Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, împărțite în 63 de zile prenatale și 63 postnatale. Concediul de maternitate este un drept acordat femeilor asigurate în sistemul public de sănătate, reglementat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare. Distribuția acestor zile poate fi ajustată, la recomandarea medicului și în funcție de alegerea viitoarei mame. Concediul prenatal este partea din concediul de maternitate care se acordă înainte de naștere și poate fi solicitat începând cu săptămâna 28 de sarcină. Indemnizația pentru concediul prenatal se calculează ca 85% din media veniturilor brute lunare obținute în 6 luni din ultimele 12 luni anterioare începerii concediului.
Concediul postnatal, numit și concediu de lăuzie, este perioada de odihnă acordată mamei imediat după naștere. Durata acestui concediu este de 63 de zile calendaristice, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005. Legea permite redistribuirea celor 126 de zile totale (prenatal + postnatal), la recomandarea medicului și în funcție de alegerea mamei, așa cum este prevăzut în art. 24 alin. (2) din aceeași ordonanță. Această medie este considerată „baza de calcul” și se aplică tuturor persoanelor asigurate care au stagiul complet de cotizare. Din această sumă se reține doar contribuția la pensie (CAS).
Dacă ambii părinți au dreptul la ccc, cel puțin două luni din totalul concediului trebuie luate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept. Dacă acest părinte refuză să își ia cele două luni de concediu, celălalt părinte nu poate prelua această perioadă, ceea ce înseamnă că durata totală a concediului și indemnizației se reduce cu două luni. Alte perioade relevante pentru completarea celor 12 luni pot fi consultate în art. 2 alin. Indemnizația lunară este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. În plus, cuantumul indemnizației se majorează cu 50% din suma cuvenită pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere. Majorarea astfel calculată nu poate fi mai mică decât valoarea minimă a indemnizației.
Atenție! Începând cu 1 august 2025, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. Dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului încetează, printre altele, în cazul în care beneficiarul obține venituri supuse impozitului și copilul nu a împlinit vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul unui copil cu handicap. Același principiu este valabil și în situația în care recalcularea conduce la o indemnizație mai mică decât cea stabilită inițial. Părintele care solicită concediul și indemnizația pentru creșterea copilului trebuie să depună actele doveditoare la agențiile teritoriale de plăți și inspecție socială din zona în care își are domiciliul sau reședința. Dacă intervin modificări în situația părintelui beneficiar al indemnizației și concediului pentru creșterea copilului, care ar putea duce la încetarea sau suspendarea plății drepturilor, acesta este obligat să informeze primăria în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor.
Reamintim că atât părinții care revin la muncă înainte de încheierea ccc, cât și cei care se întorc după finalizarea acestuia pot beneficia de stimulentul de inserție. La fel, potrivit Codului Muncii, salariații aflați în ccc, cât și cei care beneficiază de stimulentul de inserție nu pot fi concediați, cu excepția cazurilor de reorganizare judiciară sau faliment.
Concediul şi indemnizaţia de maternitate
Art. 39. Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naștere. De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat.
Faptul că pierderea calității de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedește cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilații acestora, iar indemnizația se achită din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenție. Acesta fragment din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. În situația prevăzută la alin. (2), baza de calcul al indemnitației de maternitate se constituie din media veniturilor lunare asigurate, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calității de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10 din OUG 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. În situația copilului născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestui concediu.
Art. 40. Concediul medical pentru maternitate se acordă numai pentru sarcină, şi nu pentru afecţiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta. Art. 41. Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza. Art. 42. În situaţia în care survine decesul mamei, la naștere sau imediat după aceasta, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condiţiile Legii concediului paternal nr. 210/1999, certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, după caz.
Art. 43. Cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din OUG 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. Art. 44. Indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Acesta fragment din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. Concediul de creștere a copilului rămâne și în 2026 unul dintre principalele sprijinuri financiare acordate părinților după nașterea unui copil. Dreptul poate fi solicitat atât de mamă, cât și de tată, iar indemnizația lunară este stabilită în funcție de veniturile realizate înainte de intrarea în concediu. Modificările introduse în ultimii ani, inclusiv aplicarea contribuției la sănătate asupra indemnizației, influențează însă suma efectiv încasată de beneficiari. Din acest motiv, părinții trebuie să cunoască exact condițiile și limitele prevăzute de lege.
Potrivit OUG nr. 111/2010, concediul pentru creșterea copilului se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap. Concediul poate fi solicitat de oricare dintre părinți, iar aceștia pot alterna perioada de concediu, dacă ambii îndeplinesc condițiile legale. Condiția principală este realizarea, timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, a unor venituri supuse impozitului pe venit. Sunt luate în calcul veniturile din salarii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală sau activități agricole. Legea permite completarea celor 12 luni și cu perioade asimilate activității, precum perioadele de șomaj, concediile medicale (cu excepția concediului prenatal), concediul de acomodare, pensia de invaliditate, concediul pentru creșterea unui copil anterior sau anumite perioade de studii.
Pot beneficia de concediu persoanele care au domiciliul sau reședința în România, locuiesc împreună cu copilul și se ocupă efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia. Concediul de creștere a copilului începe, de regulă, după finalizarea concediului de maternitate, care include cel puțin 42 de zile obligatorii după naștere. Dacă ambii părinți au dreptul la concediu pentru creșterea copilului, cel puțin două luni din durata totală trebuie efectuate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept. În cazul în care acesta refuză să își ia concediul, cele două luni nu pot fi transferate, iar durata totală a concediului și perioada de acordare a indemnizației se reduc corespunzător.
Ce indemnizație primesc părinții în 2026. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Indiferent de veniturile realizate anterior, legea stabilește limite clare: indemnizația minimă este de 1.650 de lei; indemnizația maximă este de 8.500 de lei brut. Valoarea minimă a indemnizației este stabilită prin raportare la indicatorul social de referință (ISR), respectiv 2,5 ISR, ceea ce în prezent înseamnă 1.650 de lei. Indemnizația nu este impozitată cu impozit pe venit, însă, începând cu 1 august 2025, se aplică o contribuție de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS), ceea ce reduce suma netă primită de beneficiar. În cazul nașterilor gemelare, de tripleți sau multipleți, indemnizația se majorează cu 50% pentru fiecare copil începând cu al doilea. De exemplu, dacă indemnizația pentru primul copil este de 2.000 de lei, pentru al doilea copil aceasta crește la 3.000 de lei.
Dacă solicitantul a realizat venituri atât în România, cât și în alte state în care se aplică regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, aceste venituri pot fi luate în calcul la stabilirea dreptului, dacă perioadele de activitate nu se suprapun. Indemnizația se acordă pentru fiecare copil, iar în cazul unei noi nașteri în perioada concediului de creștere a copilului, drepturile se recalculează pentru noul copil. Când poți pierde indemnizația. În principiu, obținerea de venituri supuse impozitului duce la încetarea plății indemnizației înainte ca minorul să împlinească vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap. Existență însă situații în care plata nu se suspendă. Indemnizația se menține dacă beneficiarul: primește bonusuri sau alte sume acordate de angajator fără desfășurarea unei activități efective; primește indemnizații de consilier local sau județean; obține venituri din activități desfășurate în perioada concediului care, cumulat într-un an calendaristic, nu depășesc de opt ori valoarea indemnizației minime, respectiv 13.200 de lei. Acest plafon se referă la venitul total realizat într-un an calendaristic, nu la venituri lunare. Depășirea limitei duce la suspendarea indemnizației.
Până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului (sau trei ani în cazul copilului cu handicap), beneficiarul poate solicita recalcularea indemnizației dacă apar documente oficiale care modifică veniturile luate inițial în calcul. Dacă recalcularea duce la o sumă mai mare, diferențele sunt plătite retroactiv. În situația în care rezultă o indemnizație mai mică, sumele încasate necuvenit vor fi recuperate.
Actele necesare și termenele de depunere
Dosarul pentru acordarea concediului și indemnizației trebuie depus la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială (AJPIS) din localitatea de domiciliu sau reședință, în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate. Documentele includ: cererea tip, actul de identitate, certificatul de naștere al copilului, documente care atestă veniturile realizate, adeverință eliberată de angajator, dovada suspendării contractului de muncă, extras de cont pentru plata indemnizației și alte documente necesare stabilirii dreptului, după caz. Cererile sunt soluționate, de regulă, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrare, iar plata indemnizației se face lunar, pentru luna precedentă. Dacă apar modificări care pot influența acordarea dreptului, beneficiarul trebuie să informeze autoritățile în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția acestora.
Stimulentul de inserție și protecția la concediere. Părinții care revin la muncă înainte de finalizarea concediului pot beneficia de stimulentul de inserție, acordat până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap. Dacă revenirea la muncă are loc înainte ca minorul să împlinească șase luni (sau un an în cazul copilului cu handicap), stimulentul se poate acorda până la vârsta de trei ani, respectiv patru ani. Pe durata concediului pentru creșterea copilului, precum și în perioada în care se acordă stimulentul de inserție, concedierea salariatului este interzisă, cu excepția cazurilor de reorganizare judiciară sau faliment. După revenirea la muncă, salariatul are dreptul la același post sau la unul echivalent, în condiții similare.
Concediul paternal
Concediul paternal, drept separat pentru tați. Separat de concediul de creștere a copilului, tatăl beneficiază de concediu paternal plătit, acordat în primele opt săptămâni de la nașterea copilului. Durata concediului este de 10 zile lucrătoare și poate fi majorată cu încă cinci zile lucrătoare dacă tatăl a absolvit un curs de puericultură. Concediul este plătit de angajator și este egal cu salariul corespunzător perioadei respective. Pe durata concediului paternal, contractul de muncă este protejat, iar angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. După revenirea la muncă, salariatul are dreptul la același post sau la unul echivalent, în condiții similare.
Explicații despre plata concediului parental pentru anul fiscal 2025 / 2026
În context internațional, pot exista diferențe între țări. De exemplu, în Germania, concediul paternal și indemnizațiile pot varia, iar durata concediilor diferă de la o țară la alta. Exemplele comparativ oferite în discuții publice arată că sistemele sunt diferite în structură și în cuantum, iar formulările politice pot reflecta divergențe între cerințele economice și sociale ale fiecărei țări. Erată: Din eroare, inițial s-a indicat că este obligatoriu ca mamele să stea acasă minim 42 de zile înainte să nască; corect este că trebuie să stea acasă după ce au născut, iar în România concediul maternității este de 126 de zile în total, dintre care 63 înainte și 63 după naștere.
tags: #2 #7 #milioane #de #romani #concediu