Ca profesor, m-am întrebat de multe ori de ce unii copii au capacitatea de a înțelege imediat sarcinile de lucru pe care le primesc, iar alții nu. Am descoperit că fiecare dintre ei are abilități diferite - unii au spirit de echipă și cooperează mai bine, alții mai puțin bine, au capacități empatice diferite, își exprimă sentimentele și emoțiile mai ușor sau mai greu, sunt conșienți de limitele lor, explică și ajută, desenează, interpretează, compun, au darul povestirii. Inteligența este capacitatea de a rezolva probleme sau sarcini aplicative, prin folosirea unui set de valori diferite după domeniu, după formarea culturală a individului, după valorile sale biologice.
Howard Gardner vorbește despre tipurile de inteligență în cartea „Inteligențe multiple. Noi orizonturi pentru teorie și practică”. În opinia sa, fiecare dintre noi suntem un amalgam unic de abilități și talente, iar capacitatea de memorare sau logică nu sunt singurele elemente care ne definesc. Așadar, felul în care sunt combinate aceste inteligențe multiple este ceea ce ne diferențiază ca indivizi și determină apoi modul în care rezolvăm probleme și evoluăm ulterior. Rezultatul? Pornind de la ideea că viziunea asupra capacității intelectuale este una limitată, Gardner a teoretizat existența a opt inteligențe distincte, sugerând chiar prezența celei de-a noua, așa zisa inteligență existențială.
Opt inteligențe și aplicații în învățare
- Inteligența lingvistică. Apare la persoanele pasionate de lectură, discuții de grup, limbi străine, povestiri. Elevul are un vocabular bogat. Exemple de sarcini: dezbateri, comentarii, eseuri critice despre teme literare.
- Inteligența logico-matematică. Elevul traduce idei prin formule, înțelege cauzalitatea și relațiile dintre fenomene, folosește analogiile. Exemple de sarcini: analiză de probleme, diagrame logice, rezolvarea de puzzle-uri conceptuale.
- Inteligența vizual-spațială. Exerciții de gândire vizuală, utilizarea culorilor, diagrame, hărți, colaje. Copiii pot crea decoruri pentru producții, roade ale imaginației vizuale.
- Inteligența kinestezică. Elevii participă la mișcare, dans, jocuri de rol, mimă. Exemple de sarcini: reprezentări corporale ale situațiilor din texte, teatru în grup.
- Inteligența muzicală. Sensibilitate la sunete, ritm, melodii. Exemple de sarcini: acompaniament muzical pentru lectură, crearea de săritori ritmice pentru dictări sau alfabet muzical.
- Inteligența intrapersonală. Elevii introspectivi, cu bune competențe de autoevaluare. Exemple de sarcini: redactarea jurnalului, autoevaluări, reflecție asupra valorilor personale în raport cu personajele literare.
- Inteligența interpersonală. Abilități de comunicare, empatie, cooperare. Exemple de sarcini: proiecte de grup, interevaluări, simulări, turul galeriei, workshopuri de comunicare.
- Inteligența naturalistă. Interes pentru natură, ecologie, observații în aer liber. Exemple de sarcini: proiecte de natură, observații ale animalelor, studii ale habitatelor, raport despre impactul mediului asupra textelor literare.
Suntem deja familiarizați cu metodele convenționale de învățare din sistemul tradițional de educație, precum lectură, dictare sau formule. Însă teoria inteligențelor multiple ne arată că același conținut standard poate fi prezentat în mai multe feluri. La Shakespeare School, atunci când profesorii au libertatea de a dezvolta metodele convenționale, atitudinea elevilor față de învățare se schimbă. Copiii devin mai receptivi, mai productivi și mai implicați în întregul proces.
Implementarea teoriei în cadrul orelor de literatură presupune ca înaintea activităților să se aplice chestionare pentru a determina tipul de inteligență specific fiecărui elev. Se propun activități concrete pentru dezvoltarea celor opt tipuri de inteligență identificate de Gardner. În prealabil, elevii au lecturat romanul eliadean Maitreyi și sunt familiarizați cu modalități de interpretare critică, având suport opera în discuție. Se distribuie activitățile pe grupe, iar elevii conlucrează la rezolvarea sarcinilor, implicându-se activ.
Exemple de activități pe tipuri de inteligență
- Inteligența verbal-lingvistică: dezbatere, comentarii despre raportul realitate-ficțiune, analiză critică a unei opere. Faza de evaluare: prezentarea concluziilor în plen.
- Inteligența logico-matematică: desenarea unui cub cu fațetele sale pentru a ilustra tipologiile romanului (interbelic, exotic, experiențialist, modern, subiectiv).
- Inteligența vizual-spațială: realizarea unui afiș promițător al poveștii sau al personajelor, picturi sau machete pentru scene reprezentative din text.
- Inteligența muzical-ritmică: crearea unui ritm sau a unei melodii pentru a exprima trăirile personajelor sau momente din roman.
- Inteligența naturalistă: încadrări ale protagoniștilor în tipologii de temperament (extrovertit/introvertit) și proiecte despre naturalețea și mediul poveștii.
- Inteligența interpersonală: analiză a evoluției sentimentului de dragoste dintre personaje, discuții în grup despre motivațiile diferitelor decizii.
- Inteligența intrapersonală: exprimarea opiniilor despre finalul deschis al romanului, reflecție asupra valorilor personale și a sensurilor ascunse în text.
Chestionarele aplicate elevilor pentru feedback despre activitate au relevat caracterul practic și provocator, dar și oportunitatea de a lucra în echipă. Elevii au participat activ, iar timpul de lucru a fost descurajat de presiunea durerii cronologice, dar rezultatele au fost pozitive: atitudinile elevilor au fost destinsă, pozitivă și deschisă față de sarcini.
Beneficiile aplicării teoriei inteligențelor multiple sunt multiple: clasa devine un spațiu deschis, imaginativ, un mediu primitor pentru fiecare elev, unde se pun întrebări și se găsesc răspunsuri. Elevul se simte încurajat, încrezător și descoperă propriile resurse cognitive, ceea ce contribuie la o stimă de sine crescută și la o înțelegere mai profundă a procesului de învățare. Conștientizarea faptului că orice încercare contează este cea care ne definește ca ființe umane, după cuvintele lui Gardner, devine pilonul central al acestei abordări.
Aspecte teoretice și practici naționale
Prima idee centrală este că elevul are un profil de inteligențe unic, iar profesorul trebuie să identifice atuurile fiecărui elev pentru a varia metodele de predare, astfel încât să atingă performanțe în învățare. O învățare eficientă cere îndrumarea unui profesor original în gândire și acțiune, receptiv la nou, perfecționist în căutarea noilor metode de predare-învățare, cu un sistem de lucru personalizat după nevoile învățăceilor, cu toleranță și spirit de echipă.
În ghiduri recente de curriculum, se subliniază necesitatea dezvoltării competențelor care pregătesc absolventul pentru viață, așa-numita ființă melioristă. Ora de limba și literatura română trebuie să fie o provocare interactivă, un prilej de a-și proba calitățile și inteligența personală. Implementarea teoriei în clase prevede în prealabil chestionare, apoi activități specifice pentru cele opt tipuri de inteligență, după cum au fost identificate de Gardner.
În studiile românești, acest cadru a fost aplicat în Chestionare, activități de grup, prezentări de rezultate și rapoarte, cu scopul de a încuraja autonomia elevilor, colaborarea și învățarea autentică. Exemple practice includ proiecte interdisciplinare, prezentări, lucrări scrise și evaluare prin proiect, în care profesorul acționează ca ghid și facilitatori ai învățării.
Aplicarea teoriei Inteligențelor Multiple la clasă aduce avantaje, printre care învățarea autentică, autoevaluare, folosirea unei game variate de metode, tehnici și procedee și reducerea dificultății sarcinilor. Gardener avertizează însă asupra dificultăților: realizarea unei lecții potrivite pentru toate tipurile de inteligență poate fi impovărătoare în clase mari și în cadrul programelor rigide.
În final, teoria inteligențelor multiple arată că oamenii se nasc cu potențial multiplu și că astfel potențialul poate fi cultivat într-un mod dinamic și flexibil, adaptat la particularitățile fiecărui elev. Într-o lume în continuă schimbare, această viziune facilitează învățarea activă, creativitatea, gândirea divergentă și convergentă, precum și dezvoltarea stimei de sine.
8 Inteligențe - Teoria Inteligențelor Multiple Explicată - Dr. Howard Gardner
Din perspectiva didactică românească, profesorul are rolul de „deschizător” al drumului elevului spre descoperire, oferind sarcini care valorizează toate tipurile de inteligență. În acest fel, procesul de învățare devine un mediu propice pentru dezvoltarea unor competențe complexe, precum gândirea critică, colaborarea, creativitatea și autonomia în învățare.
tags: #3 #sarcini #de #invatare #cu #3
Postări populare:
- Alimentația bebelușului de 4 luni: cum se separă laptele matern și formula
- Pași pentru reactivarea codului TVA în cazul depunerilor pe zero
- Caiet de Sarcini: Cadru de instalare WC suspendat
- este sigură crema cu uree pentru femeile însărcinate?
- Chirurgie pediatrică în Craiova: profesioniști dedicați copiilor