Codul civil stabileşte, la art. 962, că, pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct, prin testament; prin art. 963 alin. (1) din acelaşi cod sunt enumerate persoanele care au vocaţie la moştenire, acestea fiind soţul supravieţuitor şi rudele defunctului (descendenţii, ascendenţii şi colateralii acestuia, după caz).
Faptul că părţile îşi pot dovedi calitatea de moştenitori, la comisiile de fond funciar, în procedura instituită prin Legea nr. 18/1991, prin alte mijloace de probă, nu impune competenţa exclusivă a acestei autorităţi administrative.
În drept, potrivit art. 700 alin. (1) C. civ., dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii. Acceptarea poate fi expresă sau tacită, conform art. 689 C. civ.
Acţiunile şi cererile întreprinse de reclamanta C.A. constituie acte de acceptare expresă a moştenirii pentru teren conform dispoziţiilor legilor speciale. Ceilalţi reclamanţi au acceptat tacit succesiunea prin folosirea terenului, manifestându-se ca beneficiari ai averii succesorale.
Tribunalul Iaşi, prin decizia civilă nr. 45 din 25 ianuarie 2010, a admis apelul declarat de reclamanta C.A. împotriva sentinţei civile nr. 3929/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Iaşi, schimbând-o în parte, respingând ca lipsită de interes acţiunea formulată de reclamanta C.A. în contradictoriu cu pârâţii H.C.-C., C.M.-M. şi I.R., precum şi apelul declarat de reclamanţii D.E.-O. şi H.C. şi de pârâta-reclamantă I.R.
În soluţionarea apelurilor, tribunalul a reţinut că singura cerere de reconstituire a dreptului de proprietate depusă la dosar a fost cea formulată de apelanta C.A. În privinţa componenţei masei succesorale, părţile au declarat că este vorba doar despre teren, astfel încât instanţa de fond a reţinut greşit că apelanta a făcut acte de acceptare a succesiunii doar cu privire la acest bun şi nu la întreaga moştenire.
Acţiunea în constatarea calităţii de moştenitor este admisibilă în instanţa de judecată, excepţie ce a intrat în puterea lucrului judecat în speţă; în lipsa certificatului oficial, se poate dovedi calitatea de moştenitor prin orice probe, inclusiv prin acte de acceptare tacită sau prin alte mijloace de probă, în condiţiile legii.
Faptul că părţile îşi pot dovedi calitatea de moştenitori la comisiile de fond funciar şi prin alte mijloace de probă nu impune competenţa exclusivă a acestei autorităţi. Forţa probantă absolută cerută de legile fondului funciar revine hotărârilor instanţei judecătoreşti, cu atât mai mult în cazul în care cei ce au vocaţie îşi contestă calitatea de moştenitor.
Curtea de apel a reţinut că instanţele nu au soluţionat fondul cauzei, fiind învestite cu acţiune în constatare a calităţii de moştenitori. Dacă, în ce măsură şi modalitate părţile au acceptat succesiunea, care este întinderea dreptului pentru bunuri existente în patrimoniul defunctului sau cele viitoare, raportat la cele două momente, data decesului şi a repunerii în termenul de acceptare, prin Legea nr. 18/1991 şi alte dispoziţii ce reglementează dreptul de proprietate pentru bunurile scoase din circuitul civil, se poate dovedi prin orice mijloc de probă.
Termene, acte de acceptare și modalități de probă
Potrivit art. 700 C. civ., dreptul de a accepta succesiunea se prescrie în 6 luni de la deschiderea succesiunii; acceptarea poate fi expresă sau tacită, iar actele de acceptare tacită includ preluarea, dispunerea de bunuri, folosirea terenului și plata impozitelor, demonstrate că s-a acţionat în calitatea de moştenitor.
În cazul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul Legii nr. 18/1991, repunerea în termen a moştenitorilor are efect asupra cotei ce le este cuvenită, nu asupra întregii moşteniri. Decizia comisiilor poate repune în termen doar cu privire la terenul verificat, iar soluţionarea ulterioară poate clarifica statutul întregii mase succesorale.
Vocaţia succesorala estenta în proceduri speciale și competența instanțelor
Statul nu are calitate procesuală pasivă în acţiunile de constatare a calităţii de unic moştenitor atunci când nu există certificat de vacanţă succesorala sau când nu e clar dacă masa succesorala este vacantă. În situaţii în care defunctul are moştenitori legali sau testamentari, vocaţia statului este subsidiară vocaţiei rudelor. Prin urmare, în lipsa certificatului de vacanţă succesorala, nu există conflict între părţi şi statul nu poate fi chemat ca parat.
În ultimă instanţă, recursul în interesul legii s-a pronunţat în sensul că statul nu poate avea calitate procesuală pasivă în lipsa unui certificat de vacanţă succesorala, însă poate dobândi vocaţie succesorala concretă în cazul în care există motive temeinice pentru a declara vacanţa succesiunii sau în alte condiţii reglementate de lege.
Astfel, pentru actiunile având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia a fost emis certificat de vacanţă succesorala pentru întreaga masă sau pentru parte din masa succesorala, iar cererea de constatare a calităţii de unic moştenitor urmăreşte contestarea valabilităţii acelui certificat.
Despre dezbaterea succesiunii. Dreptul sotului supravietuitor. Pot fi copiii dezmosteniti?
tags: #actiune #in #constatarea #calitatii #de #mostenitor
Postări populare:
- Riscurile orgasmului în sarcina cu col uterin scurt
- Explorarea sindromului fetus în fetu: cauze și mecanisme
- Tot ce trebuie să știi despre bicicleta fără pedale din lemn pentru copii 2–5 ani
- Sănătate și bunăstare în timpul sarcinii în Satu Mare
- Ghidiș pentru începuturi în diversificare: pasul la blender și etapele esențiale