Șase voci cu un timbru deosebit, minunat armonizate, interpretează melodii de jazz sau şlagăre pop-rock extrem de cunoscute şi îndrăgite, compun JAZZAPPELLA sau altfel spus, un sextet vocal mixt a cappella de jazz, înfiinţat în Bucureşti în 2011. Trei fete şi trei băieţi - Raluca Stoica, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, András Zoltán, Mircea Mutulescu, Bogdan Tudor - cântă partituri din repertoriul internaţional, fără nici un acompaniament muzical, redând doar vocal sonoritatea instrumentelor. După ce au fost invitaţii serii Radio România Muzical în cadrul evenimentelor din Festivalul Internaţional „George Enescu” 2013 (Piaţa Festivalului), membrii grupului JAZZAPPELLA vor cânta pe scena Sălii Radio luni, 21 octombrie (19.00), în cadrul seriei de evenimente „Jazz pe româneşte”.
Despre repertoriu și direcții artistice
Repertoriul ansamblului JAZZAPPELLA include standarde de jazz în aranjament propriu, compoziţii proprii - swing, bossa-nova etc. şi aranjamente originale, speciale pentru genul a cappella, ale unor şlagăre pop-rock. Pentru concertul de la Sala Radio, JAZZAPPELLA a ales teme muzicale din filme de desene animate, aranjamente a cappella după piesele formaţiei Queen, dar şi compoziţii originale semnate de Zoltán András.
Contextul cultural românesc: scene, festivaluri și colaborări
BIG BAND-UL RADIO a susţinut concerte, a colaborat la emisiuni de televiziune şi a participat la festivaluri - mai cu seamă cele de la Mamaia şi Braşov. Format din instrumentişti de mare valoare, Big Band-ul Radio, a creat o adevărată şcoală de interpretare, de improvizaţie şi orchestraţie. Printre renumiţii săi artişti se regăsesc: la saxofon - Dan Mândrilă, Bebe Prisada, Miki Ampoitan, Peter Wertheimer, M. Ştefănescu, Alin Constanţiu, Dan Ioniţa, Cristian Soleanu, Cristian Teodorescu; la trompetă - Nelu Marinescu, Petre Căplescu, Ion Păun, A. Iliescu, Emil Bâzgă; la trombon - Corneliu Meraru, Nicu Farcas; la pian - G. Koffler, Sile Dinicu, George Natsis, Ionel Tudor, Mircea Tiberian; la chitară - Sandu Avramovici, Florin Ochescu; la bas - Dan Dimitriu, Gabi Popescu, C. Stângaciu, Eugen Tegu; la percuţie - Doru Danciu, Ion Cristinoiu, Marian Toroimac, Tudy Zaharescu.
Evenimente în aer liber și idei de project-revitalizare culturală
În perioada 24 - 28 august, flautistul Ion Bogdan Ștefănescu și pianistul Horia Mihail au adus proiectul Street Art Muzical în Parcurile Bazilescu și Kiseleff. Domnule Ion Bogdan Ștefănescu, astăzi susțineți ultimul concert dintr-un proiect foarte interesant. Ne puteți spune despre ce este vorba? Primăria sectorului 1, împreună cu ARCUB au avut această idee excepțională, de a scoate muzica clasică din sala de concert și de a o aduce în mijlocul oamenilor, în locurile cele mai aglomerate, cum sunt parcurile. În rolul acesta, muzica clasică, iată ajunge la sufletele oamenilor și reacția acestora este extraordinară. Nu mă așteptam să avem un asemenea succes și să vină atâtea sute, sute de oameni să ne asculte.
Reacția copiilor este spectaculoasă de-a dreptul. Își doresc dintr-o dată să cânte și ei la instrumente și își iau părinții de mână și îi roagă să-i ducă să învețe instrumente. Așa că, această idee ar trebui perpetuată, pentru că este o mare bucurie, pe care, iată, oficialitățile o pot face locuitorilor din urbea lor. Ar trebui extinsă probabil ideea și în alte orașe ale țării, pentru că în felul acesta, oamenii, care ies la plimbare și vorbim aici de un public de la vârste foarte fragede, chiar de la copii purtați în căruț, până la bunici, care se bucură laolaltă de această comoară inestimabilă, reprezentată de muzica clasică.
Este îmbucurător că trecem printr-o perioadă bogată în evenimente dedicate muzicii clasice. Și dumneavoastră aveți un calendar încărcat. Ne puteți spune câte ceva despre proiectele dumneavoastră? Am realizat că din clipa asta încep un tur de forță. Nu mi-am dat seama în clipa în care am organizat programul ăsta cu un an înainte, dar s-au și suprapus de fapt, cum a fost și acest eveniment Street Art Muzical, a intervenit în programul meu pe parcurs, iar acum când începe Festivalul Enescu o să am apariții cu orchestra Filarmonicii George Enescu, din care, cu onor fac parte și cu care o să avem lucrări foarte complicate, cântate în primă audiție absolută în România, cum este Wozzeck de Alban Berg, o lucrare pe care eu mă bucur că o cânt, pentru că o dată în viață ai ocazia să cânți o asemenea lucrare, care este foarte grea și de cântat, și de ascultat. Va fi un tur de forță, de ambele părți și al orchestrei și al publicului.
Se detaliază preocuparea pentru repertoriu contemporan, cu recitaluri, colaborări, turnee, repetiții exigente și repere în planurile de sezon, printre care figurează și proiecte de operă de cameră, recitaluri stăruitoare și colaborări cu colegi talentați. În această perioadă de două săptămâni, repetițiile se succed cu o viteză amețitoare, iar programul variază între piese contemporane excepționale, solo-uri, colaborări cu formații diverse, și lucrări de amplă complexitate.
Context media și promovare
Evenimentul a fost marcat de prezenţa a numeroase personalităţi în studioul Radio România Actualităţi, dar şi prin organizarea "Porţilor Deschise la RRA". Ora 22.20 - Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a declarat că Radio România, în calitatea sa de serviciu public, are obligaţia de a servi ascultătorii şi contribuabilii. Preşedintele UNITER, Ion Caramitru. Ora 17.10 - Actorul Alexandru Arşinel este invitat în studioul Radio România Actualităţi. Actriţa Stela Popescu, prezentată în contexte multiple, a fost invitată în studioul Radio România Actualităţi. Conferinţa Strigăt înăuntru promitea explorarea fuziunii dintre arte, în care muzica şi poezia sunt inseparabile, iar Ion Bogdan Ștefănescu descria conexiunea dintre cuvinte şi ritm în emisiuni speciale.
Graffiti: Street Art or Vandalism?
Consolidarea unei școli artistice românești
Printre aspectele subliniate se numără faptul că Big Band-ul Radio a creat o adevărată școală de interpretare, de improvizaţie şi orchestraţie, iar nume importante din sectorul instrumental au ajutat la crearea unui curriculum viu pentru generațiile următoare. Contextul în care JAZZAPPELLA se încadrează ca o pepinieră de talente învățate să extragă sonorități din voce, fără acompaniament, reflectă o tradiție românească de excelență în arta vocală a cappella.
Perspectiva publicului și impactul cultural
Publicul rezonează cu ideea că muzica clasică poate fi prietenoasă în spații neconvenționale, iar festivaluri urbane aduc lucruri grandioase în fața trecătorilor. Într-un peisaj în care timpul pare scurt, ideea de a scoate muzica în parcuri devine o modalitate de a adresa un public variat, de la copii până la bunici. Astfel, promovarea unei muzici sofisticate, dar accesibile, contribuie la democratizarea experienței muzicale și la crearea unei relații durabile între artiști și comunitate.
tags: #acustica #bebe #stefanescu