68% din acestea sunt reprezentate de statusul fetal incert si de travaliul distocic, care decurge prea lent sau chiar nu progreseaza deloc cum ne-am astepta. Cum putem preveni aceste complicatii obstetricale? O monitorizare prenatala adecvata. Este recomandat ca viitoarele mame sa primeasca cel putin patru vizite prenatale. Evaluarea atenta si periodica a femeii gravide si a fatului, atat clinic, cat si ecografic, diagnosticarea antenatala a afectiunilor materne asociate sarcinii (hipertensiune arteriala, diabet zaharat preexistent sau aparut in sarcina), a infectiilor materne si a afectiunilor fetale, care necesita o conduita speciala si un mod individualizat de pregatire a nasterii, reprezinta scopul de baza al urmaririi unei sarcini si al scaderii incidentei complicatiilor din timpul nasterii.
Planul general de ingrijire obstetricala si siguranta nasterii
Prezenta calificata la nastere cu asistenta de urgenta. Nasterea naturala asistata in spital, in conditii de siguranta, supravegheata de catre personal medical instruit si specializat sa corecteze eventualele complicatii aparute in timpul travaliului, prin aplicarea unor norme de conduita si protocoale clare, reprezinta un aspect extrem de important in reducerea riscului aparitiei complicatiilor, ce pun in pericol atat viata mamei, cat si a copilului. Ingrijirea obstetricala de urgenta pentru a identifica principalele cauze ale complicatiilor grave la nastere, care sunt hemoragia, sepsisul, tulburarile hipertensive si travaliul obstructionat. Suferinta fetala poate aparea in conditiile in care succesiunea contractiilor uterine regulate, ce caracterizeaza evolutia unui travaliu normal, solicita atat de mult un fat cu status incert preexistent, incat acesta nu se poate adapta solicitarilor unui travaliu.
Si in cele din urma, ingrijirea postnatala, care dureaza sase saptamani dupa nastere. In acest timp, pot sa apara hemoragii tardive, sepsis si tulburari hipertensive, iar nou-nascutii sunt extrem de vulnerabili imediat dupa nastere, necesitand o grija deosebita si monitorizare atenta. Pregatirea pentru nastere este emotionanta pentru viitorii parinti si extrem de responsabila. In afara pregatirii camerei copilului si de a invata cum se schimba un scutec, viitoarea mama, impreuna cu partenerul ei de viata, trebuie sa se gandeasca la particularitatile momentului nasterii.
Semnele travaliului si momentul prezentarii la spital
Momentul nasterii coincide, cateodata cu data estimata cronologic sau ecografic. Aproximativ 10% dintre femei nasc la data estimata antenatal, stabilita in functie de data ultimei menstruatii sau in urma evaluarii ecografice cand ciclul menstrual este neregulat. 50% nasc cu o saptamana inainte sau dupa acest termen, si aprox 90% cu 2 saptamani inainte sau dupa data estimata clinic sau ecografic in primul trimestru de sarcina. O comunicare clara, deschisa si bazata pe incredere intre medicul curant si pacienta are scopul de a clarifica toate aspectele obscure si neintelese inca de catre viitoarea mama. Care sunt semnele de travaliu pe care trebuie sa le identifice, cand trebuie sa se prezinte la spital pentru nastere, la ce sa se astepte dupa internare, cum sa se pregateasca pentru travaliu...
Viitoarea mama trebuie sa se prezinte la spital atunci cand apar contractii uterine dureroase regulate, din ce in ce mai frecvente si mai intense, care nu cedeaza la tratament antispastic sau atunci cand pierde lichid amniotic sau putin sange pe cale vaginala. In mod particular, cresteri ale tensiunii arteriale, febra sau sangerarea vaginala sunt situatii in care pacienta trebuie sa se prezinte la spital.
Travaliul normal vs. travaliul distocic
Un travaliu normal presupune existenta unui anumit tip de contractii uterine, care au o anumita intensitate, frecventa si durata, suficiente sa determine pregatirea colului pentru nastere, prin scurtarea si dilatarea sa. Prima etapa a travaliului incepe cu aparitia contractiilor uterine regulate si se incheie cu dilatatia completa a colului de 10 cm. A doua etapa consta in expulzia fatului, iar a treia, delivrenta, eliminarea placentei. Ritmul de dilatare a colului uterin in prima etapa a travaliului este de 1 cm/ora la primipare si 1.5 cm/ora la multipare, insa peste 50% dintre pacientele aflate in travaliu prezinta un ritm mai lent de 1 cm/ora pana la 5-6 cm a dilatatiei colului uterin, dupa care dilatatia este mai rapida. Faza activa a travaliului poate dura si ea mai mult decat normal si necesita supraveghere atenta a fatului si mamelor.
Travaliul distocic sau prelungit se caracterizeaza prin scaderea progresului dilatatiei cervicale in prima faza a travaliului sau chiar oprirea acesteia. Aproximativ 20% dintre travalii prezinta un progres lent de dilatare, fiind o cauză frecventă de operatie cezariană de urgență. Durata fazei latente poate fi prelungita din cauza contractiilor uterine ineficiente, a distociei de col uterin sau a prezentatiei fetale inadecvate. 85% dintre femeile cu faza latenta prelungita progreseaza catre faza activa dupa tratament adecvat. 5% nu mai prezinta semne de travaliu, iar 10% continua cu contractii ineficiente necesitand terapie cu oxiton.
Armonia celor 4 P in travaliu
O evolutie normala a travaliului presupune echilibrul a 4 parametri, cei „4 P”: Power, Passage, Passenger si Psyche. Puterea contractiilor (Power), pelvisul matern si prezentarea fatului (Passenger), precum si echilibrul psihologic al viitoarei mame (Psyche) sustin un travaliu favorabil nasterii naturale. Apropierea finala a sarcinii vede fatul, in aprox. 95% din cazuri, in prezentatie cefalica, cu capul flectat si barbia la piept, pregatit pentru angajare usoara in bazin. In prezentari non-cefalice, travaliul poate deveni distocic si uneori necesita interventii.
Contractiile uterine, durata, intensitatea si monitorizarea
Undele contractile pornesc din fundul uterin, cu viteza de aproximativ 2 cm/sec. Contractiile Braxton Hicks sunt neregulate si de intensitate mica (aprox 8 mmHg); cele palpabile sunt in jur de 10 mmHg, iar contractiile eficiente, care scurteaza si dilata colul, depasesc 15 mmHg. Activitatea contractila este monitorizata prin tocometrie externa, ideal cu 3-5 contractii intr-un interval de 10 minute, fiecare durand 30-40 de secunde. Tahisistolia uterina, adica prea multe contractii intr-un interval scurt, poate reduce oxigenarea fatului si poate cauza suferinta fetala; corectia implica masuri adecvate sau interventii chirurgicale daca este necesar.
Stresul, durerea si managementul durerii in travaliu
Stresul si anxietatea pot afecta negativ travaliul, crescand eliberarea hormonilor de lupta-fugă si scazand eficacitatea contractiilor. Oxitocina are efect analgezic natural si poate induce amnezie temporara a durerii din timpul travaliului si nasterii. Durerea are componente viscerale (contractii si dilatarea colului) si somatice (durere perineala in expulzie). Managementul durerii poate fi non-farmacologic (duș, hidroterapie, yoga, masaj, contrapresiune, meditatie) sau farmacologic (analgezice injectabile, analgezice inhalatorii cu protoxid de azot, anestezice locale, epidurale, rahianestezie si combinata spinal-epidurala).
Medicatia analgezica poate include morphinele injectabile sau opioidele, protoxidul de azot si alte forme. Efectele adverse pot include greata, varsaturi, somnolenta, depresie respiratorie la fat, hipotensiune si cefalee la mama. Epidurala poate reduce sensibilitatea durerii si, uneori, poate scadea intensitatea contractiilor, necesitand administrarea de oxitocina pentru a mentine travaliul. Riscurile includ hipotensiune, cefalee, fragmentari, risc de infectie, si, in cazuri rare, complicatii neurologice sau respiratorii.
Etapele nașterii si posibile complicații
- Travaliul normal si faza latenta: debutul contractiilor regulate, deschiderea treptata a colului pana la 3-4 cm, apoi progresul spre faza activa; optim este sa se monitorizeze si sa nu se recurga prea devreme la cezariana.
- Travaliul distocic si complicatiile: in functie de prezentatie, dinamica si cezariana poate deveni necesara; monitorizarea fetala si mamara continua si, daca este necesar, interventii precum cezariana.
- Expulzia (fasea a doua): cand capul fetal coboara, se pot realiza manevre instrumentale (forceps sau vacuum) daca este cazul, altfel se trece la cezariana daca nu exista angajare sau daca exista suferinta fetala.
- Delivrenta (expulzia placentei): de regula in cateva minute dupa nasterea copilului; poate dura peste 30 de minute, iar hemoragia postpartum este o preocupare care poate aparea daca uterul nu contracta adecvat.
Complicatii postpartum si riscuri pe termen scurt
Complicatii postpartum frecvente includ hemoragii postpartum, infectii, infectii genitale, depresie postpartum, tromboza venoasa profunda si complicatii cardiace. Reactiile adverse la medicamentele utilizate in timpul nasterii pot aparea, dar monitorizarea atenta reduce riscurile. Alimentatia, hidratarea, odihna si suportul emotional joaca roluri esentiale in recuperare. Nasterea prin cezariana implica riscuri specifice, cum ar fi leziuni ale organelor, adeziuni pelvine si recuperare mai lunga, dar poate fi salvatoare in situatii de complicatii la travaliu sau fat.
Inducerea travaliului si perioada nasterii
Inducerea travaliului poate fi recomandata cand sarcina depaseste termenul sau exista risc pentru mama sau copil. Metodele includ maturarea colului cu prostaglandine, ruperea membranelor, si stimularea contractiilor cu oxitocina. Travaliul poate dura pana la 24 de ore; daca nu progreseaza, se poate recurge la nasterea prin cezariana. Explicarea procesului, monitorizarea continuă a fatului si a mamei sunt esentiale in timpul inducției.
Ingrijire si consultatii dupa nastere: SANADOR
La SANADOR beneficiezi de analize si investigații pentru un diagnostic rapid si corect. Maternitatea SANADOR oferă monitorizare a sarcinii, naștere si îngrijiri postnatale, consiliere pentru alăptare, îngrijirea nou-născutului si programe personalizate de recuperare fizică. Consultațiile psihologice sau psihiatrice asigură suport pentru depresia postnatală, iar echipa medicală empatică sustine mama in toate etapele procesului.
Aspecte practice si recomandari pentru viitoarele mame
Este important ca viitoarele mame sa participe la vizitele prenatale, sa comunice deschis cu medicul si sa respecte indicatiile medicale. Semnele de travaliu includ contractii regulate, pierderea lichidului amniotic si sangerarea vaginala; orice modificare substantiala necesita prezentarea la spital. Planificarea nasterii si alegerile despre metoda de nastere (naturala vs cezariană) trebuie discutate impreuna cu medicul, tinand cont de sanatatea mamei si a fatului.
Semnele nașterii: cum știi că a sosit momentul?
Semne timpurii ale travaliului si sfaturi practice
A treia parte a travaliului poate necesita integrarea unor tehnici de relaxare si gestionare a durerii. Faza latentă este de obicei lunga si poate necesita odihna. Pozitiile diferite (in patru labe, în picioare, pe partea stângă) pot facilita progresul travaliului. Durerea poate fi gestionata prin tehnici non-farmacologice si, daca este necesar, prin analgezice si anestezice, cu evaluare atenta a riscurilor pentru fat si mama.
tags: #afectiuni #materne #care #contraindica #efortul #travaliului