Concediul de maternitate e unul dintre cele 15 concedii medicale acoperite prin sistemul public de asigurări sociale. Acesta e cunoscut și sub denumirile de concediu medical de sarcină, concediu de lăuzie, concediu prenatal și postnatal. Adevărul e că concediul de maternitate este format din perioada prenatală și postnatală, având în total 126 de zile. De asemenea, în unele cazuri se confundă concediul de maternitate cu concediul de creștere a copilului, însă cele două sunt separate și tratate diferit din punct de vedere legislativ.
Perioada maximă și împărțirea concediului de maternitate
Perioada maximă a concediului de maternitateConcediul de maternitate se acordă viitoarelor mămici, începând cu a 30-a săptămână de sarcină pe o perioadă de 126 de zile calendaristice. În această perioadă, mamele beneficiază de o indemnizație de concediu în valoare 85% din media salariului brut pe ultimele 6 luni. Perioadă: Concediul de maternitate se împarte în două perioade distincte - înainte de sarcină (concediu prenatal) și după sarcină / lăuzie (concediu postnatal). Legislația recomandă distribuirea celor 126 calendaristice prenatal și postanatal în mod egal: 63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere, însă concediile se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului.
Zile obligatorii: Un aspect obligatoriu la distribuirea celor 126 este ca durata minimă a concediului de lăuzie (postnatal) să fie de 42 zile. Astfel că viitoarea mamă are flexibilitate în a decide cum să împartă cele 126 zile, ținând cont de această condiție obligatorie.
Conform legii, tatăl nou-născutului beneficiază de 10 zile de concediu paternal, iar dacă a absolvit un curs de puericultură, concediul său se prelungește la 15 zile.
Condiții pentru acordarea concediului de maternitate
Conform reglementărilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, au dreptul la concediu și indemnizație de maternitate femeile însărcinate care: Au cetățenie română sau a unui stat membru UE; Locuiesc pe teritoriul României; Sunt asigurate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate; Au realizat cel puțin o lună de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat de minim o lună în ultimele 12 luni anterioare celei în care se acordă concediul de maternitate. Au dreptul la concediu și indemnizație și femeile însărcinate sau lăuze care nu mai sunt asigurate, dacă nasc în cel mult 9 luni de la pierderea calității de asigurat și au îndeplinit stagiul minim de cotizare.
Concediul de maternitate se acordă cu respectarea acestor condiții, iar viitoarele mămici trebuie să depună câteva acte la departamentul HR al firmei la care lucrează. Actele necesare pentru concediul de sarcină (prenatal): Certificatul medical eliberat de medicul de familie sau de un specialist obstetrică-ginecologie, care trebuie să menționeze săptămâna de sarcină și perioada recomandată pentru concediu. Acest certificat se poate elibera cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de data de început a concediului. Cerere de acordare a concediului de maternitate, completată și semnată de viitoarea mamă. Copie după cartea de identitate. Adeverință emisă de angajator, care să confirme faptul că viitoarea mamă a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit în ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare datei probabile a nașterii.
Actele necesare pentru concediul de lăuzie (postnatal): Pentru concediul de lăuzie (postnatal), este necesar un nou certificat medical de la medicul de familie începând cu prima zi după naștere, pentru o perioadă care să acopere minimul de 42 de zile calendaristice obligatorii. Adeverință de la medicul specialist care să ateste nașterea copilului. Copie a certificatului de naștere al copilului (extras din Registrul de stare civilă). Cerere de continuare a concediului de maternitate / începere a concediului postnatal. Departamentul HR are responsabilitatea de a înregistra aceste documente, iar angajatorul va plăti lunar indemnizația de maternitate către viitoarea mamă, la același termen cu salariile. Ulterior, angajatorul își recuperează întreaga sumă de la Casa de Asigurări de Sănătate prin depunerea documentelor justificative și raportarea în Declarația 112.
În cazul altor categorii de femei contribuabile care nu au contract individual de muncă, dar sunt asigurate și îndeplinesc condițiile pentru indemnizația de maternitate, procedura este puțin diferită. Femeile care activează cu PFA, cu contracte de drepturi de autor sau au fost asigurate voluntar în sistemul de sănătate, depun actele direct la Casa de Asigurări de Sănătate.
Indemnizația pe durata concediului de maternitate
Indemnizația de maternitate e un sprijin financiar pe care îl primesc mamele în perioada prenatală și postnatală. Practic, statul asigură femeilor o sumă echivalentă cu salariul pentru a se putea odihni și recupera după naștere, fără presiunea financiară. Indemnizația are o valoare de 85%, se calculează pe baza salariului mediu brut din ultimele 6 luni și se acordă atât pentru concediul prenatal, cât și pe parcursul perioadei postnatale. La suma brută a indemnizației se aplică doar taxa de 25% CAS, femeile în concediul de maternitate fiind scutite de plata CASS și de impozitul pe venit. Astfel, această perioadă este considerată din punct de vedere legal drept vechime în muncă și se cumulează la stagiul de cotizare al mamei.
Exemplu de calcul al indemnizației de maternitate: Media salariilor brute în ultimele 6 luni: 8.500 lei; Zile concediu de maternitate: 126 zile; Indemnizația în concediu prenatal: 8.500 lei x 85% = 7.225 lei; Aplicarea taxei CAS: 7.225 lei x 25% = 1.806 lei; Indemnizația lunară netă: 7.225 - 1.806 = 5.419 lei. Solicitatea concediului de maternitate e o procedură esențială pentru angajatele însărcinate, iar departamentul HR are rolul de a informa viitoarele mame cu privire la drepturile și obligațiile lor.
Cu Papervee, gestionezi rapid, simplu și transparent toate tipurile de concedii, inclusiv cel de maternitate. Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi ani anterior datei nașterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului. Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți.
Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii. De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară. Astfel, atunci când se naște un al doilea copil, iar părintele se află deja sau a fost recent în concediu de creștere, indemnizația poate rămâne cel puțin la nivelul celei anterioare, dacă sunt respectate termenele prevăzute de lege.
Concediul prenatal, postnatal și creșterea copilului
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii. Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului.
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat. Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la Indicatorul Social de Referință (ISR) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal. Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.
Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție. Această măsură reprezintă o motivație excelentă pentru proaspeții părinți care vor să devină activi din punct de vedere profesional înainte de a termina concediul. În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei. În context, un exemplu de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului, pentru un părinte care a realizat venituri la nivelul salariului minim, ar fi: 4.050 × 0,85 = 3.443 lei pe lună. Începând cu 2025-2026, în majoritatea județelor există posibilitatea depunerii dosarului online, prin platformele digitale ale DGASPC sau prin sistemele puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu. Dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea copil este mai mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în concediul anterior. În concluzie, există beneficii unice, adăugate unei asigurări de viață: servicii de asistență și teste practice psihologice, iar indemnizația este 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare.
Intră în calcul salariile, veniturile independente, drepturile de autor și orice venit supus impozitului pe venit. Suma minimă este 2,5 × ISR. Poți primi indemnizația doar dacă ai 12 luni de venituri sau perioade asimilate. La DGASPC din localitatea de domiciliu. Ai nevoie de cererea tip, acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, adeverințe privind veniturile și documente care confirmă perioada de maternitate. De regulă, în maximum 20 de zile lucrătoare.
Da, dar numai dacă veniturile suplimentare nu depășesc plafonul anual permis. Îți este suspendată indemnizația, dar poți primi stimulent de inserție. Da. Este perioada de concediu medical acordată înainte de naștere. Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, cel puțin 42 trebuie luate după naștere (postnatal). Da. Există programe de sprijin pentru gravide fără venituri, gestionate de autoritățile sociale. Da. Da. Concediul şi indemnizaţia de maternitate Art. 39. Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere. De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.
Art. 40. Concediul medical pentru maternitate se acordă numai pentru sarcină, şi nu pentru afecţiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta. Art. 41. Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică- ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza. Art. 42. În situaţia în care survine decesul mamei, la naștere sau imediat după aceasta, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condiţiile Legii concediului paternal nr. 210/1999, certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, după caz.
tags: #ajutor #maternitate #doctorat