Filiaţia faţă de mamă
Filiaţia faţă de mamă
Art. Ea se dovedeşte prin certificatul constatator al naşterii. Art. Recunoaşterea, chiar făcută prin testament, nu se poate revoca. Art. Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Art. În cazul în care, din orice împrejurări, dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al naşterii, ori în cazul în care se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii, dovada filiaţiei faţă de mamă se poate face în faţa instanţei judecătoreşti prin orice mijloc de probă. Art. De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civilă a copilului care are folosirea unei stări civile conforme cu certificatul său de naştere.
Filiaţia faţă de tată
Filiaţia faţă de tată
Art. Dispoziţiile art. 51. sunt aplicabile şi situaţiilor prevăzute în prezentul articol. Art. În toate cazurile, mama copilului va fi citată. Art. Dacă acţiunea nu a fost pornită de acesta, ea poate fi pornită de tată după ce i s-a ridicat interdicţia, înlăuntrul unui nou termen de şase luni. Art. Filiaţia faţă de tată se stabileşte, în afară de cazurile prevăzute în art. 53, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească. Art. Recunoaşterea, chiar făcută prin testament, nu se poate revoca. Art. Dacă recunoaşterea este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi.
Context juridic despre existenţa fragmentelor codurilor
Context legislativ şi formă a probelor
Acesta fragment din Codul Familiei din 1953 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Acţiunea în stabilirea paternităţii
Acţiunea în stabilirea paternităţii
Art. Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată. Art. Dacă, în cazul prevăzut în art. 54 alin. În cazul în care mama a convieţuit cu pretinsul tată ori dacă acesta din urmă a prestat copilului întreţinere, termenul de un an va curge de la încetarea convieţuirii ori a întreţinerii. Art. Timpul cuprins între a trei sute şi a o suta optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii.
Condiţii privind numele copilului
Condiţii privind numele copilului
Art. În cazul în care părinţii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu naşterea copilului, la serviciul de stare civilă. În lipsa unei asemenea învoieli, autoritatea tutelară de la domiciliul copilului va hotărî, ascultând pe părinţi, dacă copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.
Filiaţia copiilor născuţi în afara căsătoriei
Filiaţia copiilor născuţi în afara căsătoriei
Art. Copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească are, faţă de părinte şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie ca şi situaţia legală a unui copil din căsătorie. Art. În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi, se aplică dispoziţiile art. 62 alin. 2. Acesta fragment din Codul Familiei din 1953 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Noul Cod Civil și prevederi despre paternitate
Noul Cod Civil: prevederi despre paternitate
Art. Dacă filiaţia copilului din afara căsătoriei este stabilită faţă de ambii părinţi, încredinţarea lui, precum şi contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională, se vor hotărî potrivit dispoziţiilor art. Noul Cod Civil Articolul 414 Prezumția de paternitate (1) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei. (2) Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului. Articolul 415 Felurile recunoașterii (1) Dacă nașterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinți necunoscuți, mama îl poate recunoaște pe copilul său. (2) Copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său. (3) După moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenți firești. Articolul 416 Formele recunoașterii (1) Recunoaşterea poate fi făcută prin declaraţie la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, prin înscris autentic sau prin testament. (2) Dacă recunoaşterea este făcută prin înscris autentic, o copie a acestuia este trimisă din oficiu serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor competent, pentru a se face menţiunea corespunzătoare în registrele de stare civilă. (3) Recunoaşterea, chiar dacă a fost făcută prin testament, este irevocabilă. Articolul 417 Recunoaşterea de către minorul necăsătorit Articolul 424 Stabilirea paternităţii prin hotărâre judecătorească Articolul 425 Acţiunea în stabilirea paternităţii (1) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal. (2) Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moştenitorii copilului, în condiţiile legii. (3) Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită și împotriva moştenitorilor pretinsului tată. Articolul 430 Tăgada paternităţii de către soţul mamei (1) Soţul mamei poate introduce acţiunea în tăgada paternităţii în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care soţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară, când a aflat că prezumţia nu corespunde realităţii. (2) Termenul nu curge împotriva soţului pus sub interdicţie judecătorească și, chiar dacă acţiunea nu a fost pornită de tutore, ea poate fi introdusă de soţ în termen de 3 ani de la data ridicării interdicției. (3) Dacă soţul a murit înainte de împlinirea termenul menţionat la alin. (1), fără a porni acţiunea, aceasta poate fi pornită de către moştenitori în termen de un an de la data decesului. Articolul 449 Numele copilului din căsătorie (1) Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor săi. (2) Dacă părinţii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabilește prin acordul părinților și se declară, odată cu nașterea copilului, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor. (3) În lipsa acordului părinților, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost înregistrată nașterea. Articolul 450 Numele copilului din afara căsătoriei (1) Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinți faţã de care filiația a fost mai întâi stabilită. (2) În cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinților, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care și-a stabilit filiația ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinți, împreună, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor la care a fost înregistrată nașterea. În lipsa acordului părinților se aplică dispozițiile art. 449 alin. (3). (3) În cazul în care copilul și-a stabilit filiația în același timp faţă de ambii părinți, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 449 alin. (2) și (3).
Conflictele de paternitate
Conflictele de paternitate
Conflictele de paternitate apar atunci când tatal este necunoscut sau atunci când tatal juridic este diferit de tatal biologic. Cererea de chemare în judecată trebuie introdusă în numele copilului ca singur titular al dreptului la actiunea în stabilirea paternității. Moștenitorii copilului nu pot introduce actiunea, din cauza caracterului ei strict personal. Actiunea în stabilirea paternității are ca titular copilul, indiferent că el este major, minor, adoptat cu efecte restrânse, depline sau ca a fost obiectul unei adopții guvernate de dispozitiile O.U.G. nr. Actiunea se poate intenta în termen de un an de la nașterea copilului. În cazul în care copilul a beneficiat de o prezumție legală de paternitate prevăzută de art. La randul său, paratul se poate și el apăra, folosind orice mijloc de probă. În cadrul procesului de stabilire a paternității din afara căsătoriei, instanța poate fie să admită, fie să respingă actiunea. Indiferent dacă paratul recunoaște copilul ca pe al său la prima zi de înfățișare, fie că nu face o astfel de recunoaștere, sunt aplicabile dispozițiile art. În ipoteza în care în cauză sunt introduși mai mulți parți iar paternitatea s-a stabilit față de unul dintre ei, paratul față de care s-a stabilit paternitatea va plăti cheltuielile de judecată ocazionate reclamantului, în timp ce mama sau reprezentantul legal va suporta cheltuielile de judecată ocazionate paratilor care au fost excluși de la paternitate. Hotărârea judecătorească prin care se stabilește paternitatea din afara căsătoriei, produce efecte ex tunc: de la concepție copilul este considerat al tatălui.
Stare de fapt și obiectivul articolelor
Stare de fapt și obiectivul articolelor
De altfel, ea începe cu un istoric al cercetării paternității, urmată de o prezentare generală a situației în prezent. În cazul în care articolul nu acoperă în totalitate un anumit aspect, se poate trimite sugestii pentru completare. Legiuitorul român a statuat în cadrul dispozițiilor art. 425 C.civ. că „(1) Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal. În lumina textului de lege este fără dubiu că, o acțiune în stabilirea paternității copilului născut în afara căsătoriei este o acțiune esențialmente personală și aparține în mod exclusiv copilului. Niciun alt subiect de drept nu poate introduce în nume propriu o asemenea acțiune.
Art. Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată. Art. Prezumţia este înlăturată dacă pretinsul tată dovedeşte că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Articolul Dispoziţiile art. 423 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. Art. În afara cheltuielilor prevăzute la alin.

Stabilirea paternității
tags: #am #fost #la #curve #si #am
Postări populare:
- cum să alegi un sterilizator Noriel bebe: ghid de utilizare
- Opinii despre obstetrică-ginecologie cu Dr. Clara Rădulescu
- Cum să începi diversificarea la 6 luni: plan și sfaturi utile
- Pediatri în Miercurea Ciuc: lista de specialiști
- Muşeţel în sarcină: beneficii în cultura populară vs. recomandări medicale