Diversificarea alimentației reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea bebelușului, iar informațiile oferite de specialiști sunt esențiale pentru o tranziție cât mai lină și sănătoasă. Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru cu o vastă experiență, oferă principii clare și practice pentru a ghida părinții în acest proces.
Dr. ANA CULCER este medic primar pediatru, doctor în medicină, membru al colegiului medicilor, formator cu competențe în promovarea alăptării, cu stagii de pregătire în SUA și cu nenumărate participări la congrese, conferințe și workshop-uri internaționale. Din 1983 până în 2014, Dr. Ana Culcer a fost medicul șef al secției de neonatologie a Spitalului Universitar de Urgențe București.
„Fiecare copil are o personalitate dietetică”, subliniază Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru. Aceasta înseamnă că abordarea diversificării trebuie să fie individualizată, ținând cont de particularitățile fiecărui sugar.
Principiile generale ale diversificării
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă începerea diversificării după 6 luni. Această vârstă este aleasă deoarece, până la această etapă, bebelușul este hrănit exclusiv prin alăptare, iar organismul său este pregătit pentru introducerea de noi alimente.
Diversificarea alimentației începe de la 6 luni, iar la cei foarte grași - de la 4-5 luni.
Este important ca, înainte de a începe diversificarea, părinții să se informeze cu privire la alimentele permise și la cele care nu sunt indicate în primul an de viață al copilului.
La baza diversificării sănătoase stă administrarea hranei cu lingurița. Biberonul nu trebuie folosit în exces, nici măcar pentru alimentele zemoase. Consistența primului aliment se adaptează cu vârsta, gradul de maturare a sugarului, dar și cu capacitatea lui de a înghiți. Crește consistența treptat și ai răbdare: copilul trebuie să se obișnuiască cu gustul și cu consistența diferită a alimentelor, este foarte posibil să refuze mâncarea și să o dea afară.
Diversificarea: Masa a II-a din zi
Masa a II-a din zi (cea de la ora 10) este prima care se înlocuiește. Se începe cu suc de morcov și suc de măr, separat sau împreună:
- 1 linguriță în prima zi
- 2 lingurițe în a doua zi
- 4 lingurițe în a treia zi (aprox. 20 ml), apoi 40 ml, 60 ml, … 100 ml - când se adaugă și pulpa de fruct (măr, banană).
Apoi, la fel - progresiv, i se oferă copilului ¼ măr în prima zi, ½ măr în a doua zi, ¾ măr în a treia zi, 1 măr în a patra zi.
Se stă 1-2 zile pe loc pentru a vedea cum reacționează copilul, apoi se introduce banana mixată - câte 1-2 lingurițe, până la jumătate de banană (banana trebuie să fie bine coaptă și fără pete negre).
Piureul de fructe (suc și fructe) trebuie să fie semifluid, să curgă.
În amestecul de măr și banană se pot introduce oricare alte sucuri sau fructe în cantități progresive.
Trebuie adăugate proteine sub formă de brânză de vaci câte 1-2 până la 4-6 lingurițe sau pulbere de biscuiți - până la aceeași cantitate. Biscuiții trebuie rumeniți în cuptor (dextrinizați) și umflați cu ceai fierbinte, după care se amestecă în piureul de fructe.
Se adaugă orice fruct autohton (fără coajă și sâmburi), progresiv, începând cu doze mici și crescând doza progresiv: piersici, caise, cireșe, vișine, căpșuni, pere, prune, struguri etc.
Amestecurile se alternează. Nu se dă mai mult de două zile aceeași compoziție pentru că sugarii se plictisesc și refuză.
Diversificarea: Masa a III-a din zi
Supa de legume
Se ia o cană de ceai de 300 ml, se umple cu legume date pe răzătoare sau tăiate mărunt astfel:
- 1/3 din cană - morcov
- 1/3 din cană - cartof
- 1/3 din cană - dovlecel, țelină, păstârnac, ceapă, ardei gras, frunze verzi țelină pentru fierul pe care îl conțin (important pentru copiii anemici), salată, pătrunjel, o roșie mică (la copilul mai mare - 7-8 luni - conopidă, brocoli, fasole verde)
Toate acestea se fierb cu un litru de apă între 30 - 45 minute sau jumătate de oră la oala sub presiune cu o cantitate de apă de 300 ml.
La început se ia numai zeama (100 ml) în care se adaugă jumătate de linguriță de ulei de măsline sau de floarea soarelui, puțină sare și 1-2 măsuri sau lingurițe cu vârf de orez instant.
Se va administra înainte de masa a III-a: 30 ml în prima zi; 60 ml în a doua zi; 90-100 ml în a treia zi, apoi se poate crește până la 200 ml.
Copilul poate să o ia cu plăcere sau să o refuze. Dacă o refuză, se poate adăuga lapte sau puțin zahăr sau miere, o linguriță la 100 ml sau zeama de lămâie. Fiecare copil are preferințele lui!!!
După ce s-a obișnuit cu supa, se va administra piureul cu legume.
Piureul de legume
Se mixează toate legumele fierte cu excepția frunzelor verzi, cepei, roșiei.
Se adaugă laptele praf sau laptele de vacă 2-3 lingurițe, unt ½ - o linguriță, puțină sare.
Se mixează până devine semifluidă. Se administrează progresiv, crescând zilnic doza: 20-40-60-100-150 gr.
În piureul de legume se adaugă gălbenușul de ou de găină, fiert tare: ¼ în prima zi; ½ în a doua zi; ¾ -1 gălbenuș în a treia zi. Se vor da trei gălbenușuri pe săptămână. Albușul se va introduce în alimentație după vârsta de un an.
Tot în piureul de legume se adaugă carnea de pasăre - piept de pui.
Considerații importante în diversificare
La Traieste Sanatos cu Simona, demontăm niște mituri legate de diversificarea alimentației, pentru a-ți face acest proces mai ușor. Într-o ediție anterioară, dr. Ana Culcer a subliniat importanța informării din timp cu privire la alimentele pe care puiul tău le poate consuma imediat și la cele care nu sunt indicate în primul an.
Multe mame se tem că, odată cu diversificarea alimentației, puiul lor ar putea dezvolta o reacție alergică. Dr. Ana Culcer oferă sfaturi utile, care îl vor feri pe cel mic de posibile alergii.
Semnele și simptomele care pot trăda o alergie alimentară sunt numeroase, dar consultați medicul pediatru dacă bebelușului îi se umflă gurita sau fața, se scarpină tot timpul pe față, îi apar mici bubițe pe față, prezintă stări de vomă sau de amețeală, diaree cronică, îi curg nasul și ochii (secreții apoase, clare), strănută sau gâfâie din când în când, are gaze, este foarte molesit și are tulburări comportamentale.
Până la vârsta de un an, este bine să nu includeți în alimentația bebelușului anumite alimente cu potențial alergenic sau care pot cauza complicații: laptele de vacă, produsele cu gluten, anumite fructe (cele acide și cu semințe mici - citrice, ananas, kiwi, fructele de pădure, papaya). Produsele din soia introduceți-le cât se poate de târziu, iar nucile și alunele, după vârsta de 5 ani. Mierea este recomandată doar în condițiile în care este achiziționată de la producători acreditați și verificați, existând altfel riscuri de alergii și chiar botulism.
Nu toți copiii au teren alergic și nu toți au intoleranță la gluten.
Dr. Ana Culcer promovează alimentația la sân și precizează că singurele suplimente de care are nevoie un copil alăptat natural sunt cele de vitamina D. „O altă modă este înlocuirea laptelui matern cu laptele praf, cel de vacă ori cel de capră. Toată lumea medicală știe că acesta din urmă dă anemia laptelui de capră. Până la vârsta de doi ani este indicat laptele matern ori o formulă adaptată vârstei respective”, a continuat dr. Ana Culcer.
În laptele de mamă există o cantitate mai mică de fier, dar ea este asimilată de sugar. De altfel, alimentația mamei nu influențează foarte mult creșterea ulterioară a copilului.
Statisticile Ministerului Sănătății (MS) arată că în 2009 au fost înregistrate 6.360 de cazuri noi de malnutriție proteino-calorică la copiii cu vârste cuprinse între 0-2 ani. „Sunt și copii cu malnutriție, copii cu diaree cronică, copii cu intoleranță la proteina din lapte, cu care avem foarte mari probleme și a căror imunitate ne chinuim să o stimulăm. Durează luni de zile sau chiar ani până reușim să îi echilibrăm.
La polul opus, excesul de zahăr, amidon și de carne, fără un aport suficient de legume și de fructe, favorizează apariția constipației.
Nu elimina complet zahărul, mai ales în cazul copilului slab, căci există riscul de hipoglicemie. Atenție: ceaiurile din plante, consumate în exces, pot diminua absorbția în organism a fierului din alimente, de aceea întreabă medicul care este doza sigură. Atenție: nu exclude complet sarea din alimentația sugarului, mai ales dacă acesta transpira, așa cum se întâmplă dacă este ținut în camere supraîncălzite sau îmbrăcat prea gros.
Boala diareică se manifestă prin eliminarea frecventă de scaune cu consistență moale. Nu este o afecțiune gravă, dar nu trebuie ignorată - poate deveni periculoasă deoarece conduce la deshidratarea organismului. Alimentația este foarte importantă în vindecarea diareei: oferă-i bebelușului pilaf de orez (fără grăsime, sărat și fiert bine, combinat cu cărniță slabă și cu legume, de exemplu morcov), pâinică prăjită cu brânză dulce de vacă, măr copt, supă de legume (fără condimente, cartofi sau roșii, legume care fermentează) și ceai neîndulcit de mentă sau de afine.
Diversificarea: mituri și întrebări. Alimentația bebelușilor cu intoleranțe alimentare.
„În România există o nouă modă. “Aceea de a naște înainte de termen”, susține doctorul Ana Culcer, șeful Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB). “Nașterea înainte de termen nu este o soluție bună, întrucât copilul trebuie să se maturizeze din punct de vedere organic și să-și facă toate rezervele de oligoelemente și, în principal, de fier. Spre exemplu, un copil care s-a născut prematur are nevoie mai rapid de fier decât un alt copil născut la termen”, a declarat pentru PaginaMedicala.ro dr. Ana Culcer.
Dr. Ana Culcer continuă tradiția unei familii vechi de medici, fiind a patra generație în linie directă. Primul doctor Culcer a înființat în urmă cu peste 100 de ani spitalul din Târgu Jiu fiind apoi medic șef al județului Gorj, apoi al regiunii Craiova, iar în final ajungând medic șef al capitalei în 1864-1865. Bunicul, Dr. Max Culcer, absolvent al facultății de medicină de la Paris și al Institutului Pasteur, s-a întors în județul Gorj continuând tradiția medicală. A fost un excepțional diagnostician și a participat la formarea cadrelor medicale din Gorj. În aceste condiții și eu încerc să păstrez nivelul ridicat al pregătirii profesionale și al comportamentului uman necesar oricărui medic și în special oricărui pediatru.
Dr. Ana Culcer este formator național pe probleme de alimentație naturală. A lucrat cu UNICEF timp de 10 ani fiind trimisă la San Diego, SUA în 1996 pentru a se specializa în probleme de alimentație naturală. Tot în acest scop a urmat 3 serii de cursuri “New Start” 1,2,3, timp de 10 ani cu echipe de medici americani în România, pentru actualizarea cunoștințelor de terapie intensivă neonatală și neonatologie în general. Toate acestea au ajutat-o să-și mențină nivelul ridicat al îngrijirii nou-născuților în secția de terapie intensivă a SUUB. Convingerea ei ca medic este că prevenirea bolilor este cea mai importantă pentru dezvoltarea normală a viitorilor copii și adulți, de aceea pledează pentru alimentația naturală, vaccinări și sport în aer liber.
tags: #ana #culcer #despre #diversificarea #alimentatiei