Avortul în condiții nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalităţii şi a complicațiilor legate de sănătatea reproducerii. Autoritățile trebuie să asigure politici de acces la planificare familială, contraceție, educație sexuală și de sănătate a reproducerii, coerente și actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină. Cu cât accesul la aceste servicii este mai redus, cu atât vor fi mai multe avorturi în condiții nesigure, iar implicit vor fi mai multe femei care își riscă viața.
Asociația noastră furnizează servicii de educație sexuală și reproductivă pentru femei și adolescente din România, inclusiv pentru refugiate, contracepție, educație prenatală, consult obstetrical și ginecologic, consultații și consiliere cu moașe, cât și acces la servicii de întrerupere a sarcinii în condiții sigure. De asemenea, în cadrul unei conferințe de presă, cele două asociații au arătat că principala cauză pentru creșterea avorturilor nesigure este că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
„Traim într-o țară în care nu avem acces la metode contraceptive, mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi. Nici noi nu vrem ca femeile să folosească contracepția cu avortul, dar trebuie să le oferim acest serviciu când e nevoie și nu există altă cale. Femeile vor face în continuare avort, indiferent cât de multă muncă de convingere vor face organizațiile anti-alegere, indiferent de piedicile pe care le pun spitalele și instituțiile statului. Ce e important: vor fi aceste avorturi făcute în siguranță? Credem că fiecare dintre noi trebuie să aleagă când și dacă dorește să nască un copil - nu statul, nu familia, nu comunitatea sau organizațiile anti-avort.”
Cele două asociații au organizat la București, în perioada 18 noiembrie - 10 decembrie a.c., cu sprijinul organizațiilor internaționale VOICE, Médecins du Monde și Center for Reproductive Rights, evenimentul „Ce faci când nu poți să alegi în siguranță?”. Pe de o parte, pandemia a făcut mai dificil accesul femeilor la întreruperea de sarcină; pe de altă parte, există țări care fie interzic avortul, cum e Polonia, fie au tendința de a-și înăspri legislația. Predrag Fred MATIĆ, europarlamentar croat, inițiatorul raportului, face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților.
Avortul nesigur: O criză neglijată în sănătatea femeilor | de la Ipas
Context istoric și realități actuale
Istoria României în privința interzicerii avorturilor în perioada ceaușistă este una tragică. Potrivit studiilor, aproape 10.000 de femei au murit în acea epocă din cauza avorturilor ilegale. Restricțiile regimului Ceaușescu în privința avorturilor au dus însă la o creștere demografică extrem de modestă, iar mortalitatea infantilă a atins niveluri îngrijorătoare. S-a remarcat și un fenomen: medicii sau spitalele care, sub diverse pretexte, refuză să facă avorturi la cerere din cauza „clauzei de conștiință”.
În prezent, în Europa, avaortea este acoperită de asigurări în unele contexte, iar evoluțiile legislative variază: în Austria, medici din cabinete private pot elibera pastile de avort din 2020; Germania a eliminat în 2022 interzicerea publicității pentru avorturi; Spania a adoptat o lege împotriva hărțuirii femeilor care și-au întrerupt sarcina. Însă imaginea de ansamblu rămâne sumbră, iar controversele etice și religioase continuă să modeleze politica privind avortul.
Statistici globale și regionale despre avort
Conform OMS, în fiecare an au loc aproximativ 73 de milioane de avorturi induse la nivel mondial, echivalentul a aproximativ 200.000 pe zi. În Statele Unite, aproximativ 930.160 de avorturi au fost raportate în 2020 (rata de 14,4 la 1.000 de femei), cu alte estimări variate în funcție de sursă și de regiune. Datele globale și regionale evidențiază discrepanțe semnificative în accesul la servicii, costuri și disponibilitatea personalului medical calificat.
În România, se recunoaște necesitatea de a consolidă educația sexuală, planificarea familială și accesul la servicii sigure de întrerupere a sarcinii, pentru a reduce avorturile în condiții nesigure. Astfel, este crucial să existe politici coerente, actualizate și cu finanțare adecvată, pentru a proteja sănătatea reproductivă a femeilor, inclusiv a celor vulnerabile sau aflate în situații de conflict.
Perspective de politici publice
- Promovarea planificării familiale și a metodele contraceptive accesibile, inclusiv pentru grupuri vulnerabile.
- Asigurarea educației sexuale comprehensive în școli, cu informare despre drepturi și servicii de sănătate reproductive.
- Garantarea accesului gratuit la întreruperi de sarcină în cadrul cadrului legal, cu respectarea standardelor medicale și etice.
- Combaterea „clauzei de conștiință” prin măsuri care să nu pună în pericol sănătatea femeilor, asigurând în același timp respectarea drepturilor profesionale ale medicilor.
- Dezvoltarea infrastructurii medicale, mai ales în zone rurale, pentru a evita situațiile în care există un singur medic disponibil pe o rază lungă.
Rolul sănătății publice și al cercetării
Există o nevoie etică să fie luate măsuri pentru eliminarea avortului în condiții nesigure, având în vedere magnitudinea problemei, inegalitățile în sănătate și nedreptățile sociale rezultate din lipsa accesului. Disponibilitatea intervențiilor de sănătate publică și economiile de costuri asociate cu mai puținele complicații la avort susțin acțiunea politică și finanțarea programelor de educație, consiliere și servicii clinice. Acțiunile în sănătatea publică includ reducerea nevoii de avort prin planificare familială, asigurarea unui avort sigur în limitele legii, gestionarea complicațiilor post-avort și îngrijirea posteriorpordulare. Comunitatea de sănătate publică poartă o responsabilitate socială și etică de a susține femeile în exercitarea dreptului la sănătate.
Surse și metodologie
Definiția avortului: întreruperea unei sarcini prin îndepărtarea sau expulzarea unui embrion sau făt din uter, cu rezultatul morții acestuia. Avortul, în sensul cel mai comun, se referă la avortul indus; avorturile spontaneous se numesc de obicei pierderi de sarcină. Datele privind avorturile se bazează pe estimările OMS și alte studii de referință, precum Lancet Global Health, BMJ Global Health și Guttmacher Institute.
Studiile și rapoartele analizate indică faptul că avortul nesigur reprezintă o problemă globală și intersecționează cu drepta la sănătate, drepturile omului, religie și justiția socială. În plus, cercetările arată că interdicțiile totale nu reduc numărul avorturilor, ci cresc riscurile pentru sănătatea femeilor, iar costurile sociale și economice sunt semnificative.
Concluzii operative pentru practică și politică
Este esențial să se consolideze accesul la servicii de sănătate reproductivă sigure și să se adopte inițiative de educație sexuală, precum și de planificare familială, pentru a reduce dependența de avorturi nesigure. Abordarea multidisciplinară care implică politici publice, profesii medicale, organizații neguvernamentale și comunități poate schimba traiectoria sănătății femeilor, reducând mortalitatea și morbiditatea asociate cu avortul nesigur.
tags: #analiza #de #cercetare #privind #avortul