Descoperă informații utile despre sarcina oprită din evoluție: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Despre sarcina oprită din evoluție
Sarcina oprită din evoluție este o afecțiune ce are loc la orice etapă pe parcursul sarcinii.
După 24 de săptămâni, când fătul este viabil, această situaţie poarte numele de mortalitate fetală antenatală.
Aproximativ 2-3% dintre sarcini se vor opri din evoluţie în al doilea trimestru, rata fiind mult mai mică decât în primul trimestru.
Odată ce femeia ajunge la aproximativ 20 de săptămâni de gestație, decesul fetal apare în mai puțin de 0,5% din cazuri.
Un caz aparte îl reprezintă sarcina gemelară cu un embrion oprit din evoluție.
În această situație, sarcina debutează normal, însă unul dintre embrioni se oprește complet din procesul de dezvoltare.
Cauzele sarcinii oprite din evoluție
Cauzele sarcinii oprite din evoluție pot fi numeroase.
Simptome
Simptomele sarcinii oprite din evoluție includ:
- sângerare: cel mai frecvent, sângerarea este un semn al unei probleme cu placenta și nu indică decesul fetal; sângerarea poate indica deschiderea colului uterin fără travaliu (insuficientă cervicală).
- cu insuficiență cervicală, colul uterin începe să se deschidă devreme, fără contracții; pe măsură ce acesta se deschide tot mai mult, urmează contracțiile.
- crampe: printre ceea ce simți când sarcina se oprește din evoluție se numără și crampele cauzate de travaliul timpuriu;
- dispariția mișcărilor fetale: poți suspecta o sarcină oprită din evoluție când dispare mișcarea fetală, ceea ce indică decesul fătului.
Diagnosticare
Testul folosit pentru a verifica decesul fetal în al doilea trimestru este o examinare cu ultrasunete pentru a vedea cum se dezvoltă copilul.
Tratament
Există două tipuri principale de tratament pentru sarcina oprită din evoluție (avort spontan): nechirurgical și chirurgical.
În multe cazuri, corpul femeii elimină în mod natural tot țesutul de sarcină.
Acest lucru poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni și nu este nevoie de tratament.
Dacă durează mult, medicul poate administra medicaţie care ajută la eliminarea fetusului.
Procesul poate implică sângerări, crampe, diaree și greață.
De cealaltă parte, tratamentul chirurgical se face dacă există complicații cu avortul spontan.
Tratamentele chirurgicale comune includ:
- aspirația cu vid (pentru sarcinile în primul trimestru): în timpul acestei proceduri, un tub subțire este introdus în uter și este conectat la un dispozitiv de aspirare. Țesutul de sarcină este aspirat din corp. Procedura se face sub anestezie locală.
- dilatare și chiuretaj: această procedură deschide colul uterin, iar cu un instrument se îndepărtează țesutul de sarcină. Procedura se face, de obicei, sub anestezie locală sau generală.
După tratament, medicul poate recomanda evitarea introducerii de tampoane în vagin, precum și contactul sexual, pentru a preveni infecția.
Analizele recomandate
Analizele recomandate după o sarcină oprită din evoluție includ ecografia și probele de sânge.
Valorile beta HCG în sarcina oprită din evoluție scad progresiv.
Prevenție și contexte epidemiologice
Prevenirea miscarilor negative în timpul sarcinii este un subiect discutat în literatură; pentru detalii, consultați surse medicale.
Factorii de risc în sarcină cu risc mare
Aproximativ 20-30% dintre femei aparțin acestei categorii și dacă dorim să îmbunătățim rezultatele obstetricale, acest grup trebuie să fie identificat și să li se acorde un tratament special.
O sarcină cu risc ridicat este definită ca fiind una care este complicată de factori care afectează negativ rezultatul sarcinii și procesul de naștere în siguranță - maternă sau perinatală sau ambele.
Factori de risc/ cauze în sarcină cu risc mare
Stilul de viață al unei femei, precum și o varietate de probleme și evoluții de sănătate preexistente, pot contribui la ca o sarcină să fie considerată cu risc ridicat.
Unii factori de risc comuni care pot crește șansa de a avea o sarcină cu risc ridicat includ:
- Hipertensiune arterială
- Diabet
- Anemie
- Probleme cu inima
- Infecții ale tractului urinar
- Obiceiuri precum fumatul sau consumul de alcool
- Gemelari sau creștere placentară scăzută
- Antecedente de cezariană sau avorturi
Alți factori includ:
- Vârsta extremă a mamei
- Probleme cu uterul, sarcini gemelare, hipotrofie fetală
- Probleme hormonale sau malformații uterine
Simptome în sarcina cu risc ridicat
Simptomele pot include diverse semne asociate afecțiunilor care contribuie la riscul crescut.
Evaluare și monitorizare
Evaluarea detaliată ne spune natura problemei, ajută la stabilirea unui diagnostic și dezvoltă recomandări specifice de tratament.
Toate cazurile din categoria cu risc ridicat sunt identificate la prima examinare prenatală, de preferință în primul trimestru de sarcină.
Femeile cu sarcini cu risc ridicat sunt sfătuite să fie atente la sănătatea lor, să mănânce o dietă nutritivă, să ia o greutate adecvată și să evite orice substanțe sau medicamente riscante.
Profilaxie și consiliere
Condițiile medicale preexistente vor fi gestionate la niveluri optime.
Pacienții obezi trebuie sfătuiți să mențină un IMC sănătos și să li se ofere suport nutrițional.
Explicația și consilierea adecvată pentru pacient este cel mai important pas.
Suport și măsuri practice
O sarcină cu risc crescut poate fi un eveniment stresant atât înainte, în timpul, cât și după naștere. Daca ai o sarcină cu risc crescut, atât tu cât și copilul tău veți avea nevoie de monitorizare și îngrijire specială de-a lungul sarcinii.
Stai informat. Ai un sistem de asistență. Creează un plan cu furnizorii tăi.
Monitorizarea sarcinii cu risc ridicat
Diagnostice genetice și investigații complementare
Biopsia de vilozități coriale se efectuează în trimestrul I pentru a detecta anomaliile cromozomiale, iar amniocenteza în trimestrul II pentru atenuarea riscurilor.
Cordocenteza (PUBS) permite recoltarea de sânge fetal pentru diagnosticul unor anomalii cromozomiale sau probleme de coagulare.
Masurarea lungimii colului uterin și teste de laborator precum fibronectina fetală pot ghida deciziile privind travaliul prematur.
Diagrama creșterii fetale și riscurile asociate
Diagramele de creștere fetală redau curbele percentile pentru dimensiunile fetale, iar riscul de complicații crește pe măsură ce percentila scade.
RCIU - restricția de creștere intrauterină poate avea cauze fetale, materne sau placentare și crește riscul de morbiditate neonatală și deces perinatal.
Complicații la naștere și impact pe termen lung
Nasterea prematură asociată cu RCIU poate implica detresa respiratorie, hemoragii intracraniene, enterocolită necrotizantă, hipoglicemie și tulburări de termoreglare.
Pe termen lung, RCIU poate influența dezvoltarea neurologică și cognițională, cu risc de performanțe școlare reduse și tulburări de comportament.
Condiții suplimentare și suport clinic
Perinatologia se ocupă de prevenția, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor mamă-făt în timpul sarcinii.
Sarcina nu este o boală, ci un proces fiziologic normal, dar poate implica riscuri semnificative în prezența unor condiții medicale.
tags: #anomalii #de #durata #a #gestatiei #la