In anumite situatii manifestarile alergice care apar la proteinele din laptele de vaca pot fi prezente inclusiv la nou-nascutii alimentati exclusiv la san, in cazul in care mama consuma lapte de vaca pe durata alaptarii, din cauza capacitatii acestor alergeni de a trece in laptele matern. Copiii care prezinta APLV sunt mai predispusi la a dezvolta si alte alergii alimentare la proteinele continute de catre albusul de ou, grau, peste, arahide sau fata de polen, de acarieni si par de pisica. Retardul de crestere si dezvoltare al copilului sau scaderea in greutate a acestuia reprezinta alte manifestari care pot insoti APLV la copilul mic.
Ce este APLV si cine este afectat?
Aplv reprezinta o reactie imunitara la proteinele din laptele de vaca, fiind una dintre cele mai frecvente alergii alimentare la sugari si copii mici. APLV poate aparea atat la sugarii hrăniți cu formule pe bază de lapte de vaca, cat si la cei alăptați, daca mama consuma lactate iar proteinele din lapte trec in laptele matern.
Majoritatea copiilor depășesc APLV pana la varsta de 3-5 ani, pe masura ce se dezvoltă toleranța imunologică. În unele cazuri, alergia poate persista în perioada adolescentei sau a vietii adulte, mai ales daca exista un teren atopic sau afectiuni inflamatorii la nivel intestinal care afecteaza microbiota.
Diagnosticul APLV
Diagnostic importan stabilit de alergolog pe baza anamnezei detaliate, a debutului manifestarilor alergice la sugar sau copilul mic, a istoricului familial de alergii si a anchetei alimentare. Investigatiile de rutina includ:
- Testarea cutanata prick pentru depistarea IgE mediate la proteinele din laptele de vaca;
- Determinarea IgE specifice fata de laptele de vaca si IgE serice totale;
- Hemoleucograma completa pentru depistarea eozinofiliei.
Restringerea dietei reprezinta un pas esential in diagnosticarea APLV non IgE mediată, iar in cazul sugarilor alăptați exclusiv la san, recomandarea este de a intrerupe consumul de produse lactate de catre mama pentru 2-6 saptamani, urmate de o reintroducere treptata pentru a izola alergenul.
Managementul APLV
Principalul mod de control al manifestarilor clinice este eliminarea laptelui de vaca si a produselor derivate (iaurturi, branzeturi) din alimentatia copilului si inlocuirea cu lapte de ovaz, migdale sau formule speciale. Deoarece copiii cu APLV pot asocia si alergie la laptele de soia si de capra, se recomanda testarea IgE specifice fata de acestea inainte de a stabilirea unui inlocuitor pentru laptele de vaca.
La sugarul alimentat exclusiv la san, se aplica dieta de restrictie mamei; rezultatele apar la cel putin 3 saptamani de la instituierea regimului. Persistenta manifestarilor sugereaza prezenta in laptele matern a altor alergeni (ou, soia), caz in care se recomanda intreruperea alaptarii si inlocuirea cu formule extensively hydrolyzed (EHF) sau formule de aminoacizi pana la ameliorarea simptomelor, cu reintroducerea laptelui matern in conditiile excluderii alergenilor.
In functie de severitatea manifestarilor, medicul alergolog poate recomanda antihistaminice, corticosteroizi sau medicamente pentru controlul manifestarilor respiratorii ale copilului.
Desensibilizarea si vaccinarea impotriva alergiilor
Desensibilizarea specifica (imunoterapia specifica cu alergene) are ca scop cresterea tolerantei organismului la alergeni prin inocularea controlata de alergeni, treptat, pe o perioada lunga. Doza de alergen este crescuta treptat si sistemul imunitar are nevoie de 3 pana la 5 ani pentru a dezvolta toleranta. Vaccinarea este mai eficienta la copii si adulti tineri si este recomandata in primii 2-3 ani de la debutul simptomatologiei. Desensibilizarea se efectueaza in special pentru alergiile la acarieni din praful de casa, polen si epiteliile de animale, mai putin pentru alergiile alimentare. Contraindicatia principala o reprezinta o boala acuta in evolutie (tuse, febra, wheezing).
Alergia la proteinele din laptele de vaca poate trece de la sine?
APLV dispare odata cu inaintarea in varsta prin dezvoltarea tolerantei fata de proteinele din lapte si maturarea sistemului imun. In cazul persistentei sale, este posibil ca afectiunea sa fie asociata cu teren atopic sau cu afectiuni inflamatorii la nivel intestinal. Majoritatea persoanelor dezvolta toleranta inainte de varsta de 6 ani.
Profilaxie si recomandari practice pentru sugar si copil
Profilaxia alergiei la proteinele din laptele de vaca se bazeaza pe o alimentatie naturala echilibrata: alimentatia mixta ar trebui sa includa formule hipoalergenice, iar mama ar trebui sa evite lactatele pe durata alaptarii. Alimentatia artificiala cu lapte de vaca este recomandata dupa implinirea varstei de 1 an si cu evitarea diversificarii precoce inainte de 4 luni.
Intrebari frecvente si referinte utile
- Cine sunt cei mai afectati de APLV? - Sugarii si copiii mici, cu incidente de aproximativ 2-5% in aceste grupe de varsta.
- Simptomele pot include colici, varsaturi, diaree, eruptii cutanate, rinita, tuse si, in cazuri rare, anafilaxie.
- Diagnosticul se stabileste prin anamneza, teste cutanate, IgE specifice si diete de excludere.
In cadrul clinicii Anastasios din Cluj, consultatia initiala ajuta la identificarea cauzei si stabilirea unui plan corect de investigatii si tratament. Testarea cutanata prick, spirometria si evaluarea rinitei alergice sunt aspecte esentiale in evaluarea completa a copilului cu suspiciune de APLV. Despre APLV si alte alergii pediatric, specialistii recomanda monitorizarea evolutiei, adaptarea regimurilor alimentare si, atunci cand este necesar, trecerea catre formule hipoalergenice sau aminoacizi, precum si reconsiderarea alaptarii in functie de toleranta copilului. Alergia la proteinele laptelui de vaca poate necesita desensibilizare sau tratament simptomatic, in functie de severitatea reactiei si de contextul clinic.
Alergiile alimentare - un pericol ascuns | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Claudia Adriana Nicolae
Milk Ladder: procesul treptat de reintroducere a laptelui după stabilizarea simptomelor, începând cu produse foarte procesate și progresând spre lapte lichid, sub supraveghere medicală.
| Componenta | Descriere | Relevanță clinică |
|---|---|---|
| Cazeina | 80% din proteinele laptelui; principalul antigen la APLV | Risc crescut de reacții rapide (IgE) |
| Alfa-lactoalbumina | Proteină din zer; implicată în unele reacții non-IgE | Importanța testelor IgE specifice |
| Beta-lactoglobulina | Proteină din zer; alergene cunoscute | Necesita evaluare în alegerea formulei alternative |
Postări populare:
- Experiențe ale pacienților la Spitalul de Pediatrie MedLife: ce au remarcat
- etica și confidențialitatea în cabinetele ginecologice: camere ascunse
- Echipa de psihiatri a Spitalului Județean Dr. Constantin Andreoiu Ploiești
- Iaurt pentru bebelușul de 7 luni: cum și când să începi
- Idei pentru poze cu nou-născuți