Utilizarea Arefam în cursul sarcinii este rezervată numai primului trimestru şi se face pe cale vaginală.
Utilizarea medicamentelor în timpul sarcinii a crescut în ultimele trei decenii.
Femeile însărcinate folosesc atât preparate eliberate fără prescripţie medicală, cât şi medicamente cu prescripţie medicală.
Femeile gravide au raportat utilizarea unui preparat cu prescripţie medicală sau a unui medicament fără prescripţie medicală în timpul sarcinii, inclusiv în primul trimestru, o perioadă critică pentru organogeneză.
Categoriile obişnuite de medicamente eliberate fără reţetă, uşor accesibile, includ antipireticele, analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene, descongestionantele, H1-antihistaminicele, expectorantele, antiacidele, antidiareicele şi medicamentele dermatologice topice.
Majoritatea medicamentelor sunt introduse pe piaţă fără un profil de siguranţă direct stabilit în sarcină.
Până în prezent, puţine medicamente s-au dovedit a avea un potenţial major de teratogenitate, însă riscul de teratogenitate minoră sau de efecte mai subtile asupra dezvoltării fetale trebuie să fie stabilit pentru majoritatea acestora.
Astfel, s-a constatat că, în SUA, 88,8% dintre gravide au utilizat medicamente, iar în Europa consumul de medicamente a variat de la 26% în Serbia la 93% în Franţa.
A. Lupattelli et al. (2014) au arătat într-un studiu că proporţia gravidelor care foloseau preparate OTC era de la 45,1% până la 77,4%, pentru diferite regiuni ale globului (tabelul 1, figura 1).
S-a raportat că 7 din 10 femei luau unul sau mai multe medicamente pe bază de reţetă în timpul sarcinii, iar circa o treime dintre femei foloseau patru medicamente, inclusiv în primul trimestru (62,5%).
Această tendinţă poate fi determinată de diagnosticul condiţiilor de sănătate înainte de sarcină, care includ maladii cardiovasculare şi respiratorii, dereglări metabolice sau tulburări de sănătate mintală.
Figura 1. Proporţia femeilor (%) care au raportat utilizarea oricărui medicament, preparate fără reţetă (OTC), medicamente utilizate pentru boli acute/pe termen scurt şi pentru tulburări cronice/pe termen lung în timpul sarcinii, în funcţie de regiunea şi ţara de reşedinţă.
S-a constatat că circa 10% dintre defectele la naştere sunt rezultatul expunerii la medicamente a mamei pe parcursul sarcinii.
Într-un studiu observaţional prospectiv efectuat cu scopul de a determina frecvenţa medicamentelor eliberate pe bază de reţetă şi OTC utilizate de femeile însărcinate, din 418 paciente care au completat chestionarele, 96,9% au luat cel puţin un medicament în timpul sarcinii.
În perioada post-partum femeile au completat un chestionar care includea o listă cu peste 120 de medicamente, remedii pe bază de plante şi terapii alternative.
Pacientelor li s-a solicitat să identifice toate medicamentele sau tratamentele utilizate în timpul sarcinii.
După excluderea vitaminelor prenatale şi a suplimentelor de fier, 76,5% au luat cel puţin un alt medicament; 62,8% au utilizat medicamente OTC, iar 4,1% au folosit remedii pe bază de plante şi/sau alternative.
Utilizarea multiplă de medicamente a fost consemnată la 33,5% dintre paciente, 13,6% consumând patru sau mai multe medicamente(15,26).
Medicamentele OTC sunt administrate în timpul sarcinii pentru combaterea durerii, alergiei, bolilor respiratorii, tulburărilor gastrointestinale şi a afecţiunilor pielii.
Categoriile de preparate OTC uşor accesibile includ analgezicele, antipireticele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antihistaminicele, descongestionantele, expectorantele, antiacidele, antidiareicele şi medicamentele dermatologice topice.
Conform unor studii, medicamentele OTC cel mai frecvent utilizate în primul trimestru sunt: paracetamolul (acetaminofenul), ibuprofenul, docusatul, pseudoefedrina, acidul acetilsalicilic şi naproxenul, iar paracetamolul a fost şi rămâne cel mai frecvent medicament OTC în toate trimestrele(1,3,15,17,19,32,33,35).
Distincţia dintre preparatele OTC şi cele cu prescripţie medicală nu poate fi întotdeauna evidentă.
Medicamentele OTC pot fi clasificate în două categorii: medicamente introduse iniţial ca OTC; preparate înregistrate iniţial cu prescripţie medicală, iar ulterior trecute la categoria OTC.
Volumul şi valoarea vânzărilor de medicamente OTC au crescut în consecinţă, iar beneficiile modificărilor s-au axat pe confortul pentru pacienţi, o mai bună autogestionare a maladiilor acute şi/sau a simptomelor minore.
Conform OMS, pentru ca un produs să fie un medicament OTC, acesta ar trebui să fie comercializat pe bază de reţetă timp de cel puţin 5 ani.
Perioada de schimbare a categoriei de la reţetă la OTC variază de la o ţară la alta (de exemplu, UE nu specifică timpul, Noua Zeelandă - 3 ani, Japonia - 6 ani, Filipine - până la 10 ani).
Înainte de a accepta trecerea unui anumit medicament în categoria OTC, este important ca medicamentul să nu provoace reacţii adverse grave cu o frecvenţă crescândă în perioada de comercializare.
În ciuda importanţei lor, instrucţiunile de utilizare pentru medicamentele OTC adesea nu sunt adecvate, nu corespund cerinţelor menţionate de prevederile FDA şi nu sunt respectate de pacienţi.
Un studiu din India a evaluat etichetele a 100 de medicamente fără prescripţie medicală, la care s-a constatat că 87% nu conţineau informaţii cu privire la contraindicaţii, 90% - la efectele adverse şi în 96% nu conţineau informaţii despre utilizarea lor în timpul sarcinii şi alăptării.
Studiile efectuate în SUA au arătat că peste 60% dintre pacienţi nu pot identifica substanţa activă din medicamentele OTC, deşi circa 40% consideră că medicamentele OTC sunt puţin active şi nu pot provoca vreun rău real.
Automedicaţia - utilizarea medicamentelor de către pacienţi sau persoane fizice pentru a trata tulburările ori simptomele autodiagnosticate - constituie cea mai importantă cale de administrare a preparatelor OTC.
Studiile arată că există un nivel ridicat de autotratament în rândul femeilor însărcinate, atât cu medicamente moderne, cât şi cu cele pe bază de plante.
La nivel global, practica de automedicaţie în timpul sarcinii a crescut, în special în ţările în curs de dezvoltare.
Durerea şi febra sunt cele mai frecvente afecţiuni în timpul sarcinii şi post-partum care necesită administrarea analgezicelor sau antipireticelor.
Paracetamolul este utilizat pe scară largă în timpul sarcinii. Cel puţin două treimi dintre femei folosesc acetaminofen în timpul sarcinii şi o jumătate dintre acestea îl folosesc în primul trimestru.
Deşi nu există o asociere cunoscută cu teratogenitatea, puţine date clinice sunt disponibile pentru a susţine lipsa de asociere.
Conform studiilor efectuate în Norvegia şi Canada, subiecţii expuşi la paracetamol mai mult de 28 de zile prezentau abilităţi motorii mai reduse, abilităţi diminuate de comunicare şi mai multe probleme de comportament faţă de copiii neexpuşi.
Acetaminofenul poate fi asociat cu riscuri pentru dezvoltarea fetală dacă este utilizat în doze mari sau pe perioade lungi, iar utilizarea excesivă poate implica riscuri hepatice la mamă.
Datorită conţinutului de ulei de arahide există riscul apariţiei unor reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic, urticarie).
Arefam este un medicament hormonal pe bază de progesteron. Este utilizat pentru a trata afecțiuni cauzate de o secreție insuficientă de progesteron.
Administrat pe cale oculară, este indicat pentru cicluri neregulate, sindrom premenstrual, dureri la nivelul sânilor, hemoragii cauzate de fibroame și ca parte a tratamentului pentru menopauză, în asociere cu estrogen.
Administrat pe cale vaginală, este folosit pentru a susține sarcina, în special în cazurile de avorturi repetitive sau în timpul ciclurilor de Fecundare In Vitro (FIV).
În cazul administrării în trimestrele 2 şi 3 de sarcină există riscul apariţiei unor reacţii adverse hepatice.
Acest tratament, în condiţiile de utilizare recomandate, nu este contraceptiv.
Condițiile de administrare și dozele pot fi ajustate în funcție de indicație și de eficacitatea tratamentului.
Dacă se administrează pe cale orală, capsulele se iau cu apă, la distanță de mese, în 1-2 prize, conform schemei terapeutice.
Dacă se administrează pe cale vaginală, introducerea fiecărei capsule profund în vagin este recomandată.
Durata tratamentului va fi stabilită individualizat de către medicul dumneavoastră.
Dacă aveți întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
În caz de supradozaj, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Dacă uitați să utilizați Arefam, nu luați o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetați să utilizați Arefam, durata tratamentului va fi stabilită individualizat de către medicul dumneavoastră.
Reacții adverse posibile: somnolenţă sau amețeli la 1-3 ore după administrare; tulburări ale ciclului menstrual; amenoree; metroragii.
Raportarea reacţiilor adverse: dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
Conținutul ambalajului: Arefam capsule moi, conţine progesteron 200 mg, ulei de arahide rafinat, lecitină din soia, gelatină, glicerol, dioxid de titan (E171).
Arefam capsule moi este disponibil în cutie cu 2 blistere a câte 15 capsule moi.
Beneficii și riscuri în ultimul trimestru de sarcină
Utilizarea Arefam în cursul sarcinii este rezervată numai primului trimestru şi se face pe cale vaginală.
Utilizarea pe cale orală poate implica somnolenţă, ameţeli, iar în caz de administrare în trimestrele 2-3 pot apărea reacţii hepatice.
Principalul avantaj al administrării vaginale este absorbția locală a progesteronului, reducând riscurile de reacții adverse sistemice.
Este important să discutați cu medicul despre necesitatea continuării tratamentului și eventualele alternative în cazul apariției efectelor adverse sau a lipselor de eficacitate.
Progesteronul, sarcina și fertilitatea Ep.1
Acest prospect și informațiile aferente trebuie consultate împreună cu medicul dumneavoastră pentru a evita automedicația în sarcină și a asigura siguranța fătului.
Medicamente în sarcină pentru afecțiuni cronice: monitorizarea medicală este esențială, iar întreruperea tratamentelor fără recomandare poate fi periculoasă pentru mamă și făt.
Informațiile despre utilizarea paracetamolului în sarcină ar trebui să fie analizate cu atenție, deoarece există studii care indică potențiale riscuri în funcție de doză și durata utilizării.
Este recomandat să se evite automedicația cu orice medicament în timpul sarcinii și să se ia numai medicamentele prescrise de medicul curant.
tags: #arefam #in #ultimul #trimestru #de #sarcina