Avantajele și dezavantajele sarcinilor și responsabilităților polițistului

Prin activitățile desfășurate, un polițist urmărește, în permanență, protejarea vieții și integrității corporale și a celorlalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor. Activitățile de poliție rutieră se execută de echipaje (patrule) formate din minimum doi polițiști rutieri. La solicitarea participantului la trafic, un polițist se legitimează cu legitimatia de serviciu. El trebuie să o facă în mod convingător, profesionist, pentru a nu lăsa niciun moment impresia că măsura aplicată este aleatorie.

Trebuie să învețe tehnica dialogului, să aibă logică în ceea ce susține, să dirijeze circulația vehiculelor și pietonilor prin folosirea exclusivă a semnalelor regulamentare și cu ajutorul fluierului. Să aleagă un loc adecvat astfel încât să permită poziționarea participanților în afara părții carosabile, în parcări ori alte spații în care nu se stânjenește circulația. Să efectueze semnalul de oprire regulamentar cu brațul pe timp de zi, iar pe timp de noapte, cu bastonul iluminat sau reflectorizant, iar în lipsa acestuia prin balansarea în plan vertical a unui dispozitiv cu lumină de culoare roșie. Să se posteze în banda de circulație a vehiculului ce urmează a fi oprit, fără a depăși axul longitudinal al drumului, iar noaptea cât mai aproape de acostamentul acestuia, în momentul executării semnalului de oprire.

Trebuie să comunice conducătorului auto motivul opririi, abaterea comisă și sancțiunea prevăzută de lege, după care se va proceda la întocmirea documentelor de constatare, solicitând conducătorul auto să rămână în autovehicul. Dacă acesta manifestă intenția de a coborî cu scopul de a veni la autovehiculul poliției, polițistul va insista ferm să rămână în autovehicul până la terminarea procedurii de completare a documentelor de constatare; de altfel, prin intrarea în vigoare a noii legislatii rutiere, s-a instituit obligația atât pentru conducător, cât și pentru pasageri de a nu părăsi vehiculul atunci când sunt opriți de către un polițist rutier.

Dacă se constată că starea psiho-fizică a celui de la volan nu îi mai permite conducerea în condiții de siguranță, polițistul rutier trebuie să întrerupă deplasarea până la încetarea cauzei ce a generat-o. Controlul de rutină asupra traficului rutier face parte din categoria etilotestelor și oferă indicatii despre prezența alcoolului în aerul expirat de subiect. Întreaga activitate a unui polițist rutier are la bază principiul fundamental potrivit căruia „Polițistul este în slujba cetățeanului”: prin activitățile desfășurate, polițistul urmărește, în permanență, protejarea vieții și integrității corporale și a celorlalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor.

Pe timpul executării serviciului, polițistul rutier trebuie să se sesizeze despre orice încălcare a legii, având obligația să intervină cu promptitudine pentru soluționarea acestora, potrivit competenței. Polițistul de frontieră este funcționar public, cu statut special, înarmat, care poartă, de regulă, uniforma și exercită atribuțiile stabilite prin lege în sarcina Poliției de Frontieră Române. Multe profesii implică respectarea și îndeplinirea datoriilor morale de către cei care le exercită (deontologia medicului, avocatului, magistratului, preotului, a funcționarului public).

Deontologia polițească este morala profesiunii de polițist, reflectată prin prisma datoriilor profesionale și cuprinde totalitatea normelor, regulilor și principiilor privind atitudinea polițistului față de cetățeni, societate și colegi, manifestată în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Codul de etică și deontologie al polițistului grupează întreaga problematica a moralei profesiei de polițist, iar prevederile sale trebuie cunoscute și însușite de către toți polițiștii de frontieră. CAP. ART. ART. (1) Prezentul cod stabilește regulile de conduită a polițistului în exercitarea atributelor profesionale care decurg din legislația aplicabilă personalului Ministerului Administrației și Internelor. ART. (1) În societatea românească, guvernată de principiile statului de drept, principalele atribuții ale poliției sunt: apărarea drepturilor și libertăților persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea, descoperirea și combaterea actelor și faptelor infracționale, asigurarea ordinii și siguranței publice.

ART. (2) Persoanele care fac obiectul unor măsuri luate în condițiile alin. (3) Pe timpul aplicării măsurilor luate în condițiile alin. ART. (1) Politistul trebuie să acorde sprijin, conform competențelor legale, victimelor infracțiunilor atunci când intră în contact cu acestea pe timpul și în afara îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. CAP. ART. ART. ART. ART. ART. ART. ART. (2) În cazul în care polițistul ia cunoștință, prin orice mijloace, despre săvârșirea de către alt polițist a faptelor prevăzute la alin. ART. ART. ART. ART. ART. (1) Polițistul răspunde personal pentru actele, inacțiunile și omisiunile sale, în condițiile legii. (2) Abținerea de la executarea ordinelor și misiunilor în condițiile alin. (5) Masurile disciplinare se stabilesc și se aplică numai după efectuarea cercetării prealabile.

CAP. ART. ART. ART. ART. ART. ART. ART. (1) Prezentul cod se aplică personalului aflat sub incidența prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalului Jandarmeriei Române aflat sub incidența prevederilor Legii nr. ART. Obligațiile polițistului

Art. Când ia cunoștință de existența unei infracțiuni flagrante polițistul de frontieră este obligat să intervină și în afara orelor de program, a atribuțiilor de serviciu și a competenței sale, pentru încheierea actelor prevăzute în Codul de procedură penală. Acesta fragment din Ordonanța de urgență nr. Când situația impune să acționeze în afara competenței sale polițistul de frontieră procedează ca și acea autoritate în a cărei competență intră soluționarea cauzei. Despre acțiunea sa polițistul de frontieră informează de îndată autoritatea competentă. Dacă autoritatea competentă nu poate să intervină în timp util, polițistul de frontieră îndeplinește toate actele și faptele prevăzute de lege în competența acelei autorități. Acțiunea acestuia încetează în momentul în care intervine autoritatea competentă. Art. Activitățile prevăzute la art. 27 lit. c), e), l), o) și p) nu au caracterul unei percheziții prevăzute în Codul de procedură penală. Art. La intrarea în acțiune sau la începutul intervenției ce nu suferă amânare polițistul de frontieră este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții să se legitimeze și să declare funcția și unitatea de poliție de frontieră din care face parte. Art. Mijloacele prevăzute la alin. întreprind acțiuni care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea și bunurile altor persoane;Acesta fragment din Ordonanța de urgență nr. Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. (1) nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor agresive. Acesta fragment din Ordonanța de urgență nr. De asemenea, angajaților Poliției Române le este interzis să utilizeze abuziv calitatea sau funcția în scopul rezolvării unor interese personale, stabileste Codul de etică și deontologie a polițistului aprobat astăzi, printr-o Hotărâre de Guvern. Acest Cod impune principii și reguli privind conduita angajaților Poliției Române, precum și modul de comportament al polițiștilor în relația cu publicul sau în situații speciale, precum recurgerea la forță sau cercetarea suspecților și a faptelor ilicite.

Potrivit noilor reglementări, în exercitarea atribuțiilor, polițistul este obligat să respecte legea, convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, precum și drepturile și libertățile constituționale ale persoanelor. În aplicarea legii, polițistul trebuie să respecte principiul prezumției de nevinovăție, asigurând fiecărei persoane care face obiectul cercetării exercitarea deplină și efectivă a drepturilor sale. Potrivit Codului de etică și deontologie, polițistul execută acțiuni în forță doar ca măsuri excepționale, în conformitate cu legea, și numai în situații de absolută necesitate. Codul etic și de deontologie stabilește reguli privind comportamentul polițistului. Unul dintre principiile care guvernează conduita profesională a polițistului este respectul manifestat în relația cu cetățenii, colegii, superiorii, subordonații. Polițistul trebuie să se comporte civilizat și să dea dovadă de amabilitate și solicitudine, să aibă o atitudine politicoasă, mai precizează noile norme. Promovarea Codului de etică și deontologie a polițistului este o măsură prevăzută în cadrul Programului Național de Prevenire și Planului Național de Acțiune împotriva Corupției.

Pentru detalii suplimentare, vă puteți adresa Ministerului Administrației și Internelor, inițiatorul acestui act normativ. În realizarea prevederilor pct. 11 subpct. Se aprobă Codul de etică și deontologie al polițistului (se anexează). Prevederile Codului se aplică în mod corespunzător polițiilor, polițiilor de frontieră și carabinierilor în calitatea acestora de funcționari cu atribuții în asigurarea ordinii de drept și securității publice. Orice persoană poate pretinde polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectarea normelor prezentului Cod. Păstrarea și promovarea tradițiilor de serviciu, inclusiv barbăcția și sacrificiul de sine, parteneriatul și ajutorul reciproc, respectul și susținerea veteranilor, familiilor polițiilor românești, rămân aspecte emphatic reprezentative ale profesiei.

În funcția de polițist, poate fi angajată o persoană demnă de respectul populației, care corespunde cerințelor stabilite și obiectivelor poliției. Polițistul răspunde personal pentru actele și faptele sale, în condițiile legii. La primirea unui ordin, scris sau verbal, ori a unor indicații care contravin legislației, polițistul este obligat să refuze executarea cerinței ilegale și să aplice prevederile legii. Acțiunile în forță desfășurate de polițiți sunt subordonate principiului gradualității și proporționalității, potrivit căruia utilizarea acțiunilor de către polițiști să fie în acord cu scopul urmărit. Polițistul informează, în modul prevăzut de lege, autoritățile administrative publice, precum și populația, despre activitățile sale, fără a prejudicia interesele legitime ale persoanei sau comunității.

Părți din cadrul legislației află în detaliu drepturile disciplinale, protecția specială, dreptul la echipament de protecție, despăgubiri pentru deteriorări ale echipamentelor și indemnizații. Actele juridice discută despre răspunderea polițistului, consultarea consiliilor de disciplină, posibilitatea contestării sancțiunilor disciplinare, destituirea și alte măsuri disciplinare. De asemenea, cadrul legislativ stipulează că polițiștii pot fi delegați, detașați ori transferați în condițiile legii, iar condițiile privind pensionarea și drepturile de pensii sunt reglementate.

Astfel, sarcinile polițistului includ atât activități de intervenție, control, disciplină, cât și îngrijirea eticii profesionale, iar avantajele lor sunt evidente în protecția drepturilor cetățenilor, ordinii publice, siguranței naționale și în consolidarea încrederii între cetățeni și autorități. Dezavantajele țin de expunerea la riscuri fizice și psihice, presiunile administrative, complexitatea legală în aplicarea măsurilor, necesitatea menținerii dialogului optim cu publicul și necesitatea actualizării continue a normelor legislative.

tags: #avantajele #dezavantajele #sarcinile #si #responsabilitatile #politistului

Postări populare:

• Supravegherea prenatală obstetrică: un ghid detaliat
• Ghid complet despre tricouri pentru gravide: beneficii, modele și sfaturi de alegere
• Cloramfenicol și fluocinolon în tratamentul urechii la sugari: indicații și contraindicații
• Procesul de concepție: cum are loc fertilizarea și ce presupune sarcina
• Ghidul candidatului pentru posturi de pediatrie la Spitalul Marie Curie