Admite plângerea formulată de petenţii Săcărin Ramona Elena şi Săcărin Gabriel, în calitate de reprezentanţi ai minorei Săcărin Sorina împotriva dispoziţiei procurorului privind predarea sub luare de dovadă a paşaportului minorei Săcărin Sorina din conţinutul ordonanţei nr. 2.015/P/2019 din data de 26 iunie 2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Contextul juridic al cazului Sorina Săcărin
Constatează că a fost încălcat dreptul la liberă circulaţie al minorei Săcărin Sorina, prevăzut de art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr.
În septembrie 2019, Tribunalul Olt a respins apelul făcut de procurorul general în cauza privind interzicerea ca Sorina, fetița din Mehedinți adoptată de o familie din SUA, să părăsească România.
Pe 18 iulie 2019, magistraţii Judecătoriei Slatina au respins solicitarea procurorului general de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale prin care să fie interzisă părăsirea teritoriului României de către Sorina, fata adoptată de soţii Săcărin.
Monitorizările post-adopţie realizate de autorităţile americane pentru Sorina Sacarin arată o integrare liniștă a acestui copil, a declarat pentru Agerpres preşedintele ANDPDCA, Mădălina Turza.
„Sorina este în continuare monitorizată de noi şi de partenerii noştri din Statele Unite, chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire pe alte teme, inclusiv pe adopţii, cu doamna consul a Ambasadei SUA la Bucureşti, şi am discutat inclusiv pe cazul Sorina, mi-a adus şi poze în sensul acesta. Sorina este foarte bine, a fost integrată, începe şcoala, are prieteni, lunar asistenţii sociali din SUA trimit spre Ambasadă fotografii şi informaţii despre ea. Este foarte bine din punct de vedere al sănătăţii, a făcut progrese foarte mari în ceea ce priveşte limba engleză şi din ceea ce am văzut, în pozele respective, este foarte fericită. Categoric este în regulă. Monitorizările post-adopţie - avem o colaborare foarte bună cu autorităţile din Statele Unite - arată o integrare absolut lină a acestui copil şi nu avem niciun fel de problemă pe cazul Sorina”, a precizat Mădălina Turza.
În ceea ce priveşte greşelile făcute în derularea acestui proces de adopţie, preşedintele ANDPDCA a apreciat că lucrul cel mai grav a fost faptul că asistentul maternal a încercat manipularea emoţională a copilului.
„Dincolo de scandalul cu procurorii şi aşa mai departe, care sunt din sfera Parchetului, problema cea mare e legată de asistentul maternal, care a încercat să blocheze procesul de adopţie. Au existat în repetate rânduri declaraţii ale asistentului maternal că nu doreşte să adopte acest copil, iar atunci când a apărut familia adoptatoare, aşa cum fac mulţi dintre ei (dintre asistenţii maternali, n.r.), din păcate, a depus cerere de adopţie tocmai pentru a bloca procesul de adopţie. Mai mult decât atât, foarte grav mi se pare faptul că asistentul maternal a încercat manipularea emoţională a copilului”, a explicat pentru AGERPRES Mădălina Turza.
Preşedintele ANDPDCA a atras atenţia că un copil din sistemul de protecţie nu face diferenţa dintre asistentul maternal şi familie, iar asistentul maternal nu trebuie să înfricoşeze copilul cu privire la plecarea sa la familia de adopţie.
„Noi trebuie să înţelegem că aceşti copii sunt extrem de vulnerabili. Atunci când sunt plasaţi la un asistent maternal sau la o familie de plasament, ei nu au reprezentarea statutului legal al acelui om care îl îngrijeşte. Ei dezvoltă nişte ataşamente faţă de acei oameni, fără să înţeleagă distincţia dintre asistent maternal/familie de plasament. «Este cineva care mă îngrijeşte şi mă iubeşte». Şi atunci copilul nu ştie limita relaţionării şi este foarte uşor ca un asistent material cu rele intenţii să manipuleze emoţional acest copil, adică să-i creeze false aşteptări, şi, mai mult decât atât, să îl sperie, să îl înfricoşeze cu privire la o posibilă plecare a copilului din acea familie, copilul neînţelegând că asistentul maternal nu este tot ce-i trebuie lui, pentru că un copil nu are reprezentarea, proiecţia viitorului. Asta s-a întâmplat în cazul Sorinei. Acest asistent maternal a impregnat acest copil cu această anxietate şi teamă de separare, speriindu-l că se va întâmpla ceva foarte rău în familia adoptatoare”, a comentat Mădălina Turza.
Propuneri pentru reforma procedurilor de adopție
Preşedintele ANDPDCA a mai propus ca prioritatea în procesul de adopţie de care beneficiază asistenţii maternali să fie limitată la câteva luni, pentru a evita blocajele în procesul de adopţie.
„În primul rând, instituţia asistentului maternal n-ar trebui să fie o soluţie pe termen lung, aşa cum tinde să devină la noi. Ar trebui să fie o soluţie-tampon între instituționalizare şi adopţie. Şi atunci obligaţia asistentului maternal este să nu creeze copilului aşteptări false. Adică eu cred că asistentul maternal ar trebui să aibă o perioadă determinată până la care îşi poate manifesta intenţia reală de adopţie sau nu, după care să îşi piardă prioritatea în ceea ce priveşte adopţia. Dacă în termen de - nu ştiu, 3 luni, să stabilească specialiştii în psihologia copilului - tu nu te-ai hotărât dacă îl adopţi sau nu, atunci îţi pierzi prioritatea, pentru a evita aceste blocaje, iar apoi trebuie monitorizaţi aceşti asistenţi maternali pentru ca ei să nu manipuleze copilul în sensul deturnării sale de la familie. Da, îl îngrijeşti, îţi manifeşti afecţiunea, dar este în rolul şi obligaţia ta să-i spui că o familie adevărată va veni şi va avea grijă de tine în viitor. «Eu sunt aici să am grijă de tine, să te cresc, să fim prieteni, vom menţine legătura», dar nu trebuie să-i creeze o aşteptare falsă. Nu vreau să spun că rolul asistentului maternal nu e important, este foarte important, dar tocmai pentru că lucrează cu nişte copii vulnerabili aceşti asistenţi maternali trebuie foarte bine selectaţi şi pregătiţi, ceea ce nu prea se întâmplă în momentul acesta”, a precizat preşedintele ANDPDCA.
Cazul Sorinei în presă și impactul asupra familiei adoptive
Cazul Sorinei a stârnit reacţii puternice în vara anului trecut, în urma apariţiei unei înregistrări în care procurorul de caz a târât copilul pentru a-l aduce părinţilor adoptivi.
La finalul lunii iulie, judecătoria din Slatina a decis că Sorina Săcărin poate părăsi România alături de familia adoptivă.
Perspectivele părinților adoptivi
Ramona Săcărin: Am hotărât în familie, ne-am consultat toți, că vom lua primul copil care ni se va oferi, că nu vom spune nu, pe cine ne vor da pe acela îl vom lua.
Ramona Săcărin: Ne-am hotărât de la bun început să adoptăm din România, am văzut că se poate, legea dă dreptul și cetățenilor români din străinătate să adopte.
Ramona Săcărin: Copiii noștri au fost șocați să audă așa ceva, vă dați seama. Ramona Săcărin: Avem o fetiță de 11 ani și un băiețel de 4 ani și jumătate și ne-am hotărât să adoptăm un copil din câteva motive.
Ramona Săcărin: Am găsit profilul Sorinei în Registrul național de adopții; era de etnie și avea 7 ani, refuzată de 120 de familii în România, primind și două refuzuri din partea asistentului maternal.
Ramona Săcărin: În exclusivitate pentru Europa Liberă, povestea unei adopții începută sub cele mai bune auspicii, dar deraiată în stil românesc cu acuze de „traficanți de organe” și strigături „nu ne vindem copiii”.
Ramona Săcărin: „Ne-am consultat toți în familie că vom lua primul copil care ne va fi oferit și vom lua pe Sorina”; aceasta a fost decizia lor inițială.
Ramona Săcărin: Înainte de a primi informații despre copilul Sorina, ne-am hotărât să o luăm pe povestea ei, iar profilul Sorinei a fost trimis apoi nouă de către agenția de adopții.
Europa Liberă: În timpul procedurii, ostilitățile din partea asistentului maternal și întâlnirile cu Direcția pentru Protecția Copilului au fost frecvente. Ramona Săcărin: Am făcut numeroase plângeri la Direcția pentru protecția copilului din Mehedinți, la Autoritatea Națională în care am arătat că ostilitatea începuse să fie greu de gestionat.
INCERTITUDINE PENTRU FAMILIA SĂCĂRIN
Direcția a avut aceste tentative de a lua copilul așa cum trebuia. Direcția de Protecția Copilului Mehedinți și Autoritatea Națională de Protecția Copilului și Adopții au făcut plângeri penale împotriva asistentului maternal profesionist și i-au desfăcut contractul de muncă și i s-a ridicat atestatul de asistent maternal.
Sunt două părți din mine. O parte din mine zice Doamne ajută că cineva l-a scos și reușim să luăm copilul acasă, că acest copil nu mai este șantajat emoțional, traumatizat, spunându-i-se tot felul de prostii și de minciuni. Cealaltă parte din mine, mi s-a rupt sufletul să văd copilul scos urlând în acel mod.
Ramona Săcărin: Nu a pomenit nimic despre episodul cu plecarea, din când în când ne mai povestește ce se întâmpla pe acasă, cui îi plăcea să bea bere în familie sau cum îi dădeau și ei să guste bere și celeilalte fetițe care era acolo.
Ramona Săcărin: Avem două epitete: dorința de a adopta din România, și legăturile noastre cu SUA, precum și discuțiile despre responsabilitatea statului de a proteja copiii vulnerabili în sistemul de adopții.
Concluzia preliminară a investigației vorbește despre necesitatea reformării sistemului de protecție a copiilor și despre evitarea mediaticii excesive care poate afecta copiilor implicați în astfel de cazuri.
tags: #averea #familiei #asistentului #maternal #in #cazul
Postări populare:
- Stokke Changing Bag brown — caracteristici, funcționalitate și stil pentru părinți urbani
- Caietul de sarcini pentru serviciile Activitati conexe transport rutier – ghid detaliat
- Impactul stresului maternității în timpul sarcinii asupra copilului
- Greața în sarcină vs. probleme de fiere: diferențe cheie
- Retete rapide: piure de dovlecel cu ardei pentru bebeluși