„Avocatul Poporului” nu este nici „avocat”, nici al „poporului”, cum în mod greşit lasă să se înţeleagă denumirea dată acestei instituţii. Istoric: La origini, instituţia se numea Ombudsman şi a apărut în Europa pentru a veghea la modul în care administraţia publică îşi îndeplineşte atribuţiile în raport cu cetăţenii. Reglementare: În România, instituţia este menţionată în art. 58-60 din Constituţie, este reglementată în Legea nr. 35/1997 şi funcţionează în baza unui Regulament din anul 2019.
Ce nu face Avocatul Poporului
- nu este ales de cetăţeni;
- nu oferă sfaturi juridice cetăţenilor, cum fac avocaţii;
- nu reprezintă cetăţenii în procese judiciare şi nu intervine în procesele judiciare;
- nu poate anula sau reface actele ilegale ale administraţiei;
- nu poate cere socoteală magistraţilor cu privire la soluţionarea unor cauze.
Atribuţii - ce face efectiv
Primeşte petiţii de la cetăţeni în legătură cu respectarea drepturilor lor de către autorităţile publice administrative; face vizite sau inspecţii în legătură cu respectarea drepturilor omului în instituţiile publice ori penitenciare; când constată că cele reclamate de către un petent sunt reale, cere instituţiei administraţiei publice să îndrepte actul sau să îl retragă şi să repare prejudiciile produse. Dacă refuză, poate doar sesiza şefii sau cere anularea actului în instanţă.
Din ce stă în componenţa personalului
Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane:
- Avocatul Poporului: echivalent cu funcţia de ministru; este numit pe 5 ani de către Parlament, cu posibilitatea reînvestirii o dată. Nu primeşte ordine de la nimeni. Dă raportul cu privire la activitatea sa doar Parlamentului. Poate fi revocat din funcţie de Parlament pentru încălcarea Constituţiei şi legilor, fără ca cineva să poată invalida această hotărâre (decizia nr. 732/2012 CCR).
- Şase adjuncţi ai Avocatului Poporului, pe domenii de activitate: fiecare este echivalent cu funcţia de secretar de stat; numiţi pe 5 ani de birourile permanente ale Camerelor, la propunerea Avocatului Poporului. Unul dintre ei este Avocatul Copilului.
- Salariaţi: sunt asimilaţi cu funcţiile din Parlament; din anul 2014, cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.
Birouri teritoriale
Avocatul Poporului are birouri teritoriale în 15 localităţi, care răspund de la două până la cinci judeţe unde oamenii pot depune petiţii sau merge în audienţe.
Competenţe noi
În 2004 a primit competenţa de a ataca legile şi ordonanţele guvernului direct la CCR; în 2007 a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane, iar în acel proces persoana vătămată va fi reclamant; în 2010 a primit competenţa de a introduce recurs în interesul legii pentru a cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
Interes politic şi acces la informaţii
Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta direct la CCR legile, ordonanţele de urgenţă şi ordonanţele guvernului; restul instituţiilor trebuie să pornească un proces în faţa unei excepţii de neconstituţionalitate. Emiterea recomandărilor are scopul de a atrage atenţia asupra ilegalităţilor materiale, iar Avocatul Poporului poate accesa orice informaţie sau document necesar anchetei, audia conducătorii autorităţilor publice şi orice funcţionar care poate furniza datele necesare soluţionării anchetei.
Limitele competenţelor
Limitele de competenţă sunt prevăzute atât de textul constituțional (art. 58), cât şi de Legea nr. 35/1997. Avocatul Poporului nu are iniţiativă legislativă (art. 74 alin.), iar activitatea sa este reglamentată prin Legea nr. 35/1997 şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei.
Procedura şi dreptul la petiţie
Petriţiile pot fi adresate de persoanele fizice sau juridice, fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex sau convingeri. Petiţiile trebuie să includă numele, domiciliul şi obiectul încălcării, iar acestea nu pot viza actele Parlamentului, Preşedintelui sau Curţii Constituţionale, cu excepţia legilor şi ordonanţelor. Petiţiile adresate instituţiei sunt scutite de taxa de timbru. Această procedură poate include audiențe la diferite niveluri ale instituţiei, de la personalul de specialitate până la Avocatul Poporului, în conformitate cu Regulamentul instituţiei.
Desfăşurarea audienţelor
Activitatea de acordare a audienţelor se desfăşoară atât la sediul central din Bucureşti, cât şi în teritoriu. Solicitantul se prezintă cu cartea de identitate, iar în sala de audienţe poate avea asupra sa doar documente de susţinere. Dacă aspectele sesizate privesc ilegalitatea actelor administraţiei, petentul poate solicita în scris sesizarea instituţiei Avocatul Poporului, iar în cazul în care îşi exprimă această dorinţă, i se înmânează un formular tip de cerere. Audienţele pot fi acordate în mai multe etape, de la auditările de către personalul de specialitate, la adjunctul Avocatului Poporului şi apoi la Avocatul Poporului însuşi, în funcţie de temeinicia cererii.
Condiţii speciale şi comunicare
Pentru motive temeinice, solicitări pot fi analizate prin Dispecerat sau prin alte canale, iar programul audienţelor poate fi suspendat în context epidemiologic. În situaţii motivate, biroul poate stabili sediul biroului teritorial în alt oraş decât reşedinţa de judeţ. Instituţia va informa public despre modalitatea de soluţionare a petiţiei şi va oferi răspuns solicitantului, respectând dreptul la confidenţialitate.
Resurse legislative citate
- Constituţia României, articolele 58-60.
- Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.
- Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului (actualizări 2019).
tags: #avocatul #poporului #vacanta #delegare #sarcini