De ce cad florile la castraveți? Cauze neașteptate și soluții eficiente pentru prevenirea avortării

Avortarea florilor la castraveți este o problemă frecventă, care poate duce la pierderi economice semnificative, în special în culturile extratimpurii și timpurii. Fenomenul se manifestă prin îngălbenirea codiței florii sau a fructului, iar cauza majoră a unui proces incomplet de legare a fructelor sau a fructelor rămase mici („meiate”) o constituie slaba polenizare.

Pierderile de producție datorate acestor fenomene sunt în general de până la 20%. Ele includ nu numai căderea florilor și a fructelor în fază incipientă, dar și fructele deformate, cu goluri, moi, care afectează producția comercială.

Introducerea hibrizilor partenocarpici de castraveți a îmbunătățit rezistența plantelor la factorii adverși de mediu, cum ar fi intensitatea luminoasă și temperatura scăzută.

Condiții propice pentru legarea fructelor

Legarea fructelor este puternic influențată de condițiile de mediu, printre care lumină, temperatură, dioxid de carbon, umiditate și fertilitatea solului.

Factori de mediu critici:

Temperaturi scăzute: În sistem protejat, avortarea florilor se produce cel mai adesea datorită temperaturilor scăzute, sub 10°C noaptea și sub 15°C ziua.
Temperaturi ridicate și lumină intensă: Intensitatea luminoasă puternică și temperatura foarte ridicată cresc procentul de avortare a florilor. Vara, în solarii, temperatura poate depăși 40-50°C, iar umiditatea relativă a aerului fiind scăzută, fenomenul de avortare este foarte puternic.

Temperaturile medii optime pentru legarea fructelor variază între 20 și 25 °C ziua și 15-18 °C noaptea. Umiditatea relativă optimă a aerului este între 70 și 80 %, iar umiditatea solului între 80 și 90 %.

Diagrama optimă de temperatură și umiditate pentru legarea fructelor la castraveți

Cauzele specifice ale lipsei înfloririi sau avortării florilor la castraveți

Există mai multe motive pentru care castraveții pot să nu înflorească sau să-și avorteze florile:

1. Udarea cu apă rece

Udarea cu apă rece este unul dintre cei mai frecvenți vinovați. Temperatura apei pentru irigare ar trebui să fie de aproximativ 25°C. Se recomandă ca udările să aibă loc dimineața devreme sau seara.

2. Densitatea mare la plantare

Dacă răsadurile de castraveți se plantează prea aproape unul de altul, plantele vor avea mai puțină ventilație, lumină și nutrienți la rădăcini. În spațiile limitate, se pot crește castraveți pe un spalier, în butoaie sau în saci.

3. Semințe de proastă calitate

Alegerea unor loturi de semințe de proastă calitate poate duce la probleme de înflorire. Cel mai adesea, acest lucru înseamnă că planta folosită pentru a colecta semințele a fost polenizată de un hibrid sau a fost ea însăși un hibrid. Este recomandat să se utilizeze semințe cumpărate de la companii de încredere.

4. Fertilizare necorespunzătoare

Excesul de azot: Aplicarea excesivă a îngrășămintelor cu azot determină o creștere activă în masă verde, fără a produce fructe.
Deficitul de potasiu și fosfor: Plantele au nevoie de potasiu și fosfor pentru a se dezvolta și a oferi producții. Udarea cu lapte diluat poate fi utilă, deoarece conține potasiu.
Deficiențe de microelemente: Lipsa de magneziu, bor și calciu în perioada de înflorire duce la slăbirea generalizată a plantelor, cauzând avortul și/sau căderea florilor. Aportul foliar de calciu, bor și magneziu este esențial.

Concentrația ridicată de săruri solubile în soluția solului poate influența negativ legarea florilor printr-o absorbție deficitară a apei, determinând o turgescență slabă a plantei și un aport sub necesar de calciu și fosfor.

5. Polenizarea slabă

Slaba polenizare este o cauză majoră a procesului incomplet de legare a fructelor. Majoritatea soiurilor de castraveți au nevoie de polenizatori, iar insectele polenizatoare pot să nu facă față, mai ales pe vreme înnorată sau la temperaturi excesive. Înlocuirea albinelor cu bondari poate fi o soluție.

Ilustrație care compară florile masculine și feminine la castraveți

6. Încărcătura de fructe pe plantă

Un alt factor ce poate determina căderea florilor este încărcătura de fructe pe plantă. Lipsa de corelare dintre potențialul productiv al plantei și condițiile de mediu poate duce la pierderea florilor.

7. Udarea excesivă

Deși insuficiența apei poate duce la căderea frunzelor, același lucru se întâmplă și în cazul udării excesive.

8. Bolile și dăunătorii

Bolile foliare și atacul insectelor slăbesc planta, având ca efect secundar căderea florilor. Unele insecte depun ouă în bobocii florali, distrugând interiorul acestora.

Măsuri de reducere a fenomenului de avortare a florilor

Pentru a minimiza pierderile cauzate de avortarea florilor, se recomandă următoarele măsuri:

1. Asigurarea condițiilor optime de mediu

Controlul temperaturii: Menținerea temperaturilor optime (20-25°C ziua, 15-18°C noaptea) și evitarea fluctuațiilor mari. În seră, se pot folosi surse de căldură suplimentare sau sisteme de umbrire.
Controlul umidității: Menținerea umidității relative a aerului între 65% și 85%.
Asigurarea luminii: Utilizarea foliilor de acoperire profesionale cu grad ridicat de transmisie și difuzie a luminii, în special primăvara.

Schema de plantare recomandată pentru castraveți în seră

2. Fertilizarea echilibrată

Asigurarea unei bune aprovizionări cu fosfor, microelemente (B, Fe, Mo, Mn, Zn, Cu), precum și o fertilizare foliară cu macro și microelemente, aminoacizi esențiali și biostimulatori.

3. Managementul polenizării

Încurajarea prezenței insectelor polenizatoare sau utilizarea unor produse pentru stimularea legării fructelor, în special când condițiile de mediu sunt nefavorabile activității polenizatorilor.

4. Măsuri mecanice și chimice

Ciupirea: Se recomandă ciupirea lăstarilor pentru a promova apariția florilor feminine și pentru o formare corectă a plantei.
Produse speciale: Utilizarea produselor chimice specifice pentru stimularea legării fructelor, respectând indicațiile producătorului.