Avortul ca fenoment istoric, social, etic și juridic: impact, reglementări și lecții istorice

Tema ce va urma să o abordăm, prezintă un important interes social și juridic deoarece reglementările diferă în funcție de țară, cultură sau religie, dar și datorită cauzelor și consecințelor medicale, psihologice, juridice și sociale. În funcție de factorii care îl generează, avortul se clasifică în: avort spontan și avort indus (terapeutic și la cerere). Avortul spontan sau natural reprezintă moartea embrionului sau a fătului, acțiune care nu a fost indusă înainte de săptămâna a 20-a de sarcină. Avortul terapeutic semnifică terminarea sarcinii din cauza unor probleme medicale, complicații materne grave, când viața pacientei este pusă în pericol sau în cazul în care embrionul prezintă malformații incompatibile cu viața. Avortul la cerere (medicamentos sau chirurgical) este legal în primele trei luni de sarcină. Un avort medicamentos este efectuat prin administrarea a două medicamente pentru întreruperea de sarcină nedorită, iar avortul chirurgical se poate efectua prin aspirație sau prin dilatație și evacuare. Categoria drepturilor reproductive recunoaște drepturile cuplurilor care hotărăsc în mod liber detalii despre momentul și locul sarcinii, numărul copiilor pe care îl vor avea.

Reglementări istorice și regimuri politice. Calea spre liberalizare și constrângerile represive

Prin decretul din 18 noiembrie 1920, pentru prima dată, guvernul sovietic a legalizat întreruperea de sarcină la cerere. Condițiile de întrerupere a sarcinii statuate de decretul din 1955, semănau cu cele stabilite în anul 1920. Reliberalizarea accesului la avort semnifica reîntoarcerea la doctrina leninistă a asigurării egalității femeilor. Astfel, Bulgaria, Polonia, România, Ungaria și Cehoslovacia au urmat exemplul dat de URSS în anul 1955 și au legiferat liberalizarea accesului la avort. Cronologia schimbărilor în legislația accesului la avort în țările din Europa de Est este ilustrată în figuri și analize istorice. În anul 1965, România a traversat o criză demografică, care s-a manifestat prin scăderea natalității. În aceste condiții, autoritățile au luat decizia să ia anumite măsuri legislative pentru a controla eficient reproducerea populației. Astfel, prin Decretul 770/1966 întreruperile de sarcină au fost strict limitate la anumite situații (viața femeii era pusă în pericol, boli grave cu transmitere ereditară, malformații, vârsta limită de 45 de ani, nașterea și îngrijirea a cel puțin patru copii, cazurile de viol și incest).

Consecințele medicale ale aplicării Decretului 770, nu au întârziat să apară, România confruntându-se cu creșterea mortalității materne și infantile, creșterea prematurității, a numărului de copii născuți cu malformații congenitale și traumele fizice/psihice produse de întreruperile de sarcină ilegală. Înainte de adoptarea Decretului, numărul anual al deceselor materne prin avort era de 47, iar în 1989 s-a înregistrat 545 de decese. Femeile își provocau avortul prin mijloace empirice, iar de cele mai multe ori ajungeau la medic doar în situații limită deoarece le era teamă să fie condamnate.

Avortul și drepturile reproductive în perioada post-comunistă

Din 1998, Centrul pentru Drepturile Reproductive a creat o resursă pentru a promova dreptul la avort ca drept fundamental al omului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, avortul este un element esențial în serviciile de asistență medicală și este o intervenție sigură de îngrijire a sănătății. Din nefericire, femeile însărcinate se confruntă cu obstacole pentru a obține un avort sigur, în timp util, accesibil și nediscriminatoriu. Principala cauză de deces la nivel mondial în rândul adolescentelor se datorează complicațiilor legate de sarcină și naștere. Comitetul ONU pentru drepturile copilului îndeamnă țările să asigure accesul la serviciile de avort legal în condiții de siguranță.

Studiu de caz semnificativ: R.R. v. Poland (2011) în cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului. În favoarea reclamantei, Curtea a statuat că legea poloneză încălca dreptul la informare prenatală și accesul la teste genetice în cazuri de suspiciune de boală genetică, încălcând articolul 3 din Carta drepturilor fundamentale a UE. Acest caz subliniază importanța asigurării informațiilor și a testării genetice în dreptul la avort într-un cadru sigur și demn de respectat.

În continuare, reglementările românești permit întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic și în interesul mamei sau al fătului până la 24 de săptămâni. Deschiderea la cerere a avortului este reglementată de art. 201 din Codul penal, în timp ce avortul peste termen poate implica pedeapsă, cu excepția situațiilor de nepedepsire prevăzute de lege. În această perioadă, România se află într-un proces de reglementare și implementare a protocoalelor de avort în cadrul spitalelor, pentru a reduce riscurile de complicații și a asigura accesul în condiții de siguranță.

Impactul social, economic și religios al avortului

Din punct de vedere social, avortul reprezintă o procedură medicală sigură, cu condiția respectării standardelor de siguranță, iar dreptul de a decide momentul și locul avortului este un aspect al autonomiei corporale. Din perspectiva religioasă, avortul este adesea văzut ca o crimă sau ca un păcat grav, depinzând de tradiția religioasă. Religia joacă un rol semnificativ în modul în care societățile percep și reglementează avortul. Biserica Ortodoxă și alte culte pot susține sau contesta libertatea de alegere, iar pozițiile lor influențează dialogul public, politica națională și practica medicală în spitale. În literatura românească și internațională, avortul a fost supus discuțiilor istorice despre dreptul la viață, libertate și demnitate, precum și despre necesitatea protejării sănătății femeilor.

Restricțiile privind avortul afectează în mod disproporționat femeile sărace, care pot fi forțate să apeleze la practici nesigure. De aceea, în multe țări se recomandă dezvoltarea de protocoale naționale privind întreruperile de sarcină, susținerea informării corecte în spitale și îmbunătățirea accesului la avort sigur, în condiții de nediscriminare. În ochii criticilor, avortul poate genera traume fizice și psihologice, deși medicina modernă susține că avortul este o procedură medicală sigură atunci când este efectuat în condiții adecvate. În plus, statele trebuie să ia în considerare impactul socioeconomic al politicilor privind avort, deoarece accesul liber la servicii de planificare familială poate reduce mortalitatea maternă și nu numai.

Accesul la avort în cinema, media și cultură contemporană

În cadrul festivalului TIFF, tema avortului a fost reflectată prin trei filme de lungmetraj: Rețeaua Jane (2022), Anul pierdut 1986 (2022) și L’événement (2021). Aceste opere explorează preludiile, traumele și condițiile sociale care au însoțit avortul în diferite perioade și contexte. Udări ale discursului public, filmele evidentiază atât curajul femeilor care caută libertatea de alegere, cât și obstacolele sistemice care pot împiedica accesul sigur la servicii.

În plus, datele OMS arată că în 1990, România a înregistrat un număr foarte mare de avorturi, iar după schimbările legislative din 1989, introducerea permisivității a redus mortalitatea maternă. Propunerea de a finanța avortul la cerere prin fonduri publice și de a crea protocoale coerente în spitale este menționată în discuțiile recente ale organizațiilor civile și ale ONG-urilor. Aceste măsuri reflectă tendința către reglementări care să asigure accesul nediscriminatoriu la servicii de avort sigure și la contracepție, pentru a reduce riscurile pentru femei.

Avortul reprezintă o problemă multidimensională, cu implicații etice, sociale, juridice și medicale. Accesul la informație, siguranța medicală și respectarea drepturilor femeilor rămân în centrul discuțiilor contemporane. Dincolo de opinii divergente, scopul este protejarea vieții și a demnității fiecărei persoane, asigurând în același timp condițiile pentru o viață sănătoasă și liberă de constrângeri nedrepte.

tags: #avortul #a #devenit #important

Postări populare:

• Ghid complet pentru băi în Ocna Șugatag în timpul sarcinii: sfaturi utile
• Descoperirea și măsurarea sarcinii electronului: concepte cheie și contexte istorice
• Consultanță de calitate pentru gravide la Maternitatea Buna Vestire
• Recenzie Pampers Premium Care nr. 1
• Gabriela Firea și implicarea în politicile de susținere a familiilor: detalii și context