Caisul (Prunus armeniaca) este un pom fructifer ce face parte din familia Rosaceae.
Acesta este un pom de talie mica, cu o coroana larga si deasa.
Frunzele de cais sunt lanceolate si usor zimtate, florile sunt de culoare alba sau roz, iar fructul este o drupa carnoasa de culoare galben-portocaliu.
Fructele contin: zahar, proteine, fosfor, potasiu, calciu, sulf, magneziu si vitaminte (A, C , E, P).
Caisul este originar din Asia, de unde a fost adus de catre romani in Europa.
Acest pom este foarte pretentios fata de factorii de vegetatie.
In lipsa caldurii si a luminii acesta nu se dezvolta normal, iar productiile sunt mici.
Pe frunze se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate frunzele.
Simptomele dispar in lunile calduroase de vara.
Pe fructe apar pete circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte.
Fructele atacate cad din pom inainte de vreme.
In caz de atac sever, petele circulare apar si pe samburi.
Frunzele pomilor atacati sunt decolorate, au dimensiuni mici si sunt rasucite catre fata superioara.
Lastarii au internodiile scurte si sunt ramificati anormal.
Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe.
Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos.
Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoasa de culoare alb-galbuie.
Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza.
Astfel, frunzele de cais au un aspect ciuruit.
Un atac puternic determina defolierea pomilor.
Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica.
Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei.
Din aceasta cauza caisele isi pierd valoarea comerciala.
Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa.
Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor.
Ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise.
tratamente chimice la dezmugurit cu fungicide pe baza de cupru.
Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat.
Initial, apar tumori mici, netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze.
Cu timpul, tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos.
Patogenul patrunde in cais prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc.
tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.
Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube insemnate in anii reci si ploiosi.
Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig.
Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv.
Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii.
In final, fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator.
Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi.
Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunifica, iar in final se desprind de restul frunzei.
Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu.
Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul.
Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei.
Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod.
Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani.
Pe lastarii tineri, in jurul unui mugure, apare o pata bruna.
In zona afectata apar crapaturi si scurgeri de clei.
Frunzele prezinta arsuri pe margine, iar fructele atacate putrezesc.
Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe.
Astea se extind si acopera intreaga frunza.
Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos.
Tesuturile atacate se incretesc si se usuca.
Ciuperca ataca si fructele tinere.
Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana.
Pe partea superioara a limbului apar pete de culoare galbena.
Pe partea inferioara, in dreptul petelor, isi fac aparitia sporii de culoare bruna, iar mai tarziu (spre sfarsitul vegetatiei) apar sporii de rezistenta, de culoare neagra.
Atacul acestei ciuperci determina rezistenta scazuta la ger si aparitia rodirii la 2 ani.
Ciuperca isi desfasoara primele faze de dezvoltare pe diferite specii de anemone, iar apoi trece pe pomii fructiferii.
De asemenea, porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii cultivate.
distrugerea speciilor de Prunus spinosa si Anemone spp.
Primele simptome isi fac aparitia la inceputul verii.
Pe partea superioara a frunzelor de cais apar pete mici de culoare rosiatica.
Cu timpul petele cresc si acopera intrega frunza.
Frunzele afectate se desprind de pom.
Astfel, se produce defolierea pomului.
Daca boala isi face aparitia mai multi ani la rand, poate produce uscarea prematura a pomilor.
Pe langa frunze, ciuperca ataca si coditele fructelor.
Aceasta specie se intalneste si la cais.
Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor.
Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii.
In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere.
Femelele nou aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii.
Sunt specii polifage, ce ataca numeroase plante.
Atacul se prezinta sub forma de colonii pe partea inferioara a frunzelor si pe lastari.
Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantei.
Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei.
Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor.
Larvele primelor Generatii ataca lastarii si se hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor.
Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor.
Acestea patrund in fruct prin zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui.
Caisele stagneaza din crestere, putrezesc si cad.
Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi.
Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub scoarta pomilor sau in diferite locuri adapostite.
Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii.
Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol.
Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute.
tratamente chimice cu insecticide specifice.
Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (dud, platan etc.) precum si speciile de pomi fructiferi.
Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului.
Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit, scaderea productiei de fructe.
Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume.
Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi.
Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor.
Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor.
Este o specie ce produce daune indirecte pomilor fructificeri.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in crapaturile de pe scoarta pomilor.
Aceasta cicada se hraneste cu sucul celular al plantelor ierboase (trifoi, lucerna etc.).
Femelele depun ponta pe ramurile pomilor, intr-o incizie facuta cu ovipozitorul.
Scoarta crapa in zona afectata, iar circulatia sevei este oprita.
Ramurile atacate nu mai fructifica normal, iar la atacuri puternice se usuca.
De asemenea, ranile produse reprezinta porti de intrare pentru agentii fitopatogeni.
Este o specie polifaga ce ataca vita de vie, arborii si arbustii ornamentali si pomi fructiferi.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor atacate.
Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor atacate, impiedicand cresterea plantelor si raspandind numeroase viroze si boli.
Combaterea acestei specii este foarte dificila din cauza stratului de ceara ce acopera corpul insectelor.
tratamente chimice cu insecticide specifice, alternand produse din clase diferite.
Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie etc.
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate.
Adultii si larvele colonizeaza ramurile producand necrozarea tesuturilor.
De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, conducand la deformarea si caderea acestora.
Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante.
Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta speciilor afectate.
Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda.
In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii.
Tratamientos chimice cu insecticide specifice.
Este un daunator polifag ce ataca numeroase specii. Acesti daunatori ataca diferite specii de arbori si pomi fructiferi, dar prefera piersicul si caisul.
Adultii se hranesc cu mugurii, frunze si lastarii puietilor, iar larvele rod galerii in zona coletului si a radacinii.
Caisa este un fruct delicios și nutritiv, dar uneori chiar și cei mai atenți grădinari se confruntă cu probleme în care pomul nu produce fructe.
Dacă ai doar un singur cais în grădină și acesta nu produce fructe, cauza poate fi lipsa polenizării.
Un alt motiv pentru lipsa fructelor la cais este reprezentat de dăunători și de condițiile nefavorabile de la începutul fructificării.
Insectele și paraziții pot deteriora fructele mici sau pot roade tulpinile, provocând căderea fructelor.
Lipsa de nutrienți poate fi cauza lipsei de fructificare la cais.
Insectele parazite sunt o problemă comună în cais.
Acestea se hrănesc cu seva plantei și pot deteriora pomul.
Viermii, afidele și omizile sunt dăunători comuni.
Larvele unor gândaci și fluturi pot fi o problemă serioasă pentru cais.
Acestea se hrănesc cu planta și pot deteriora atât florile, cât și frunzele și ramurile.
În concluzie, caisele pot fi sensibile la o varietate de factori care împiedică formarea fructelor.
Controlul și prevenirea afidelor fără greșeală
tags: #avortul #fructelor #la #caisi
Postări populare:
- Opinii despre Dr pediatru Boriceanu în radiologie, imagistică și servicii medicale
- Ghid pentru redactarea tezei de doctorat: nașterea prematură – aspecte clinice și orientări de management
- Calciul la sugari: importanța, surse și monitorizare a aportului
- Cele mai amuzante glume despre sarcină pentru o pauză de râs
- Programari la Dr Minulescu Cristian – pediatru