Nașterea prin cezariană este intervenția chirurgicală abdominală prin care se aduce pe lume un copil, iar operația programată este o opțiune pe care numai medicul o poate recomanda, în funcție de istoricul medical, evoluția sarcinii și a travaliului cât și de starea pacientei. Procedura presupune realizarea unei tăieturi pe abdomenul și uterul gravidei. Incizia care se face pe piele poate să fie verticală, de la buric și până la linia părului pubian sau poate să fie orizontală (Pfannenstiel, Joel-Cohen). Cea din urmă se vindecă mai repede, iar pierderile de sânge sunt mai mici, fiind astfel o metodă preferată de majoritatea specialiștilor atunci când ea este posibilă, deoarece alegerea se face în funcţie de starea de sănătate a mamei și a copilului.
În ce situații se efectuează cezariană?
Medicul decide când se face cezariană, de cele mai multe ori motivele fiind complicațiile din timpul nașterii care ar putea pune în pericol atât viața fătului, cât și a mamei. Astfel, operația de cezariană se efectuează atunci când: există intervenții chirurgicale uterine în trecut sau o altă cezariană; se constată probleme cu placenta care provoacă sângerări anormale în timpul nașterii vaginale; există o infecție HIV (în anumite situații) sau herpes genital; este prezentă o afecțiune care poate face nașterea vaginală riscantă (diabet / hipertensiune arterială); urmează să se nască gemeni, tripleți sau mai mulți copii. În afară de motivele care țin de starea mamei, există și motive care țin de făt și ar putea determina cezariană: travaliul nu progresează; bebelușul este mare; fătul nu este în poziția normală pentru naștere; prolaps de cordon ombilical; copilul nu primește suficient oxigen sau prezintă bătăi neregulate ale inimii; defecte congenitale. Chiar dacă nașterea se va face natural, medicul îi va prezenta gravidei, preventiv, opțiunea nașterii prin cezariană, pentru a cunoaște procedura și riscurile.
Cezariană programată vs. cezariană de urgență
Operația de cezariană poate fi efectuată în două situații principale: programată (electivă) sau de urgență. Fiecare tip are indicațiile sale specifice și implică pregătiri și riscuri diferite.
Cezariană programată (electivă)
Cezariana programată este o intervenție planificată în avans, înainte de declanșarea travaliului. Este recomandată în situațiile în care medicul consideră că nașterea naturală ar prezenta riscuri pentru mamă sau copil. Când se recomandă o cezariană programată? Poziția anormală a fătului (prezentare pelviană, oblică sau transversală); placenta praevia; făt macrosom (greutate estimată mare, peste 4.500 g în cazul diabetului gestațional); istoric de cezariană anterioară, dacă există contraindicații pentru o naștere naturală; sarcină gemelară sau multiplă în anumite condiții; afecțiuni materne severe; herpes genital activ; obstacole ale canalului de naștere; accidente rutiere cu fracturi ale bazinului; boli ale oaselor bazinului; miopie agravată; decizia personală a mamei. Etapele pregătirii includ pregătirea pentru anestezie, analize preoperatorii și discuții detaliate cu echipa medicală, precum și perioada de postoperator.
Cum decurge o cezariană programată? Este stabilită o dată exactă a operației (de obicei, în săptămâna 39 de sarcină). Mama efectuează analize preoperatorii (hemoleucogramă, coagulogramă, ecografie etc.). Se administrează rahianestezie (cel mai des folosită) sau, în cazuri speciale, anestezie generală. Intervenția este mai controlată și mai puțin stresantă decât o cezariană de urgență.
Cezariană de urgență
Cezariana de urgență se efectuează în timpul travaliului când apar complicații neașteptate care pun în pericol viața mamei sau a bebelușului. Când se recomandă o cezariană de urgență? Suferință fetală acută; dezlipirea prematură a placentei; eșecul travaliului; ruptura uterină; prolapsul de cordon ombilical; hipertensiune severă sau preeclampsie gravă. Desfășurarea operației este similară ca etape, însă este rapidă, pentru a salva mama și copilul. Riscurile pot fi mai mari decât în cazul unei cezariane programate din cauza stresului travaliului.
Motive personale și decizia mamei privind cezariană
În unele situații, o femeie poate alege nașterea prin cezariană din motive personale, chiar dacă nu există indicații medicale stricte. Aceasta este cunoscută ca cezariană la cerere. OMS recomandă alcătuirea deciziei împreună cu medicul obstetrician, analizând avantajele și riscurile. Motivele personale includ teama de durerea travaliului, experiențe traumatizante anterioare, controlul asupra momentului nașterii, protecția planșeului pelvin, factori culturali, estetică. Specialiștii subliniază că pentru cezariană la cerere este necesară consilierea de la moașe, obstetricieni și psihologi, iar în unele cazuri se poate oferi opțiunea pentru a naște natural dacă este posibil.
Ce spun experții despre cezariană la cerere?
Decizia de a face cezariană fără indicație medicală trebuie luată împreună cu medicul obstetrician, analizând avantajele și riscurile. Posibile avantaje: evitarea durerii din timpul travaliului, mai puțin stres legat de imprevizibilitatea travaliului, protejarea planșeului pelvian în anumite cazuri. Posibile riscuri: timp mai lung de recuperare; risc mai mare de infecții; complicații chirurgicale; risc crescut pentru sarcinile viitoare. OMS nu recomandă cezariană la cerere decât dacă există motive medicale, iar nașterea naturală este în general mai sigură. Recuperarea după cezariană poate fi mai anevoiasă decât după nașterea vaginală.
Recuperarea după cezariană
Recuperarea după o cezariană durează mai mult decât după nașterea vaginală, deoarece este o intervenție chirurgicală majoră. Imediat după operație, mama este monitorizată, se administrează analgezice, iar incizia este supravegheată pentru semne de infecție. În primele 24 de ore se urmărează semnele vitale, sângerările și răspunsul la anestezie. În primele zile se poate resimți durere la nivelul inciziei. Alimentația este inițial ușor digerabilă, iar mișcarea începând de la 12-24 de ore ajută la reducerea riscului de tromboembolism. După externare, se recomandă igiena atentă a plăgii, monitorizarea semnelor de infecție și respectarea restricțiilor fizice pentru o vindecare optimă. În general, perioada de recuperare activă este de aproximativ 4-6 săptămâni, iar controalele medicale de control au loc la 6 săptămâni sau conform recomandărilor medicului.
Îngrijirea nou-născutului după cezariană
Nou-născutul este adus mamei cât mai curând posibil și, în timpul spitalizării, alăptarea este încurajată. În unele cazuri, bebelușul poate sta pe pieptul mamei imediat după naștere pentru contact piele pe piele, ceea ce susține reglarea temperaturii și atașamentul. Copiii născuți prin cezariană pot avea nevoie de câteva zile pentru a elimina lichidul pulmonar, iar adaptarea respiratorie poate fi mai dificilă comparativ cu nașterea vaginală în unele cazuri. Păstrarea unei legături afective sănătoase este esențială indiferent de modul nașterii.
Pregătirea pentru cezariană
Pregătirea pentru cezariană include discuții detaliate cu medicul obstetrician, regim alimentar și igienă adecvate înainte de operație, pregătirea emoțională, și informarea despre măsurile preoperatorii precum deconectarea maselor medicamentoase sau tratamentele anticoagulante. În ziua operației, pacientei i se montează o perfuzie, se stabilește tipul de anestezie, iar chirurgia începe după decontaminarea zonei și pregătirea pacientei. Dispozițiile pre-operatorii pot include și administrarea de antibiotice profilaxice, administrarea unei sonde urinare pentru 16-24 de ore și monitorizarea constantă a mamei și copilului pe durata operației.
Îngrijire postoperatorie și exerciții după cezariană
După cezariană, este important să începi mișcarea devreme pentru a îmbunătăți circulația și pentru a reduce complicațiile tromboembolice. În primele zile se recomandă plimbări ușoare, evitarea efortului intens și practicarea pozițiilor potrivite la alăptare pentru a reducem presiunea asupra inciziei. Masajul cicatricei poate ajuta la îmbunătățirea elasticității pielii, iar utilizarea gelurilor de cicatrice poate contribui la estomparea acesteia. Pe măsură ce vindecarea progresează, se poate trece la activități normale treptat, iar exercițiile agresive sau ridicarea de obiecte grele se recomandă să fie evitate până la acordul medicului. La aproximativ 6 săptămâni după cezariană, este indicat un control medical pentru evaluarea vindecării și a stării generice a mamei.
În concluzie, cezariană este o intervenție majoră, utilizată în situații în care nașterea vaginală nu este sigură sau posibilă. Decizia de a alege cezariană poate fi rezultatul unei evaluări medicale amănunțite, al preferințelor mamei sau al circumstanțelor particulare ale fiecărei situații. Recuperarea poate fi mai lentă decât după nașterea naturală, însă cu îngrijire adecvată și sprijin medical, rezultatele pot fi excelente pentru mamă și pentru bebeluș.
S1.Ep70: Cezariana la cald | Cezariana la rece | Pregătiri pentru operație | Tehnică chirurgicală
În timpul nașterii, oamenii pot avea diferite experiențe emoționale; baby blues poate apărea în primele săptămâni după naștere, iar suportul medical și familial este important pentru o adaptare sănătoasă. Mersul la controlul postpartum, monitorizarea stării de sănătate, și respectarea indicațiilor medicale sunt aspecte esențiale pentru o recuperare optimă.
tags: #barbie #de #facut #cezariana