Bacteriile care colonizează nou-născutul născut prin cezariană și rolul microbiotei intestinale

Nașterea este o experiență unică pentru fiecare mamă, indiferent de modalitatea sau numărul de nașteri. Pentru că bacteriile din intestinul sugarului joacă un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului imunitar al acestuia, fiecare mamă ar trebui să înțeleagă cât de importante sunt acestea.

Formarea microbiomului la nou-născuți și bebeluși

Formarea microbiomului începe în viața intrauterină, atunci când fătul este expus la o concentrație mică de bacterii din genul Escherichia, conținute de placentă. Unele studii consideră că dezvoltarea microbiotei începe încă din viața intrauterină. În timpul nașterii, acesta va fi însămânțat cu microbii care fac parte din flora vaginală, dacă nașterea are loc pe cale naturală, sau, în caz de naștere prin cezariană, la microbiomul pielii materne și al mediului înconjurător.

Tubul digestiv este populat cu milioane de bacterii ce au numeroase roluri în sănătatea organismului, cum ar fi: digestia, sistemul imunitar, protecția împotriva unor boli, îmbătrânirea, funcționarea creierului și altele. Acestea sunt considerate bacterii bune (saprofite) ce inhibă multiplicarea bacteriilor rele (patogene) și au, de asemenea, rol în procesul de digestie al alimentelor ingerate și transformarea lor în nutrienți, enzime și vitamine atât de necesare vieții.

Microbiomul intestinal este un ecosistem complex format din miliarde de microorganisme care populează tractul digestiv. Aceste microorganisme includ bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în simbioză și joacă un rol esențial în menținerea sănătății generale a organismului. Compoziția acestuia evoluează pe parcursul vieții, fiind influențată de factori precum alimentația, administrarea de antibiotice sau mediul de viață.

Efectele modalității de naștere asupra florei microbiene a bebelușilor

Nașterea naturală favorizează colonizarea intestinului bebelușului cu bacterii benefice de la mamă. Aceasta „vaccinare inițială” stabilește bazele unui microbiom sănătos și este esențială, în special în primele 6-12 luni ale bebelușului. Copiii născuți prin naștere pe cale naturală primesc o doză de bacterii benefice din vaginul mamei. Bacteriile colonizează imediat pielea bebelușului, dându-i un impuls.

Bebelușii născuți prin cezariană, deoarece nu au străbătut canalul de naștere, nu au intrat în contact cu flora vaginală materna; în schimb, ei capătă un procent mare de bacterii din mediul înconjurător. Bebelușii născuți prin cezariană nu sunt expuși acestei doze inițiale de bacterii vaginale. Nașterea prin cezariană poate duce la o diversitate redusă a bacteriilor intestinale și poate întârzia colonizarea cu bacterii benefice, precum Bifidobacterium, sau chiar poate crește numărul de bacterii dăunătoare.

Aceste diferențe în compoziția bacteriilor intestinale pot continua în primul an de viață și pot afecta sănătatea copilului pe termen lung. Bebeluşii născuţi prin cezariană au la nivelul microbiomului o compoziţie a bacteriilor esenţiale provenite de la mamă similară cu cea a copiilor născuţi pe cale naturală, conform unui studiu publicat în Cell Host & Microbe, dar contribuția diverselor surse materne diferă între metodele de naștere.

Surse alternative de colonizare și compensare

Indiferent de metoda de naștere, aproape 60% din microbiomul copilului își are originea la nivelul celui matern, însă contribuția diverselor surse de microorganisme de la mamă diferă între naşterea naturală şi cea prin cezariană. Transferul redus al microbiomului matern de origine vaginală şi fecală în cursul naşterii prin cezariană este compensat prin alte căi, în special prin alăptare. Microorganismele importante pot fi dobândite prin căi alternative; diversitatea la nivelul microbiomului matern a fost mai ridicată decât a copiilor acestora, iar pe parcursul primei luni de viaţă diversitatea microbiomului a crescut gradual.

Efectele alăptării asupra florei microbiene a bebelușilor

Studiile au demonstrat că alăptatul are un rol esențial în constituirea microbiomului bebelușului, deoarece laptele matern abundă în diverse specii de bacterii, prebiotice, probiotice și substanțe nutritive. Laptele matern conține o concentrație mai mare de Lactobacillus și Bifidobacterium, cu rol esențial în digestie și în prevenția bolilor inflamatorii.

Acestea conferă o protecție inițială împotriva agenților patogeni și fac bebelușul mai puțin vulnerabil în primele 6 luni de viață. Flora microbiană intestinală poate fi considerată chiar o extensie a sistemului imunitar, ce luptă cot la cot împotriva infecțiilor. Alăptarea restaurează flora microbiană a bebelușilor născuți prin cezariană, iar transmiterea microorganismelor de la mamă la copil are loc din numeroase surse, iar alăptarea reprezintă o cale importantă de a furniza bacterii esențiale.

Formula de lapte se dorește a fi o variantă cât mai similară cu laptele matern. În ultimii ani prebioticele și probioticele au fost adăugate în formulă deoarece s-a dovedit rolul lor major în formarea microbiomului. În situațiile în care alăptarea nu este posibilă, formulele de lapte suplimentate cu prebiotice, probiotice sau simbiotice reprezintă soluții nutriționale adecvate sugarilor, acestea îndeplinind un rol pozitiv în procesul de colonizare și maturizare a microbiotei intestinale a sugarilor.

Probiotice, prebiotice și simbiotice

Probioticele sunt bacteriile „prietenoase” care sunt deja prezente într-o cantitate mare în sistemul digestiv al sugarului. Bifidobacterium breve M-16V este o tulpină probiotică frecvent utilizată la sugari, demonstrându-se faptul că are capacitatea să ajute la colonizarea microbiană intestinală timpurie și la reglarea echilibrului imunitar. Oligozaharidele sunt alimentele pentru bacteriile cu rol benefic din intestin și contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar al nou-născutului. Prebioticele sunt fibre ce hrănesc bacteriile „bune” din sistemul digestiv, menținând sănătatea florei intestinale și susținând imunitatea.

Simbioticele se referă la o combinație între prebiotice (hrană pentru bacteriile benefice) și probiotice (microorganisme vii). Prebioticele și probioticele pot acționa împreună pentru a-și spori reciproc beneficiile. În anumite formule de lapte se poate regăsi complexul de simbiotice format din prebioticele scGOS/lcFOS și tulpina probiotică B. breve M-16V, care poate determina creșterea nivelului bifidobacteriilor și poate reduce nivelul bacteriilor patogene, aducând compoziția și activitatea microbiotei intestinale mai aproape de cele ale sugarilor alăptați.

Microbiomul și dezvoltarea sistemului imunitar în primii ani

Perioada neonatală reprezintă o etapă de bază pentru dezvoltarea sistemului imunitar. În aceste prime luni de viață, bacteriile provenite atât din microbiomul mamei, cât și din colonizarea postnatală a copilului au rolul de a instrui celulele imune ale acestuia despre rolurile pe care le vor avea în organism, promovând procese precum dezvoltarea țesuturilor limfoide și toleranța imunitară.

Colonizarea intestinului cu bacterii benefice este extrem de importantă pentru maturarea imunității înnăscute și pentru formarea celei adaptative. Expunerea la bacterii stimulează diversificarea celulelor B și sinteza de anticorpi, în special de tip IgA. În același timp, celulele T CD4 se diferențiază în subtipuri specifice, în funcție de tipul de bacterii întâlnite.

Metaboliții derivați prin toate procesele digestive (la care iau parte și bacteriile benefice), precum acizii grași cu lanț scurt, modulează răspunsurile imune ale copilului prin mai multe mecanisme importante. Acești metaboliți influențează integritatea barierei epiteliale intestinale, toleranța orală și căile inflamatorii, interacțiuni esențiale pentru stabilirea unui echilibru imunitar și prevenirea activării exagerate (ex: reacții alergice și autoimune).

Flora intestinală sănătoasă versus disbioză

La copiii cu un sistem imunitar apt, s-a observat predominanța familiilor de bacterii benefice precum Bifidobacteriaceae și Lactobacillaceae, care sprijină dezvoltarea corectă a imunității și pot reduce riscul de apariție a bolilor alergice. În cazul disbiozei (dezechilibrului florei intestinale), însă, s-a observat o creștere a bacteriilor din familiile Bacteroidaceae, Clostridiaceae și Enterobacteriaceae.

Disbioza intestinală reprezintă un dezechilibru între bacteriile sănătoase și cele dăunătoare, care poate cauza probleme în funcționarea normală a sistemului digestiv și imunitar. Dacă disbioza intestinală care apare la nou-născuți nu este tratată, mai târziu pot apărea probleme funcționale ale tractului gastrointestinal.

Factori care influențează microbiomul matern și neonatal

Microbiota umană reprezintă totalitatea microorganismelor care se află pe și în corpul uman, la nivelul pielii, al gurii, intestinului, cavității nazale, tractului reproductiv și posibil al placentei. Aceste bacterii sunt mai numeroase decât celulele proprii. S-a observat că structura microbiotei vaginale diferă pe parcursul sarcinii, fapt implicat în protecția împotriva corioamniotitei.

Substanțele chimice precum alcoolul, tutunul și poluanții din mediu pot afecta serios microbiomul intestinal. Pesticidele și antibioticele distrug bacteriile bune alături de cele rele, iar medicamentele precum inhibitorii de acid modifică pH-ul intestinal, perturbând echilibrul microbian. Motilitatea intestinală, stresul psihologic și fizic, dieta, hidratarea și somnul influențează de asemenea microbiota.

Ce poți face pentru a susține microbiomul copilului născut prin cezariană

• Alăptarea exclusivă acolo unde este posibil, deoarece laptele matern restabilește flora microbiană a bebelușilor născuți prin cezariană.
• În cazurile în care alăptarea nu este posibilă, discuția cu pediatrul privind formulele îmbogățite cu prebiotice, probiotice sau simbiotice (ex: scGOS/lcFOS și B. breve M-16V).
• Evitați utilizarea nejustificată a antibioticelor la nou-născut și mamă; atunci când sunt necesare, urmați indicațiile medicale strict.
• Promovați o dietă maternă și, ulterior, pentru copil bogată în fibre, fructe, legume și alimente fermentate, pentru a susține diversitatea microbiană.
• Menținerea sănătății orale materne (există date privind asemănarea microbiotei placentei cu cea orală) și reducerea factorilor de risc infecțios în sarcină.
• Reducerea stresului, somn suficient și expunere la medii diverse, care pot favoriza o colonizare microbiană sănătoasă.

Aspecte clinice și de cercetare

Studiile au arătat că infecțiile intrauterine sunt responsabile de aproximativ 25% dintre nașterile premature, iar infecțiile bacteriene ascendente par a fi implicate în aproximativ 40-50% dintre nașterile premature. Observarea bacteriilor în placentă sau în membrane în absența histologică a infecției a dus la reconsiderarea teoriei că placenta nu are bacterii.

Microbiomul influenţează fiziologia şi patologia umană, fiind implicat în procese precum utilizarea nutrienţilor şi dezvoltarea sistemului imun. Dezechilibrele microbiomului din prima parte a vieţii pot să crească riscul pentru numeroase boli. Pe măsură ce cercetarea avansează, se vor cunoaște tot mai multe legături dintre microbiomul intestinal și funcția imunitară și sănătatea pe termen lung.

Practicile medicale actuale recomandă informarea și sprijinul mamelor pentru a promova căi naturale de colonizare atunci când sunt posibile și, în același timp, soluții alternative atunci când nașterea prin cezariană sau alăptarea exclusivă nu sunt fezabile.

Colonizarea microbiotei intestinale la nou-născuți este esențială pentru formarea unui tract gastrointestinal sănătos și, implicit, a unui sistem imunitar puternic. Alimentația în primii ani de viață joacă un rol esențial în colonizarea și dezvoltarea bacteriilor intestinale. Alăptarea, formulele optimizate cu prebiotice/probiotice, igiena responsabilă și stilul de viață sănătos contribuie la dezvoltarea unei microbiote echilibrate.

tags: #batista #pentru #nou #nascut #prin #cezariana

Postări populare:

• Ghid practic: tipar rochie cu platcă pentru gravide
• Stafilococ auriu la Maternitatea din Ploiești: reacții, măsuri și comunicări ale autorităților
• Interpretare, riscuri și bune practici în administrarea antibioticelor înainte sau după amniocenteză
• Recomandări pentru centrul de activități bebe baby gym
• Explorarea ofertelor Secției Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Municipal Reghin