Apetitul copilului poate pune părinții la grea încercare. Luni, mâncarea lor preferată este un corn simplu, marți nu-l mai pot suporta și ar mânca doar banane toată ziua. Atât timp cât copilul mănâncă, părinții sunt mulțumiți și dispuși să tolereze mofturile lor. Un scenariu mai dificil apare atunci când copilul își pierde pofta de mâncare și refuză să mănânce orice. Este clar că un copil care refuză brusc să mănânce are o problemă. Nu are poftă, îl doare ceva sau este supărat?
Fluctuațiile apetitului la copii sunt naturale și apar și la adulți. Este obișnuit ca un copil să ceară constant de mâncare într-o zi, iar în ziua următoare să respingă tot ce i se oferă. Suferă de depresie (da, și copiii pot avea depresie). Motivele menționate mai sus sunt generale și se aplică tuturor copiilor. Mulți părinți se confruntă însă cu lipsa poftei de mâncare la copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani. Această perioadă aduce diverse provocări, iar refuzul de a mânca este una dintre ele. Copiii mici se dezvoltă rapid, ceea ce poate duce uneori la lipsa apetitului. Pur și simplu nu au timp să mănânce pentru că lumea este atât de mare și timpul pentru explorare pare insuficient.
Pur și simplu nu au timp să mănânce pentru că lumea este atât de mare și timpul pentru explorare pare insuficient. Deoarece mâncatul este o experiență senzorială (mai ales pentru copii), un aliment poate fi respins din cauza texturii prea crocante, a consistenței prea fine sau prea grunjoase, a mirosului, a culorii sau a temperaturii. După o zi lungă și activă sau chiar după o noapte dificilă, copilul poate fi prea obosit pentru a mânca. Erupția dentară este un capitol aparte, pe care toți părinții îl cunosc foarte bine. În această perioadă, copiii plâng des, sunt obosiți, au dureri și, ați ghicit, nu au poftă de mâncare.
Erupția dentară este un capitol aparte, pe care toți părinții îl cunosc foarte bine. În această perioadă, copiii plâng des, sunt obosiți, au dureri și, ați ghicit, nu au poftă de mâncare. Dacă un copil de 2 ani refuză să mănânce, este posibil ca erupția primilor dinți să fie cauza principală. Lipsa poftei de mâncare este cel mai frecvent determinată de durerea gingiilor, dar există și copii cărora le este inițial incomod să mestece cu dințișorii nou apăruți. Lipsa poftei de mâncare la un copil mic poate fi cauzată de diverse infecții, de la o otită neplăcută până la o simplă răceală. În special, infecțiile care provoacă dureri în gât pot reduce pofta de mâncare.
Chiar dacă pare imposibil, lipsa poftei de mâncare la copii este, în majoritatea cazurilor, doar o fază trecătoare pe care o puteți depăși împreună. Respectați un program fix al meselor. Stabiliți ore regulate pentru mic dejun, prânz, cină, dar și pentru gustări, și păstrați intervale constante între mese. Dacă gustarea a fost servită prea devreme după un prânz consistent, copilul poate să nu mai simtă foame. Nu-l forțați să mănânce și evitați porțiile prea mari. Nu oferiți alternative la fiecare refuz. Uneori, copilul refuză să mănânce fără un motiv clar. Nu-i oferiți imediat un alt fel de mâncare, deoarece va învăța că poate primi mereu ceva diferit și va deveni mofturos.
Cumpărați alimente preferate. Când mergeți la cumpărături, alegeți produse despre care știți că îi plac copilului, dar mențineți un echilibru alimentar. Desigur, nu poate mânca cereale în fiecare dimineață, dar nici nu trebuie să-i interziceți complet alimentele preferate. Învățați copiii bunele obiceiuri la masă. Încurajați obiceiuri alimentare sănătoase încă de la o vârstă fragedă și luați masa împreună ca în familie. Lăsați copiii să aleagă farfuriile, paharele și tacâmurile și să ajute la pregătirea mesei. Bucuria de a mânca poate fi sporită și de vesela și tacâmurile pentru copii.
Evitați distragerile. Când mâncați, concentrați-vă doar pe masă. Puneți deoparte tabletele, telefoanele, jucățiile și opriți televizorul. Singurul obiect permis la masă poate fi jucăria preferată a copilului. Încurajați activitatea fizică. Copiii adoră mișcarea - fie că este vorba despre sărituri, dans, alergare, înot sau mers pe trotinetă.
Lipsa poftei de mâncare la copii poate fi stresantă pentru părinți, mai ales atunci când persistă. Dacă un copil de 4 ani refuză să mănânce, dar pare sănătos și activ, este posibil să fie doar sătul sau să aibă o fază temporară de refuz alimentar. Totuși, dacă lipsa apetitului este însoțită și de alte simptome, este cazul să consultați un medic. Dacă copilul dumneavoastră nu prezintă aceste simptome, dar refuză să mănânce de câteva zile, este indicat să discutați cu un medic.
Tulburările de alimentație sunt problemele care afectează felul în care o persoană mănâncă și își controlează greutatea corporală. Aceste tulburări pot apărea și la copii și adolescenți și pot avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale. La copiii mai mici, o nutriție inadecvată poate duce la malnutriție. Acest lucru poate genera o creștere a bolilor ce derivă din deficitul de nutrienți. Copiii mici pot refuza hrana din diferite motive, inclusiv dentitia. Anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și alte tulburări pot afecta copii de diferite vârste. Este important să se diferențieze intoleranțele alimentare de alergii, și să se acorde atenție semnelor de stres sau depresie, care pot influența apetența.
Un ghid practic pentru părinți: stabilirea unui plan simplu poate ajuta la stimularea poftei de mâncare a celui mic. 1) Stabileste un orar de masă; 2) Oferă opțiuni variate, atractive din punct de vedere vizual; 3) Nu găti separat pentru copil; 4) Ai răbdare; 5) Gătește și cuantifică implicarea copilului; 6) Nu insistă să termine tot din farfurie; 7) Transformă masa într-un moment relaxant; 8) Folosește alimente asemănătoare; 9) Apelează la combinații avantajoase; 10) Evită mită cu deserturi. Acest set de pași ajută la evitarea tensiunilor în timpul meselor și la promovarea unei relații sănătoase cu hrana.
Este normal ca mofturile la masă să persiste la vârste fragede; însă este esențial să observăm semnele de avertizare. Dacă refuzul de mâncare apare în context febril prelungit, cu vărsături, dureri abdominale sau diaree, ori dacă se observă pierdere în greutate sau încetinire a creșterii, consultați medicul pediatru. În cazuri de suspiciune de ARFID sau anxietate legată de alimentație, intervenția unei instanțe de specialitate poate fi necesară pentru reintegrarea alimentelor în dietă.
DoctorPedia: Copiii mofturosi la masa. Ce-i de facut?
Este important să dezvolți o relație sănătoasă cu mâncarea încă din primii ani de viață. Experiențele din copilărie legate de anumite feluri de mâncare influențează preferințele alimentare de la maturitate. Dupa perioada de diversificare, copilul trebuie să consume 3 mese principale pe zi, plus 1-2 gustări, cu pauze între mese. Meniul ar trebui să includă fructe, legume, proteine, fibre și produse lactate, iar dulciurile să fie gestionate inteligent, nu eliminate total.
Important: informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical specializat. Dacă observați semnele unei afecțiuni grave sau persistente, solicitați asistență medicală pentru evaluare detaliată și îndrumare personalizată.
tags: #bebe #1 #an #si #8 #luni
Postări populare:
- Biberon cu linguriță pentru bebeluși
- Ghidul complet pentru ciorapi compresivi în sarcină și suport pentru picioare
- Simptomele chisturilor ovariene în sarcină
- Cum să redactezi o cerere de concediu de maternitate și regulile esențiale ale concediului pentru creșterea copilului
- Aflați despre sarcina extrauterină: cauze, simptome și soluții de tratament