Mulți părinți și-au dezvoltat obiceiul încă de la naștere ca copilul lor să împartă patul matrimonial cu ei. Nu este neapărat rău, dar pe măsură ce copilul crește, spațiul de viață chiar și pe cel mai generos pat matrimonial poate deveni din ce în ce mai mic și adesea prima victimă devine tatăl, care, vrând-nevrând, trebuie să doarmă pe canapea sau în birou. Chiar de la început trebuie să scriem că sfaturile prezentate în articolul nostru nu sunt ghiduri garantate pentru succes. În timp ce un truc poate funcționa la 100 de copii din 100, altul poate să nu funcționeze la majoritatea dintre ei. Fiecare copil este individual și unic, fiecare reacționează la prima adormire în pătuțul pentru copii complet diferit. Încercați diferite sfaturi și dacă copilul reacționează prost la ele, nu insistați inutil.

Primul sfat este să familiarizați copilul cu pătuțul și în afara timpului de somn, și astfel să-l folosiți ca un țarc de joacă sigur, când, de exemplu, trebuie să terminați de gătit prânzul sau să mergeți la toaletă. Al doilea sfat verificat este să adormiți copilul în pătuț în timpul somnului de după-amiază și abia după câteva zile să încercați noaptea. Pătuțul poate fi liniștit în dormitorul vostru și în timpul adormirii puteți fi lângă copil. Nu există un timp exact, dar în jurul vârstei de doi ani copilul este deja suficient de mare pentru a ocupa mult spațiu în patul matrimonial și a nu vă permite să dormiți bine. Cu siguranță v-ați gândit că sfatul nostru de a lăsa un copil de un an să adoarmă singur în pătuț și să părăsiți dormitorul are o lacună. Corect, copilul va plânge cu siguranță.

Opiniile despre lăsatul să plângă variază. În timp ce părinții susțin că este suficient să treci peste una-două zile și copilul chiar va plânge și se va obișnui, experții ridică un deget avertizor asupra posibilei daune psihice copilului. Când copilul începe să plângă după plecarea voastră, lăsați-l să plângă un minut. La întoarcere, îl puteți consola două minute. Apoi plecați din nou și îl lăsați să plângă puțin mai mult. Intervalele le prelungiți constant (2, 5, 10 minute) și la întoarcere întotdeauna consolați copilul timp de 2 minute. Care este sensul? Copilul va înțelege că nu sunteți plecați și că în caz de nevoie veți veni să-l ajutați. Astfel nu riscați o traumă din cauza separării bruște. Totuși, lăsați copilul să petreacă ceva timp singur, despre care va descoperi că este sigur și nu are de ce să se teamă. Deja la al treilea-patrulea interval copilul probabil va înceta să plângă înainte să ajungeți la el. La următoarea adormire probabil va plânge din nou un minut-două și în cele din urmă va adormi.

Pe lângă un stomac plin și intestine goale, copilul trebuie să aibă și un scutec uscat, o cameră bine aerisită, o temperatură ambientală plăcută (18-20 grade), lenjerie de pat moale și parfumată, dar și o saltea confortabilă pentru copii. Într-un confort perfect, copiii adorm mult mai repede și datorită unei saltele de calitate nu trebuie să vă temeți de dezvoltarea incorectă a coloanei vertebrale sau de problemele de sănătate ulterioare.

Mulți dintre noi dormim cu bebelușii și copiii noștri. Însă la un moment dat, vine momentul în care copilul va fi nevoit să se maturizeze și să doarmă singur, în camera lui. Pentru început este extrem de important să afli care sunt cauzele care stau la baza nevoii copilului tău de a dormi cu tine. Când este momentul să vă pregătiți de somn, observă dacă al tău copil ezită să vorbească despre anumite lucruri.

  1. Majoritatea copiilor care se tem să doarmă singuri în propriile paturi. Se tem, de asemenea, când apar schimbări în rutina ritualului lor de somn. Așadar începe schimbarea cu pași mici. Doar observă ceea ce îți spune non-verbal. Nu încerca să grăbești lucrurile doar ca să ajungeți la următoarea etapă.
  2. Această predictibilitate pregătește copiii psihologic și reduce anxietatea legată de somn.
  3. Pentru a-ți ajuta copilul să scape de sentimentele de singurătate sau de frică în timpul nopții, înregistrează un CD cu povești și cântece preferate, astfel încât să le poată asculta pe timpul nopții dacă este nevoie. De exemplu, ai putea să-i dai o lanternă cu care el să poată să se joace pentru a-și depăși teama de întuneric.
  4. Un dormitor confortabil este important pentru somn. Asigură-te că nu există zgomote, lumini sau sunete care să perturbe somnul sau.
  5. Rutina poate ajuta la somn. Ritmul natural circadian al unui copil se va adapta la un ciclu normal de somn / trezire.
  6. Timpul de dormit ar trebui să fie un lucru pe care copilul tău să îl aștepte cu nerăbdare.
  7. Permite-i copilului tău să vorbească despre ce simte și apoi oferă-i siguranță. În cele din urmă, ceea ce este important este ca părinții să ofere un mediu de dormit mai sigur și mai liniștit copiilor lor.

Foarte multe mamici marturisesc ca bebelusul nu vrea deloc sa adoarma singurel in patut sau in camera sa. Oricat ar încerca sa invete copilul sa doarma singur, succesul intarzie sa apara, ceea ce duce la frustari numeroase ale parintilor, obligati sa imparta patul deseori cu micutul poznas, obisnuit sa stea cu ei in fiecare noapte. Atat timp cat bebe este sugar, mama are o justificare plauzibila sa stea in aceeasi camera cu acesta, reusind mult mai usor sa alapteze direct in pat. Specialistii sunt insa de parere ca la un moment dat devine obligatoriu ca parintii sa invete copilul sa doarma singur, inoculandu-i o rutina de somn.

Exista mai multe metode de adormit bebelusii singuri, astfel incat parintii nu trebuie sa creada ca au de-a face cu o misiune imposibila, din contra sa se linisteasca si sa depuna eforturi in acest sens. Unele mamici marturisesc ca „bebe doarme doar pe mine” sau ca „bebe vrea numai in brate” si ca nu reusesc sa-l dezvete de aceste obiceiuri. Cum il pun in patut, trecand peste aceasta etapa, incepe un concert de plans caruia nu reusesc sa-i faca fata. O alta metoda ideala, folosita de mamici inca din cele mai vechi timpuri, este cea prin care bebe invata sa adoarma singur, fara ajutorul mamei, chiar daca plange din rasputeri, iar uneori tipa de parca ar vrea sa franga inima parintilor sai. Jucaria preferata a copilului poate deveni cel mai bun aliat al mamicilor dornice de a-l determina pe micut sa adoarma singurel in camera.

Unii parinti au recunoscut ca metoda recompenselor functioneaza perfect in anumite situatii, mai ales atunci cand este vorba despre un copil mai marisor. Un mic cadou pe care-l primeste dimineata pentru ca a reusit sa doarma de unul singur il va motiva sa faca acelasi lucru si noaptea urmatoare. Multi dintre copii refuza sa doarma singuri pentru ca au diferite frici de intuneric, de celebrul „bau-bau”, de monstrii doar de ei creionati in minte. Plansul micutilor care se tot roaga sa fie reprimiti in camera parintilor poate fi extrem de stresant. Cedarea la rugamintile acestora reprezinta primul pas catre esec. Chiar daca poate parea amuzant, un copil invatat sa doarma cu mamica si taticul va fi perseverent in a obtine ceea ce isi doreste.

Unele mamici au marturisit ca o lampa de veghe pentru bebe si usa deschisa la camera lor au fost suficiente pentru a-l determina pe micut sa stea la el in patut. O idee geniala de lampa de veghe este cea sub forma de dragon luminos, ce poate insoti copilul chiar si in calatorii sau in excursii.

Inainte insa de a discuta despre tehnicile de adormire si readormire, e important sa demontez un mit destul de comun. Imi pare rau sa va dezamagesc, insa doar unii copiii pot face asta. Prin urmare, in marea majoritate a cazurilor, sursa problemei este fie ceva care ii supara si nu ii lasa sa adorma usor, fie este vorba despre acei copii care nu au buton de stop, cum le spun eu, lasandu-se mereu antrenati de mediu, nefiind capabili sa-si reduca stimularea, sa se opreasca si sa isi asculte nevoia corpului. Apoi, exista acei copii care asteapta sa li se faca si somn si foame in acelasi timp, mananca la san, apoi se lasa rapusi de somn, formandu-si astfel o asociere nepotrivita intre san si somn. Apoi, exista si varianta adormirii combinate ale elementelor de mai sus sau cu adaugarea de alte accesorii: hota, aspirator, feon si alte sunete albe. Daca aveti si alte moduri de adormire, as fi incantata sa le cunosc. Important de stiut este faptul ca bebelusul incepe sa asocieze aceste tehnici de adormire cu somnul incepand cu varsta de 6 saptamani, sa le consolideze si sa le astepte, dupa varsta de 4 luni. De asemenea, de la 6 saptamani, bebe isi poate forma asocieri de somn diferite in functie de persoana care il adoarme (mama, tata, bunica), precum si in functie de momentul zilei: asocieri de adormire de zi, readormire de zi, adormire de seara si readormire de seara. Cu atatea tehnici si atatea lucruri de care trebuie sa tii cont, a face o alegere poate fi bulversant.

In aceasta perioada, puteti alege orice tehnica ajuta copilasului sa adoarma usor (intre 5 si 20 de minute) si sa doarma (intre 16-18 ore de somn in 24 de ore). Aveti grija insa sa nu ramaneti setata doar pe implinirea rolului de mama, ci sa fiti in continuare si femeie, si sotie, si prietena. Invatati sa cereti ajutor si nu lasati lucrurile sa va coplesasca. Acum este perioada in care puteti crea o asociere care sa fie in controlul lui. Este bine sa va asigurați ca nu aveti un singur mod de adormire atunci cand adormiti voi copilul. Asocierile s-au format deja, iar daca vreti sa creati o asociere de somn care este in controlul copilului, atunci va fi nevoie de un proces de schimbare.

Am observat ca tot mai multe mame acorda atentie modului de adormire si, intre 6 saptamani si 4 luni, pun copiii semi-adormiti in patut pentru a-i invata sa adoarma singurei. Problema este insa ca noaptea, intrucat bebelusii se trezesc sa manance, vor crea asocierea de readormire cu sanul. Cum puteti controla asta? Dupa ce ati observat ca bebe a mancat si nu mai inghite, ci doar suzeteaza, retrageti-i sanul din gurita, luati-l pe bebe in brate si plimbati-l usor, apoi faceti-va curaj sa il asezati jos. In cazul in care dormiti cu bebe langa voi, la fel, indepartati sanul si mangaiati-l pe cel mic pentru a-i facilita readormirea. Acestea vor vor ajuta sa evitati si problemele pe care le poate crea regresia de la 4 luni (despre regresie puteti citi aici).

Daca adormirea la san este ceva ceea ce va doriti si functioneaza pentru voi, adica nu sunt treziri multe, trezirile nu cresc dupa 4 luni, nu sunt treziri care fragmenteaza foarte tare somnul vostru si in plus copilul leaga minim 3 ore noapta si in prima parte si in a doua parte a noptii, puteti sa ramaneti si cu aceasta varianta, varianta care functioneaza pentru voi. Dar doar daca aveti grija de voi si sunteti in echilibru veti putea fi atente la semnele acestea mici, care pot insa face diferenta.

Uneori, copiii nu dorm bine noaptea. Se trezesc des sau stau mai mult treji, adorm greu sau au somnuri prea scurte ori prea agitate, adorm doar in brate, doar leganat, doar in carucior sau doar la san. Si atunci te intrebi daca e normal sa fie asa, daca faci bine ceea ce faci si te simti prinsa intre dorinta de a schimba lucrurile si un sentiment de vinovatie. Inteleg perfect cum e. Prin unele dintre aceste probleme am trecut si eu personal, prin altele am ajutat parinti sa treaca. Asadar, daca esti in cautarea unor raspunsuri si a unor solutii la problemele de somn, si nu stii ce serviciu ti se potriveste cauta aici. Somnul bebelusului este extrem de important pentru sanatatea generala. Calitatea somnului bebelusului este o grija constanta pe care fiecare parinte o are de indata ce ajunge acasa. Inca din primele zile poti sa ii asiguri un somn odihnitor, care sa il ajute sa se dezvolte puternic si sanatos.

1. Inainte de toate, trebuie sa intelegi ca la fel cum fiecare bebelus este diferit, la fel va fi si somnul. Nu exista o regula general valabila despre orele fixe pe care trebuie sa le doarma si la ce interval. Unii dorm mai bine noaptea, in schimb, altii se odihnesc mai bine pe timpul zilei. Creierul bebelusului nu este suficient de matur incat sa faca distinctia dintre zi si noapte, iar pentru ca ritmul biologic de somn nu s-a reglat inca, trebuie sa faci, frecvent, treziri nocturne. Pentru tine, ca adult, este coplesitor sa te trezesti din trei in trei ore. Daca alaptezi, s-ar putea ca bebelusul sa adoarma chiar in acel moment, fara sa fie planificat.

2. Greutatea bebelusilor in primul an de la nastere. Chiar daca ai citit totul despre greutatea bebelusului in primul an de la nastere, nu inseamna ca aceleasi valori le va avea si copilul tau. Nu te speria daca in primele zile dupa nastere copilul va pierde putin din greutate. Este normal, chiar daca este alaptat sau nu. Dupa doua saptamani, bebelusul va reveni la greutatea de la nastere. In prima luna de viata, bebelusii pot lua in greutate aproximativ 30g pe zi; dupa doua luni, 2-4 kg in plus; pana la 6 luni, 7,3 kg la fete si ~8 kg la băieți; pana la 1 an, între 8 și 12 kg. Este esențial să înțelegi că fiecare copil crește în propriul ritm și percentilele sunt utile medicilor pentru monitorizare.

3. Cat trebuie sa doarma bebelusul. Somnul bebelușilor este diferit ca cel al adultilor. Nou-născuții dorm 16-18 ore pe zi, în reprize, cu somn nocturn între 30 de minute și patru ore. Între 3 și 6 luni somnul de noapte poate ajunge la 10 ore, iar somnul de zi la 4-5 ore. Între 6-12 luni somnul de noapte se stabilizează în jur de 9-10 ore, cu somn de zi împărțit în două reprize. Pentru fiecare vârstă există întâlniri tipice, dar nu există ore exacte valabile universal.

4. Unde trebuie să doarma copilul. Poți alege între dormitorul părinților sau camera copilului. Stabilirea unei rutine de seară devreme este crucială pentru un somn de calitate. Somnul odihnitor susține dezvoltarea și sănătatea generală a copilului.

5. Pentru că somnul bebelușului să fie odihnitor și benefic, este important să stabilești o rutină de seară înainte de somn, cât mai timpuriu. Somnul calitativ este foarte important pentru sănătatea generală a copilului, încă din primele zile. Fiecare copil este diferit, astfel încât nu există un interval fix de ore. Unii dorm mai bine noaptea, alții în timpul zilei. Creierul bebelușului nu este încă suficient dezvoltat pentru a distinge ziua de noapte, astfel încât ritmul intern necesită adaptare și treziri nocturne frecvente.

Încolo, mulți părinți folosesc cu succes diferite tehnici pentru a învăța bebelușul să adoarmă singur: lampa de veghe, pătuțul atașat la marginea patului, faptul de a lăsa copilul să plângă moderat pentru a-l învăța să se liniștească, sau folosirea jucăriilor de pluș ca siguranță. Importanța este să fii răbdător, consecvent și să adaptezi abordarea la nevoile copilului tău, pentru a evita stresul parental și a facilita tranziția către somn independent.

Infografic: etapele tranziției de la dormit cu părinții la somn în propriul pătuț

Unele idei practice suplimentare includ:

  • Fa spațiul de dormit atractiv: un pat drăguț, cuvertură cu personajul favorit, așternuturi moi și, dacă este posibil, implică copilul în decorarea dormitorului.
  • Lumina potrivită: o lampă de veghe, eventual cu funcție de stingere automată, pentru a reduce frica de întuneric și a facilita trecerea spre somn independent.
  • Ritualuri de seară: baie, pijama, perierea dinților, poveste de noapte bună și citit împreună, urmate de culcare într-un ordinea consecventă în fiecare seară.
  • Jucării de siguranță: un pluș sau o pătură preferată poate oferi confort și siguranță copilului în pătuț.
  • Consecvența: stabilește reguli clare și respectă-le, chiar dacă uneori apare dorința de a ceda în nopți dificile. Persistența este cheia pentru ca tranziția să devină permanentă.

Este important să ai răbdare. Transformarea nu se întâmplă peste noapte, iar intensitatea schimbării depinde de copil. Dacă copilul nu este încă pregătit, este în regulă. Experții sugerează să începi treptat, să te adaptezi ritmului său și să oferi sprijinul necesar pentru a-și dezvolta încrederea în propriul spațiu de somn. În timp, cu sprijinul tău constant, copilul poate învăța să doarmă singur în camera lui, iar tu poți recâștiga intimitatea și spațiul în dormitorul comun, fără a compromite bunăstarea copilului.

tags: #bebe #doarme #ziua #numai #cu #mama

Postări populare: