Precum dezvoltarea motorie, cea a limbajului începe din primele zile de viață și are aceeași importanță în evaluarea copilului. În prima lună urmărim tipatul și sunetele nazonate - ch, g, n, h, sunetele care se aud când înghite și, când plânge, apar sunete e și a. In luna a 2-a apar sunetele rr, ga, ng, a, e, în forma tipatului dinaintea mesei. In luna a 3-a apar consoanele și vocalele grupate: ga, gr, se formează consoane și lanțuri de rrr. Se exprimă cu scop când are anumite nevoi și înțelege, într-o măsură, ce se cere de la el.
In luna a 4-a apar consoane diferențiate: ma-ma, m-b, sunete diferențiate când închide gura sau când suflă sau scuipă, plus sunete înainte de a adormi. In luna a 5-a vei începe să auzi sunetele ba, ba, ma, ma, plus lanțuri de sunete care se formează când râde și când este nervos. In luna a 6-a apar sunetele dei, die, mem și își recunoaște numele propriu, reacționează la muzică. Scoate sunete de efort, iar mandibula intervine cu mișcări masticatorii. Copilul începe și să imite - în cazul în care copilul este mai liniștit la această vârstă, trebuie făcută o testare auditivă. In luna a 7-a copilul începe să își exprime emoțiile, pentru că începe etapa de rușinare. Sunetele sunt m, v, w, schimbă vocalele, strigă litera S când este nervos și șopște. Nu-i place să imite atât de mult cât îi face plăcere să provoace el sunete.
In luna a 8-a apar lanțurile de sunete mama, baba. In această perioadă apar diferențele culturale ale fiecărei limbi. De asemenea, începe să ceară atenție și Gesticulează. In luna a 9-a repetă, imită, scoate cuvinte spontane, ritmice, iar la sfârșitul trimestrului 3 de viață (la sfârșitul lunii a 9-a) te poți aștepta la primele cuvinte coerente. Între 10 și 12 luni, copilul poate spune cuvinte cu sens, înțelege clar “nu” și are nevoie de reguli. În plus, începe să reacționeze la numele lui, se poate întoarce la persoane dacă este întrebat, face “pa” și imită adultul. La 11 luni înțelege linia melodică și ceea ce se cere de la el și poate imita silabe sau sunete provenite de la animale. La 12 luni, copilul începe să folosească cuvinte pentru a-și satisface nevoile și are un bagaj de aproximativ 10 cuvinte.
Dezvoltarea limbajului este întotdeauna corelată cu dezvoltarea neuro-motorie, ceea ce face ca evaluarea copilului să fie completă din toate punctele de vedere. Puteti găsi aici o listă detaliată cu preturile serviciilor individuale. Insa orice proces de recuperare corect se bazează pe un plan mixt de terapii și proceduri, personalizat în funcție de afecțiune, stadiu, profilul pacientului, și alți factori medicali obiectivi. Drept urmare, pentru a configura un plan de tratament, cu terapiile implicate, perioadele și tariful aferent planului, vă rugăm să vă faceți aici o programare pentru o consultație inițială.
Sunetele din primele luni: interpretarea lor și semnificațiile lor
După naștere, bebelușului i se poate părea că liniștea este zgomotul, iar plânsul este primarul său, însă sunetele pe care le scoate au roluri importante în comunicare și explorare. Sunetele de „efort” și mișcările mandibulei indică efortul de a mânca, de a respira sau de a exprima nevoile. Este esențial să urmăriți reacțiile copilului la aceste sunete: ele pot semnala starea de bine, foamea, oboseala sau discomfort.
În luna a 9-a, copilul poate produce cuvinte spontane ritmice, iar la sfârșitul primului an, primele cuvinte coerente pot apărea. Între 10-12 luni, poate înțelege indicări ca “nu”, iar la 11 luni poate recunoaște melodia liniei pe care i se cere să o urmeze și să imite silabe sau sunete de animale. Despre această dezvoltare, studiile arată că gânguritul apare în jurul vârstei de 5-6 luni, iar pronunția cuvintelor efective necesită încă câteva luni de practică și coordonare motorie fină a aparatului articulator.
Sunt și factori culturali: „de ruta” învățării cuvintelor și a sunetelor poate varia în funcție de limbă și mediul familial. În concluzie, gesturile și sunetele devin pași importanți în trecerea către limbajul verbal, iar comunicarea reală începe cu gesturile spontane și cu reacțiile timpurii la vocile părinților.
Rolul gesturilor și limbajului bebelușilor prin semne
Se poate utiliza Limbajul bebelușilor prin semne ca un complement pentru vorbire, dar nu trebuie să înlocuiască vorbitul sau jocurile. Acesta nu este un limbaj în adevăratul sens, ci un prelung reprezentativ al comunicării, cu semne emblematice sau convenționale, folosite în mod spontan de copil ca răspuns la atenția acordată de părinte. Limbajul bebelușilor prin semne este, în esență, o metodă de a sprijini comunicarea înainte ca bebelușul să-și dezvolte capacitatea de vorbire complexă.
Este important ca părinții să reacționeze natural, să interacționeze cu copilul și să integreze gesturile în comunicare zilnică, facilitând un dialog pre-lingvistic în care copilul învață să își exprime intențiile prin gesturi, sprijinind apoi tranziția către cuvinte.
Există și variante precum limbajul semnelor (de exemplu, Makaton), folosit de-a lungul timpului pentru copii cu dificultăți de învățare; însă mari diferențe între limbajul semnelor și limbajul semnelor pentru bebeluși trebuie înțelese: aceste semne nu au o gramatică complexă și nu echivalează cu un limbaj natural, dar pot spori interacțiunea și claritatea comunicării în familie.
Testarea auzului și importanța răspunsului la sunete
În primele luni, răspunsul la sunete poate semnala dezvoltarea auditivă a copilului. Exemplele includ reacția la nume, la sunete familiare, la vocile celor din jur sau la sunete ambientale. Testele de auz pot include cochetarea palmelor sau apelarea la răspuns la vocea părinților. Dacă bebelușul nu răspunde la aceste teste, consultați un medic specialist pediatru pentru evaluare suplimentară.
JOACA PENTRU BEBELUȘI - CUM SĂ TE JOCI CU NOU-NĂSCUTUL DE 0-3 LUNI - ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A CREIERULUI
Este normal ca, în primele luni, bebelușul să emită o varietate de sunete și sunete noi, iar unele pot părea stranii sau neobișnuite. Acest lucru reflectă etapa de adaptare la mediul extrauitar, la iluminarea naturală și la ciclurile de somn, toate influențând tiparul său de somn și activitate.
Practică recomandată pentru părinți: când să vă faceți griji
- Răspuns la nume și la sunete familiare: dacă nu răspunde în jur de 6-10 luni, consultați un specialist.
- Forma capului plată (plagiocefalie): dacă observați platourile persistente, discutați cu medicul despre opțiuni, cum ar fi consiliul unui capac ortopedic sau poziționarea capului în timpul somnului.
- Sunete respiratorii anormale: stridor, wheeze sau dificultăți de respirație necesită evaluare medicală promptă.
- Sângerări sau umflături neobișnuite: hemoragii la nivelul scutecului sau la nivelul organelor genitale pot avea cauze normale, dar necesită supraveghere medicală, în special la băieți.
Este normal să apară temeri în rândul părinților după naștere, însă primele luni implică o adaptare complexă. În slujba bebelușului, iluminarea naturală în timpul zilei și o lampă de veghe în timpul nopții pot sprijini somnul și dezvoltarea ritmului circadian. Întreaga familie poate beneficia de contactul emoțional profund creat prin interacțiune, vorbire și gesturi, creând o legătură importantă pentru dezvoltarea copilului.
tags: #bebelus #care #scoata #sunete
Postări populare:
- Dr. Marin Mihaela: consultații ginecologie in București, trimitere si contract CAS
- Recenzie detaliată a căruciorului Coccolle Alla pentru mișcare în familie
- De ce apare retenția de apă în sarcină și semnele de avertizare
- Trageri de triceps în timpul sarcinii: cum să exersezi în siguranță
- Afecțiuni respiratorii la copii: prezentare concisă și pași practici