Se pare că genele au un rol major în privința greutății nou-născutului. Iar dacă mama a fost un bebeluș mare la naștere există toate șansele ca și copiii ei să fie la fel. Dar e departe singurul factor care poate influența greutatea bebelușului și, cu siguranță, cel mai puțin luat în seamă de către medicii care urmăresc o sarcină.
Un bebeluș mare poate fi o provocare la naștere, dar nu atât cât s-ar putea teme părinții. Termenul medical pentru un bebeluș mare este macrosomie. Macrosomia fetală îi reprezintă pe bebelușii care se nasc cu o greutate mai mare de 4.000 de grame, indiferent de vârsta gestațională.
Ce rol are genetica în greutatea bebelușului la naștere
Un copil moștenește, în general, jumătate din genele sale de la mama sa și jumătate de la tatăl său. Deci este logic ca ambii părinți să aibă un impact asupra geneticii copilului care se va naște. În aceeași măsură în care înălțimea și greutatea mamei influențează greutatea copilului la naștere, tot așa aceasta ar putea fi influențată și de înălțimea și greutatea tatălui. Sunt concluziile unui studiu. Spre exemplu, unii copii sunt scunzi pentru că seamănă cu părinții lor.
Cu toate acestea, unii copii pot lua mai mult după mamă sau tată, mai degrabă decât să fie o medie a ambelor.
Ce factori pot influența greutatea fătului
Dacă tu sau partenerul tău aveți cazuri de copii mari la naștere în familie, puteți transmite aceste gene copilului vostru. Și, dacă ai fi tu însuți mare, atunci ai o șansă mai mare de a avea un copil mare. Dar nu e numai genetica implicată în aceste situații. Mulți alți factori pot influența mărimea bebelușului. Uneori, medicii nu cunosc motivul pentru care un copil este mare. Iată factorii care pot influența greutatea fătului:
- Glicemie ridicată. Riscul de a avea un făt mare crește în cazul mamelor care au deja diabet înainte de a rămâne însărcinate sau dacă fac diabet gestațional în timpul sarcinii.
- Mai ai un copil care a avut greutate mare la naștere. Dacă ai mai adus un copil pe lume și greutatea lui la naștere a fost peste cea normală, există riscul ca și ceilalți bebelușii să fie mari la naștere.
- Supraponderalitatea înainte de a rămâne însărcinată.
- Excesul de kilogram/metoda de creștere în timpul sarcinii - ce mănânci și cât de mult iei în greutate poate afecta greutatea fătului.
- Numărul de sarcini anteriori.
- Vârsta mamei la concepție (peste 35 de ani crește riscul).
- Bebelușul este băiat. De obicei băieții au o greutate mai mare la naștere.
- Data estimată a nașterii depășită (sarcina peste 40 săptămâni poate duce la creștere în greutate a fătului).
- Consum de carbohidrați procesați.
Cum se determină greutatea fătului
Medicul care îți monitorizează sarcina va verifica și greutatea fătului în ultima parte a sarcinii. Există mai multe metode care îl ajută pe medic să-și dea seama de cât de mare este fătul:
- Palparea abdomenului pentru a simți dimensiunile fătului și poziționarea acestuia.
- Măsurarea înălțimii fundului uterin - o distanță mai mare poate indica risc de macrosomie.
- Ecografia - estimarea greutății fătului prin imagistică.
Cum previi să ai un copil mare la naștere
Totul ține de un stil de viață echilibrat, controlul diabetului și controalele medicale periodice. Menținerea unei greutăți optime în timpul sarcinii implică alimentație corespunzătoare, exerciții fizice adecvate etapei sarcinii și monitorizare medicală regulată.
Așadar, dacă tu, mami, ai fost un bebeluș mare la naștere, există un risc ca și bebelușul tău să fie mare. Dar nu doar genetica poate influența greutatea bebelușului. Valorile glicemiei, dacă iei prea multe kilograme în timpul sarcinii, dacă ai peste 35 de ani când rămâi însărcinată și dacă bebelușul pe care îl aștepți este băiat - toate acestea pot crește riscul ca bebelușul tău să fie mare la naștere. Însă o dietă echilibrată și efectuarea tuturor controalelor medicale în sarcină pot preveni complicațiile.
Greutatea nou-născutului, nașterea și primul an
Greutatea nou-născutului este strâns corelată cu vârsta gestației (durata sarcinii). Majoritatea copiilor ajunși la termen (38-42 săptămâni) au o greutate între 2.850 g și 4.050 g (normoponderal/eutrofic). Primul an de viață este perioada de creștere accelerată și de adaptare nutrițională, cu variații în ritmul de creștere în funcție de sex, naștere la termen sau prematuritate și de tipul alimentației (lapte matern vs formulă).
Ritmul de creștere la sugari în primele luni este dramatic: de exemplu, un sugar la termen poate pierde 5-7% din greutate în primele zile, apoi recuperează și câștigă în continuare aproximativ 25-30 g pe zi în primele trei luni. La vârsta de 6 luni, fetițele au în medie aproximativ 7,3 kg, iar băiețeii aproximativ 8 kg. Până la 1 an, greutatea poate ajunge la aproximativ 8-12 kg, iar creșterea în înălțime variază de asemenea în funcție de sex și de alăptare vs formulă.
Alăptarea vs lapte praf și impactul asupra creșterii în greutate
Alăptarea este considerată forma ideală de hrănire în primele 6 luni. Laptele matern asigură o creștere și o dezvoltare optime. Dacă este necesar, se poate recurge la suplimentarea cu formulă de lapte, însă diferențele de compoziție pot influența ritmul de creștere în primii ani. În general, în primele 3-4 luni, sugarii alăptați exclusiv și cei hrăniți cu formulă au un ritm de creștere similar.
Se recomandă monitorizarea atentă a numărului de scaune, a cantității de lactație și a scutecelor ude ca indicatori ai aportului caloric. Scaunele bebelușului exclusiv alăptat pot varia în frecvență și aspect, însă în primele 4 săptămâni ar trebui să aibă cel puțin un scaun pe zi. Dacă apar semne de deshidratare sau scaune relativ puține, este necesară evaluarea de către un consultant în lactație sau medic pediatru.
Graficul de creștere și importanța lui
Graficele de creștere (percentile IMC și curbele de creștere) sunt utilizate pentru a monitoriza starea de sănătate și nutriția copilului. Nu este atât de importantă percentila exactă cât menținerea în cadrul aceleiași curbe în timp. Copiii pot fluctua în timpul bolilor, virozelor sau puseurilor de creștere, dar menținerea constantei în aceeasi percentilă indică o creștere sănătoasă.
Există particularități între sexuri: băieții au, în general, greutate la naștere mai mare decât fetele, iar la începutul copilăriei poate exista o creștere diferențiată în înălime și greutate. Pentru bebelușii alăptați, graficele de creștere românești pot să nu țină cont de tipul de alimentație, iar acest lucru poate duce la concluzia eronat că un copil alăptat exclusiv este prea slab. Este important să se evalueze aportul caloric în contextul alimentației reale și să se comunice cu un consultant în lactație sau medic pediatru.
Puseurile de creștere și durerile de creștere
Puseurile de creștere (salturile de creștere) sunt perioade scurte în care copilul poate crește rapid în înălțime și în greutate. Ele pot apărea în prima parte a vieții (0-2 ani), în copilărie (6-7 ani) și în timpul pubertății, cu diferențe între fete și băieți. Semnele includ foame crescută, somn mai profund sau aport diferit de energie. Durerile de creștere, deși frecvente, nu sunt considerate semne ale unei probleme de creștere și pot apărea ca dureri musculare nocturne sau disconfort articular temporar, în special la nivelul membrelor.
Greutatea la naștere și după naștere, la prematuri
Bebelușii născuți prematur pot avea greutăți la naștere variate, în funcție de nivelul de prematuritate și de starea generală a mamei. Clasificarea prematurității include prematuritate extremă (<28 săptămâni), moderată (28-32 săptămâni) și tardivă (32-37 săptămâni). Progresul în greutate după naștere la prematuri poate fi mai rapid pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare similar cu copiii născuți la termen, în funcție de intervențiile medicale și de nutriția adecvată.
Complicațiile legate de greutatea bebelușului la naștere
Greutatea foarte mică (<2.500 g) la naștere poate fi asociată cu dificultăți respiratorii, hipotermie, imunitate deficitară, dificultăți de alimentație, și dezvoltare motorie, cognitivă sau socială întârziată. Greutatea mare la naștere (>4.000 g) poate crește riscul pentru naștere prin cezariană, precum și pentru diabet de tip 2 și obezitate în copilărie. Monitorizarea atentă a curbei de creștere, a alimentației și a stării de sănătate este esențială pentru prevenirea complicațiilor.
Rolul consultațiilor pediatrice și al consultanților în lactație
Vizitele regulate la medicul pediatru pentru cântărire, măsurători și evaluarea razei de creștere sunt cruciale pentru detectarea devierilor de la ritmul normal. În cazul în care apar semne de stagnare sau scădere în greutate, sau dacă se intenționează introducerea suplimentelor de lapte praf, este indicată consultarea unui consultant în lactație pentru asigurarea unei alimentații optime pentru copil.
Așadar, dacă ai fost tu însăți un bebeluș mare la naștere, există un risc ca și bebelușul tău să fie mare. Dar ritmul de creștere este influențat de mulți factori, iar o dietă echilibrată, exercițiile adecvate, ghidajul medical și monitorizarea atentă pot preveni complicațiile și pot susține o creștere sănătoasă în primii ani de viață.
ACOG explică: Testarea genetică prenatală
Tablouri și grafice utile
Pentru o înțelegere clară a evoluției bebelușului în primii ani, poți utiliza graficele de creștere pe vârste și sex, precum și graficele IMC, împreună cu indicatorii de circumferință craniană. Este recomandat să discuți interpretarea acestora cu medicul pediatru, deoarece fiecare copil are un ritm unic de creștere.
| Indicator | Ce indică | Important pentru părinți |
|---|---|---|
| Greutatea la naștere | Relația cu durata sarcinii și cu factori materni | Monitorizare la naștere și în primele săptămâni |
| Greutatea în primul an | Ritmul de creștere și nutriția | Urmează graficele de creștere și reguli de alimentație |
| Circumferința capului | Creșterea creierului în primii ani | Monitorizează la controalele pediatrice |
| IMC și percentile | Starea de nutriție și risc de exces de greutate | Interpretează împreună cu curbele de creștere |
tags: #bebelusii #grasi #vor #fi #grasi #si