Procreerea si sarcina reprezinta o perioada emotionala pentru cei implicati in aceste procese.
Bolile inflamatorii intestinale (BII) au o prevalenta mare in randul tinerilor astfel incat se pun frecvent probleme legate de fertilitate, sarcina si copil.
Pentru majoritatea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragica) este necesar, pe perioada sarcinii, un tratament pentru mentinerea remisiunii si uneori chiar introducerea unui medicament nou pentru a controla boala.
Intrebarile adresate des de pacientii cu BII sunt urmatoarele: 1. Fertilitatea mea va fi afectata de boala inflamatorie intestinala sau de tratamentul pentru aceasta? 2. Exista riscul de a transmite boala copiilor mei? 3. Influenteaza sarcina cursul evolutiv al bolii? Dar boala poate influenta evolutia sarcinii? 4. Ce tratament este cel mai sigur in timpul sarcinii? Este neaparat necesar? 5. BII reprezinta o contraindicatie pentru nasterea naturala? 6. Este sigura alaptarea?
Fertilitatea si BII: ce spune literatura
Studiile au demonstrat ca femeile cu rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) sau cu boala Crohn inactiva au o fertilitate normala, comparabila cu a femeilor fara aceste boli.
In ceea ce priveste pacientele cu boala Crohn (BC) activa, fertilitatea lor este diminuata atat direct, prin inflamatia de la nivelul ovarelor si a trompelor uterine, cat si indirect, prin interventiile chirurgicale care pot determina aderente la nivel pelvin.
Pacientele care au suferit interventii chirurgicale pentru BII prezinta un risc crescut de sterilitate secundara.
O interventie chirurgicala extinsa de tipul colectomie totala cu anastomoza ileoanala poate conduce la o reducere permanenta a fertilitatii.
Comparativ cu femeile sanatoase, doar 40% dintre pacientele cu BII cu istoric de interventie chirurgicala concep natural dupa ~5 ani de la momentul operator.
In cazul procedurilor chirurgicale mai putin extinse, cum ar fi rezectia intestinala segmentara sau ileostoma, afectarea fertilitatii este temporara, cu revenirea la normal dupa o perioada de saptamani sau luni.
Nu exista dovezi care ca ateste faptul ca medicatia pentru BII afecteaza fertilitatea in cazul pacientelor cu aceasta boala, dar se pune si problema partenerului cu BII si fertilitatea acestuia.
Tratamentul cu sulfasalazina poate determina infertilitate masculina (prin scaderea numarului si a motilitatii spermatozoizilor), complet reversibila dupa 2-3 luni de la oprirea tratamentului sau inlocuirea cu 5-aminosalicilati.
Metotrexatul este contraindicat pacientilor care doresc sa conceapa un copil.
Chirurgia la nivel pelvin (pentru pouch ileoanal) in cazul barbatilor cu BII poate conduce la impotenta sau probleme ejaculatorii.
Transmiterea BII catre copii
Copiii a caror parinti au BII prezinta un risc crescut de a mosteni boala, riscul este mai mare pentru BC decat pt RCUH si daca ambii parinti sunt afectati.
In boala Crohn, transmiterea bolii este mai frecventa de la mama la copil decat de la tata la copil, iar copiii de sex feminin au un risc mai mare de a face boala.
Influenta sarcinii si a BII asupra evolutiei acestora
Pentru a reduce riscul unui puseu de activitate in timpul sarcinii, se recomanda o perioada de asteptare de cel putin 3 luni de la intrarea in remisiune a bolii pana la conceptie.
Chiar si asa, ~30% dintre pacientele cu boala Crohn insarcinate prezinta o exacerbare a bolii.
In cazul in care boala este activa in momentul conceptiei, la 50% dintre femei sarcina va agrava puseul de activitate.
10% dintre pacientele cu BII insarcinate ajung la avort spontan.
Aprox 1/3 dintre mamele cu BII vor avea un puseu de activitate al bolii dupa nastere.
Activitatea bolii in momentul conceptiei sau din timpul sarcinii este asociata cu nasterea prematura si cu greutate mica a fatului la nastere.
Riscul de anomali congenitale nu este mai ridicat la copiii cu mame cu BII.
Tratamentul sigur in timpul sarcinii
Pacientele cu BII insarcinate se pot afla sub tratament de intretinere sau sub terapia puseului de activitate.
Aminosalicilatii reprezinta o clasa terapeutica cu utilizare larga si in siguranta in timpul sarcinii, prezentand o absorbtie redusa si cu un transport minim palcentar de la mama la fat.
Sulfasalazinele interfereaza metabolismul acidului folic, necesitand astfel suplimentarea cu folati cu o doza mai mare decat doza uzuala.
Mesalazina administrata in doze uzuale, sub 3g, nu se asociaza cu efecte adverse.
Corticosteroizii se pot folosi in sarcina in formele moderat-severe de boala activa.
In ceea ce priveste azatioprina si 6-mercaptopurina, nu se recomanda initierea tratamentului in timpul sarcinii iar continuarea acestui tip de tratament pentru mentinerea remisiunii se face numai daca este esentiala.
Ciclosporina pote fi utilizata in caz de colita grava, rezistenta la corticoterapie, pentru a evita colectomia.
Sunt putine studii insa cu privire la administrarea de ciclosporina in sarcina si datele obtinute sunt controversate.
Metotrexatul, quinolonele si talidomida sunt contraindicate la femeile insarcinate, de aceea se recomanda metode de contraceptie pe perioada administrarii acestor medicamente.
Antibioticele: metronidazolul si quinolonele au un beneficiu limitat in administrarea pe termen lung.
Nici metronidazolul si nici ciprofloxacina nu cresc riscul de avort spontan sau de anomalii congenitale.
Tratamentul biologic: Infliximab si Adalimumab traverseaza placenta iar administrarea lor dupa cel de-al doilea trimestru determina un nivel sanguin in sangele fatului mai mare decat in sangele mamei.
Expunerea poate fi limitata prin oprirea tratamentului in jurul varstei gestationale de 24-26 saptamani.
Expunerea la Infliximab in timpul sarcinii nu determina un risc crescut teratogen.
Nasterea naturala si alaptarea
Modalitatea de a naste (natural sau prin cezariana) este hotarata in principal de necesitatile obstetricale.
Cezariana este indicata in boala Crohn perianala activa sau boala activa cu implicarea rectului.
Un pouch ileoanal, sau o anastomoza ileorectala insa reprezinta indicatii relative pentru cezariana.
Alaptarea, prin efectele ei benefice este recomandata si chiar incurajata.
Alaptarea nu este asociata cu un risc crescut de aparitie a unui puseu de activitate a bolii si este posibil sa ofere chiar un efect protector in primul an postpartum.
Sulfasalazina si 5-aminosalicilatii secretati in laptele matern in cantitati extrem de mici nu au efecte nocive la doze convetionale, iar corticosteroizii sunt slab secretati in laptele matern.
Tratamentul biologic este compatibil cu alaptarea, prezentand un risc scazut pentru copil.
Context general si referințe utile despre boala Crohn si BII
Boala Crohn este o boala inflamatorie a intestinelor care poate provoca simptome persistente, precum dificultăți digestive și probleme cu tranzitul intestinal.
Boala Crohn poate afecta orice segment de la esofag pana la anus, insa localizarea predilecta este in ultima portiune a intestinului subtire (ileita terminala) si la nivelul colonului.
Tratamentul cu celule stem pentru boala Crohn are potentialul de a schimba modul in care este tratata boala, cu efecte antiinflamatorii, Imunomodulatoare si regenerative.
Terapiile actuale pot reduce semnele si simptomele acesteia si pot conduce chiar si la o remisie pe termen lung, cu limitarea inflamației.
Boala Crohn poate provoca fistule perianale si stenoze, iar interventiile chirurgicale, desi eficiente pe termen scurt, pot fi necesare in cazuri complicate.
Boala Crohn (boala Crohn) - cauze, simptome și patologie
Bolile autoimune afectează milioane de oameni în întreaga lume și, din păcate, pot avea un impact direct asupra fertilității. Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar - în mod normal responsabil de protejarea organismului de infecții - începe să atace în mod eronat propriile țesuturi.
Lupus eritematos sistemic (LES): Afectează pielea, articulațiile, rinichii și vasele de sânge. Sindromul antifosfolipidic (SAF): Se manifestă prin formarea de anticorpi care favorizează coagularea excesivă. Tiroidita Hashimoto: Inflamație autoimună a tiroidei care duce la hipotiroidism. Diabetul zaharat de tip 1: Boală autoimună care influențează fertilitatea prin dezechilibre metabolice.
Multe paciente cu boli autoimune reușesc să aibă sarcini sănătoase. Totul începe cu o planificare riguroasă și o echipă medicală coordonată. Tratamentul trebuie adaptat. Un diagnostic autoimun nu trebuie să însemne finalul visului de a deveni părinte.
Concluzie orientativă (fără secțiune finală dedicată)
Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică a tractului digestiv, iar managementul corect în timpul sarcinii poate reduce riscurile pentru mamă și copil.
Tratamentul medicamentos trebuie ales cu atenție, iar terapiile administrate respectă siguranța perinatala, cu impact minim asupra alaptării.
Planificarea riguroasă și o echipă medicală coordonată pot facilita o sarcină sănătoasă în contextul BII.
tags: #boala #cron #cu #inseminare #artificiala
Postări populare:
- Avantajele și riscurile cerealelor pentru bebeluși, analizate de pediatri
- Durere în sarcină: opțiuni sigure de tratament pentru mame însărcinate și cele care alăptează
- Program și recenzii pentru Dr. Pediatru Lupu, Ploiești
- Descoperă informații esențiale despre tetinele pentru cereale la bebeluși
- Povestea nașterii naturale a Oprei Alina Ioana și profesionalismul echipei