Acțiunile prioritare, în special patologiile critice, vorbim aici de anestezie, terapie intensivă, pacienții cu AVC, cu infarct, arsurile grave, cumulează un buget de 475 de milioane, o creștere cu 100 de milioane față de anul 2025. Sunt acoperite cheltuielile atât de personal, cât și de materiale sanitare pentru UPU și ambulanțe în sumă de 1.896.000.000, o sumă egală cu cea de anul trecut. Pentru fondurile europene nerambursabile, vorbim aici de Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Sănătății are o execuție în momentul de față, o execuție globală de 88%, restul de 12% este prevăzut în bugetul pe anul acesta și cumulează suma de 4,5 miliarde. Pentru proiectele Băncii Mondiale, și aici mă refer la cele trei centre de arși grav - Timișoara, Târgu Mureș și Grigore Alexandrescu București - bugetul este de 400 de milioane, suficient pentru a închide cele trei proiecte de anul acesta și sigur că mai există un capitol pentru compensarea medicamentelor în sumă de 1.670.000.000, cu o creștere față de anul trecut cu 100 de milioane. Cam acestea sunt principalele acțiuni din domeniul Sănătății, cu bugetul cumulat de care v-am spus.
„Aceste amendamente suplimentează bugetul Ministerului Sănătății cu aproximativ 750.000 de lei, pentru dotarea cu echipamente medicale pentru un spital din Târgu Mureș și Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași“, a afirmat Rogobete. exclusiv informării publice. dispoziţiile legale incidente. în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. „Avem aprobat (…) bugetul Ministerului Sănătăţii şi bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Cele două bugete, dacă îmi permiteţi, sunt cele mai mari bugete din istoria României alocate Ministerului, respectiv Casei, iar lucrul care eu cred că este bucurător şi care reflectă până la urmă şi activitatea pe care noi am desfăşurat-o, avem foarte multe proiecte de investiţii în derulare, iar Guvernul asigură finanţarea acestor investiţii“, spune Rafila.
El adaugă că, în acest an, va fi realizat Registrul Național al Pacienților de Cancer, care permite elaborarea de politici de sănătate şi alocarea de resurse care să fie corespondente cu nevoile reale. Întrebat dacă vor fi suficiente medicamente compensate până la sfârşitul anului, ministrul a răspuns: „Înotdeauna bugetul CaseI Naţionale şi bugetul Ministerului Sărătăţii au fost suplimentate pe parcursul anului, fie din fondul de rezervă aflat de la dispoziţia Guvernului, fie din rectificări bugetare şi niciodată nu am ajuns în situaţia să nu putem să finanţăm activitatea.
Anul trecut, dacă vă aduceţi aminte, a fost alocat Casei un buget de 62,5 miliarde, anul acesta de 77 de miliarde, eu cred că este o creștere substanțială a bugetului alocat inițial, de peste 20%, şi cu siguranță, dacă va fi nevoie de resurse suplimentare, acestea vor fi alocate pe parcursul anului. „Am avut mai multe discuții cu Direcțiile de Sănătate Publică, încât să existe zone în ambulatoriile de specialitate dedicate pacienților cu viroze respiratorii, în care să se poată face investigații, care să fie disponibile în timpul săptămânii până seara, să fie disponibile și în weekend, măcar până la prânz sau după-amiază, încât presiunea pe unitățile de primire să scadă. Astea sunt lucruri care se întâmplă în momentul de faţă şi aşteptăm cât de curând (…) să încheiem”, mai spune ministrul.
El subliniază că în fiecare an, atunci când este sezonul gripal, situaţia este complicată atât la adulţi, cât şi la copii, iar acest fenomen are loc în fiecare ţară din emisfera nordică, nu doar în România. „Facem tot ceea ce ţine de noi şi de autorităţile de sănătate publică locale ca să putem să gestionăm într-un mod favorabil această situaţie. Până în momentul de faţă încercăm să facem în aşa fel încât să nu blocăm Unităţile de Primiri Urgenţe, să le direcţionăm către spitalele care mai au disponibilităţi, cel puțin la București”, mai spune Rafila.
Ministerul Sănătăţii anunţă, luni, că a suplimentat bugetul acţiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei, pentru ultimul trimestru din 2023. Prin acest program se finanţează, direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, cele mai critice cazuri din spitalele de urgenţă. „Asigurarea finanţării în cadrul acţiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătăţii, în zonele critice ale spitalelor de urgenţă, cum sunt ATI, Trauma, Arşi Gravi, AVC şi Infarct miocardic acut reprezintă o prioritate, în condiţiile în care întârzie avizarea de către CNAS a finanţării suplimentare pentru spitalele publice. Este esenţială găsirea cât mai rapidă a unei soluţii care să asigure funcţionarea corespunzătoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate şi gratuite către farmacii şi funcţionarea programelor de sănătate, care sunt gestionate de CNAS”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, citat, luni, într-un comunicat de presă.
Ministerul Sănătăţii precizează, în comunicatul citat, că, în 2023, a crescut finanţarea pentru acţiunile prioritare la 400 de milioane de lei, cu aproape 60% faţă de anul 2021. Programul este dedicat pacienţilor critici de anestezie terapie intensivă, neonatologie, traumă, arşi, respectiv, pacienţilor cu accident vascular cerebral şi infarct miocardic acut.
Editor : Bianca Chirilă
Pe scurtProiectul bugetului destat pentru 2026 publicat în consultare în această săptămână indică mai multe modificări importante privind finanțarea sistemului de sănătate. În paralel, bugetul FNUASS scade la 82,79 miliarde lei, de la 84,47 miliarde lei în 2025, adică o reducere de aproximativ 1,9%. O schimbare importantă apare în structura finanțării sistemului. La nivelul FNUASS, cheltuielile totale scad de la 84,47 miliarde lei la 82,79 miliarde lei. În același timp, veniturile totale ale FNUASS cresc la 86,99 miliarde lei, iar contribuțiile de asigurări sociale cresc semnificativ. În schimb, subvențiile de la bugetul de stat scad drastic.
Impact: Reducerea bugetului Ministerului Sănătății și schimbarea modului de finanțare a FNUASS pot avea efecte asupra sistemului sanitar: limitarea programelor noi, menținerea controlului costurilor, iar creșterea plafonului pentru contractele cost-volum indică folosirea acestui instrument pentru terapii inovatoare, menținând același nivel de cheltuieli. De ce contează acum? Proiectul de buget indică direcția finanțării pentru 2026 și contextul de presiune asupra cheltuielilor publice.
tags: #buget #pentru #maternitati #ministerul #sanatatii
Postări populare:
- Cum să folosești periuța degetar în timpul erupției dentare a bebelușului
- Săptămâna a zecea de sarcină
- Ghid practic despre caietul de sarcini arhitectural: roluri și scopuri în proiectarea construcțiilor
- Contractii musculare in sarcina si deficienta de magneziu: simptome
- Orientări strategice în construcții civile și industriale – SC CHICCO