Medicul ginecolog Camelia Pătru a spus într-un interviu că recomandă pacientelor însărcinate, dar sărace, să facă avort.

Bolile cu transmisie sexuală - candida, trichomona și este o explozie de condiloame, adică de HPV (Human Papilloma Virus), cel care dă și cancerul de col uterin, pot afecta semnificativ sănătatea femeilor.

Poate datorită vieții ăsteia haotice și cu tot tineretul plecat peste granițe și venit înapoi și neprotejat, provocările în obstetrică și ginecologie sunt accentuate.

În ultimii trei ani cred că am văzut mai multe decât am văzut în restul de 20.

Reporter: Care este procentul avorturilor în prezent, în comparaţie cu anii trecuţi?

Doctor: Acum este mai redus față de alți ani.

Imediat după 1989 era o explozie.

Nimeni nu se mai proteja nicicum, nici femeile căsătorite.

Per total numărul de avorturi a scăzut, dar la tineret aceste avorturi au crescut în ultimul timp.

Reporter: Ați avut paciente care v-au solicitat pentru avort, în perioada comunistă?

Doctor: În momentul acela, ele nici nu aveau curajul să spună că erau însărcinate.

Eram trimiși să facem controale periodice pe la întreprinderi ca să vedem dacă femeile sunt sau nu însărcinate.

Atunci când o femeie era gravidă, nu venea să roage pe nimeni s-o chiureteze, își provoca singură și venea la spital cu hemoragie, cu probleme, complicații.

Îi era teamă că tu o reclami la poliție.

Citeste AICI prima parte a interviului cu medicul ginecolog Camelia Pătru: Medic ginecolog: "Pe vremea comunismului, dacă aveai viaţă sexuală, erai arătată cu degetul pe stradă"

Reporter: Erau şi cazuri în care se avorturile se făceau pe ascuns?

Doctor: Eu n-am făcut, dar pot să spun că nici în spital nu se făceau pe ascuns pentru că erau supravegheți și era periculos.

Pe vremea aceea nu existau cabinete private, în casele oamenilor nu am intrat.

Reporter: Sunteţi pentru sau împotriva întreruperii de sarcină?

Doctor: Decât să faci un copil pe care nu poți să-l educi, pe care să-l lași la Casa Copilului, mai bine faci un avort.

Eu sunt pro metode de contracepție ca să nu rămâi însărcinată.

Eu prefer să sfătuiesc pacientele ce să facă să nu rămână însărcinate, dar dacă s-a întâmplat și fie nu vor copilul, nu au condiții să-l crească, fie partenerul lor nu vrea copilul și să crească o mamă fără un soț un copil, mai bine se chiuretează.

Reporter: Pacientele vă cer sfatul înainte de a lua o astfel de decizie?

Doctor: Da, în general, ele vin și spun: „Nu pot să fac copilul pentru că nu am bani” , „…pentru că iubitul meu nu-l vrea” sau „…pentru că am deja doi copii și acum asta e, n-am posibilități și n-o să fac o grădiniță”.

Și atunci facem o întrerupere de sarcină și le recomand niște mijloace de contracepție ca să nu mai rămână.

Reporter: Primiţi şi nemulţumiri de la femeile care ajung la cabinetul ginecologic?

Doctor: Doamnele paciente citesc foarte mult pe internet.

Aici nu scriu numai doctori, scriu și diverse paciente și schimbă pe forum păreri între ele.

Păreri care nu sunt medicale, nu sunt întotdeauna corecte și atunci citește informația și vine și spune: „Am citit eu pe net că nu-i așa” și încerc să le spun că nu te tratează internetul, ci un doctor și dacă tu te duci la un doctor și ai încredere în el, ascultă ce spune.

Da există, normal, nemulțumiri peste tot: și la coafor există nemulțumiri, la restaurante și există și la doctor.

„Se câștigă mai mult din ginecologie - asta este o prostie”

Reporter: Se câştigă bine din această meserie?

Doctor: Nu cred că ginecologii bătrâni au făcut ginecologie pentru bani.

Acum nu vedeți decât bani în fața ochilor.

Voi toți vreți să faceți o meserie din care mâine să câștigați mult.

Nici din ginecologie nu se câștigă mâine mult.

Se câștigă în timp la fel de mult ca și în alte meserii.

Se câștigă mai mult din ginecologie - asta este o prostie.

Femeile însărcinate care nu vor să ducă la final sarcina pot beneficia de două metode medicale pentru a pune capăt sarcinii.

Acestea nu sunt singurele metode existente.

În articolul de faţă vă voi prezenta într-o manieră succintă metoda medicamentoasă.

Prin definiţie, avortul reprezintă pierderea spontană a fătului înainte de 20 de săptămâni de sarcină (22 de săptămâni de amenoree).

Metoda medicamentoasă este sugerată pentru întreruperea de sarcină în primul trimestru.

Între săptămânile 9-12 de sarcină, rămâne metoda chirurgicală ca opţiune, întrucât medicamentul nu mai este eficace.

În România, actuala lege a avortului prevede că întreruperea de sarcină la cerere poate fi realizată până în cea de-a 12-a săptămână de sarcină.

In clinica Dr. Carauleanu puteti opta pentru acest tip de avort in conditiile cele mai sigure!

Avortul medicamentos nu necesita anestezie sau interventie chirurgicala, dar poate fi realizat doar in faza de inceput a sarcinii.

Hotararea de a face un avort medicamentos este una majora care poate avea consecinte emotionale si psihice.

Motivul pentru care o femeie va decide sa avorteze pot fi extrem de personale.

Este posibil sa experimenteze sentimente amestecate atunci cand va afla ca este insarcinata, sa aiba probleme financiare, sa nu fie capabila sa ofere unui copil educatia de care aceasta are nevoie, din cauza unor probleme de sanatate mintala sau a altor inconveniente.

Pentru multe dintre aceste circumstante exista alternative, iar una dintre ele ar fi adoptia.

In plus, in urma avortului medicamemntos pot sa apara probleme medicale grave, ce pot rezulte in complicatii medicale grave pentru mama sau copil in cazul in care avortul medicamentos nu este finalizat.

- afectarea uterului

Daca totusi se decide sa se continue sarcina dupa ce se vor lua medicamentele utilizate pentru avortul medicamentos, exista riscul ca fatul sa dezvolte malformatii congenitale.

Acest tip de avort nu implica vreo interventie chirurgicala sau anestezie.

Procedura se poate face fie in cabinetul medicului specialist sau intr-o clinica.

1. Mifepriston si misoprostol pe cale orala.

Acesta este cel mai frecvent tip de avort medicamentos, probabil din cauza usurintei administrarii orale a medicamentelor, mai degraba decat utilizarea medicamentelor pe cale vaginala.

Medicamentele se vor lua la aproximativ 7 saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii.

Mifepristonul (RU-486) blocheaza actiunea progesteronului, contribuind la subtierea mucoasei uterului si la prevenirea implantarii si cresterii embrionului.

Misoprostolul, care contine prostaglandine, determina contractii uterine pentru ca embrionul sa fie expulzat pe cale vaginala.

Femeile care aleg acest tip de avort trebuie sa consulte medicul pentru ca acesta sa confirme ca avortul a fost realizat complet.

2. Mifepriston pe cale orala si misoprostol pe cale vaginala.

Intreruperea sarcinii se va face folosindu-se aceleasi medicamente ca in cazul metodei precendente dar in doze diferite.

De asemenea, in loc de a se lua oral pastila de misoprostol, medicamentul este introdus in vagin.

Aceste medicamente trebuie utilizate in termen de maxim noua saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii.

Metoda poate fi aplicata si la domiciliu. Este mai rapida, eficienta mai putin costisitoare si are mai putine efecte secundare decat alte tipuri de avort medical.

3. Metrotrex injectabil si misoprostol pe cale vaginala.

Acest tip de avort medicamentos se va institui in termen de sapte saptamani din prima zi a ultimei menstruatii.

Metrotrexatul va fi injectat de catre medic iar misoprostolul va fi introdus vaginal, mai tarziu, la domiciliu.

La o saptamana dupa admimistrarea substantelor medicamentoase se va face o ecografie pentru a se confirma daca avortul este complet.

In cazul in care sarcina continua sa se dezvolte, se va administra o a doua doza de misoprostol.

Este posibil sa dureze chiar si o luna pana cand se va finaliza avortul.

4. - diaree.

Pentru ameliorarea si gestionarea acestor simptome neplacute medicul va recomanda analgezice si chiar antibiotice, pentru scaderea sanselor aparitiei unei infectii.

- scurgeri vaginale urat mirositoare.

Gravidele care fac un avort medicamentos in cadrul unei clinici, vor beneficia de un examen pelvin inainte de a li se administra dozele ulterioare de misoprostol pentru a se vedea daca fatul a fost expulzat.

Se va monitoriza frecventa si intensitatea contractiilor uterine.

Disconfortul poate dura o ora sau doua, dar sangerarea ar putea dura pana la doua saptamani.

Daca avortul medicamentos va avea loc la domiciliu, accesul la cabinetul medical sau cel putin contactul telefonic cu medicul trebuie sa fie facil.

Dupa un avort medicamentos, pacienta trebuie sa consulte medicul pentru ca acesta sa o asigure a vindecarea se desfasoara in mod corespunzator.

Medicul va evalua marimea uterului, tipul si cantitatea sangerarii si orice fel de infectie, o va intreba daca mai sunt prezente manifestarile din timpul sarcinii, daca a vazut sau stie cand a fost expulzat sacul gestational etc.

In cazul in care doctorl suspecteaza ca avortul a fost incomplet sau ca sarcina ar putea fi in curs de desfasurare, este posibil sa fie necesara o ecografie si sa se urmeze tratament specific.

Menstruația normala incepe de obicei, la patru-sase saptamani dupa avort.

Totusi, o femeie poate ramane insarcinata chiar si la scurt timp dupa avort, chiar inainte de a incepe menstruatia.

Pentru a se reduce riscul de infectie, nu se trebuie sa aiba loc contactul sexual vaginal si sa se foloseasca tampoane interne timp de doua saptamani, dupa avortul medical.

Dupa avort, o femeie ar putea experimenta diverse emotii, cum ar fi: usurare, sentimentul pierderii, tristete, furie. Aceste sentimente sunt normale.

Se va lua in calcul discutia despre aceste sentimente, cu un psihoterapeut.

Pilulele pentru avort sunt medicamente care contribuie la intreruperea unei sarcini.

Printre acestea se enumera si mifepristonul care actioneaza prin blocarea progesteronului.

Fara progesteron, mucoasa uterina se subtiaza si se descompune, iar sarcina nu poate continua.

Administrarea acestei pilule va fi urmata de un alt medicament numit misopristol care determna contractii uterine, crampe si sangerari similare ca cele ale unui avort spontan.

In cadrul unui avort medicamentos, in prima faza se va administra mifepriston, in spital, femeii insarcinate.

Daca aceasta prezinta Rh negativ i se va face o injectie cu imunoglobuline anti-D.

Este putin probabil ca avortul sa se declanseze dupa prima pilula, dar ocazional se poate intampla si acest lucru.

Pot interveni si alte simptome, cum ar fi greata si varsaturile.

Daca pacienta varsa mai devreme de o ora si jumatate dupa ce a luat pastila, trebuie sa informeze medicul, intrucat comprimatul posibil sa nu fi fost absorbit.

In a doua faza, se va reveni la clinica dupa 6 ore si la maxim 3 zile dupa administrarea mifepristonului pentru ca pacientei sa i se introduca pe cale vaginala comprimate de misopristol.

De asemenea, i se vor prescrie antibiotice pentru a se evita posibilele infectii.

Pilulele avortive sunt destul de eficiente, dar este important sa fie consultat medicul dupa ce acestea au fost utilizate pentru ca acestea sa confirme ca s-a obtinut rezultatul scontat.

Misoprostolul poste provoca malformatii congenitale grave, in cazul in care sarcina continua sa se dezvolte.

Daca aceste medicamente nu au functionat, se va face un avort chirurgical pentru a se intrerupe sarcina.

Pentru majoritatea femeilor, avortul medicamentos este un avort timpuriu care implica diverse efecte secundare.

- nu apare nici o sangerare intr-un interval de 24 de ore de la utilizarea misoprostolului.

Femeia care sufera un avort medicamentos ar trebui sa se simta din ce in ce mai bine cu fiecare zi care trece dupa avort.

Senzatiile de rau, disconfort abdomnial, diaree, greata, varsaturi sau slabiciune care dureaza mai mult de 24 de ore ar putea fi semnul unor complicatii grave.

Alaptarea in timpul avortului medicamentosDaca femeia alapteaza atunci cand alege sa faca un avort cu ajutorul medicamentelor, trebuie sa stie ca mifepristonul va patrunde in laptele matern.

Studiile realizate pana in prezent nu au demonstrat ca acesta poate cauza probleme copilului alaptat (diareea ar putea fi prezenta, totusi), dar pentru precautie alaptarea poate fi intrerupta timp de doua zile (sau cel putin sase ore) dupa ce a fost utilizata pilula avortiva.

Dupa un avort medicamentos cele mai multe dintre femei vor avea crampe puternice, similare cu durerile menstruale.

- se vor folosi medicamente pentru ameliorarea durerii (ibuprofen, paracetamol etc.).

Alte riscuri si complicatiiIn cazul avortului medicamentos pot sa apara diverse riscuri semnificative, inevitabile.

Majoritatea sunt usor de tratat si rareori au efecte negative pentru sanatate, pe termen lung.

Avortul reprezinta pierderea sau intreruperea sarcinii.

Se considera avort spontan atunci cand sarcina este pierduta (nu a fost dorita terminarea acesteia) si intrerupere de sarcina sau avort programat atunci cand procedura este aleasa in mod voit si/sau este necesara.

Afla, in cele ce urmeaza, ce este avortul si de cate tipuri poate fi, care sunt simptomele unui avort spontan, de ce apare avortul spontan, pana la cate saptamani se poate face un avort programat, precum si care sunt consecintele unui avort asupra sanatatii femeii.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

Solicită o programareSună la 021 9268

Ce este avortul - tipuri de avorturi

Definitia avortului difera in functie de modul in care acesta s-a produs.

Astfel, avortul poate fi considerat fie pierderea sarcinii in mod spontan pana in saptamana 20 de gestatie, fie renuntarea in mod voit la aceasta, prin intermediul medicamentelor sau chirurgical.

In mod normal, aproximativ 10-20% din sarcini se termina cu avort spontan.

Totusi, numarul real este mai mare, multe din avorturi aparand inainte de a realiza ca femeia este insarcinata.

Pe langa clasificarea avortului in functie de optarea sau nu pentru acesta, exista o clasificare suplimentara, in functie de stadiul clinic al acestuia:

Amenintarea de avort - apare atunci cand exista sangerare vaginala, insa colul uterin nu s-a dilatat, ramanand complet inchis; aceste sarcini decurg fara probleme, astfel ca adesea aceste sangerari sunt rezultatul implantarii ovulului fecundat in peretele uterin;

Avortul inevitabil - apare atunci cand exista o dilatare sau o stergere a colului uterin, cu contractia sesizabila a acestuia;

Avortul incomplet - cand s-a eliminat doar o parte din tesutul embrionar si placentar, restul ramanand intrauterin, atunci se poate vorbi despre avort incomplet; sangerarile si crampele pot fi prezente si persistente;

Avortul complet - atunci cand s-a eliminat tot tesutul embrionar sau placentar, avortul este considerat complet; acest tip de avort apare frecvent inainte de saptamana 12 de sarcina; sangerarea ar trebui sa inceteze rapid, la fel si durerile de spate si crampele; un avort complet poate fi confirmat ecografic sau prin intermediul chiuretajului chirurgical;

Avortul pierdut - apare atunci cand s-a produs moartea embrionului, dar nu a avut loc expulzia acestuia sau a tesutului placentar; semne ale acestui tip de avort spontan pot fi reprezentate prin disparitia manifestarilor de sarcina si absenta ritmului cardiac fetal.

Avortul medicamentos si avortul chirurgical (intrerupere de sarcina)

In unele cazuri, avortul este o decizie proprie sau o necesitate. Astfel, este important sa se cunoasca cele doua metode principale prin care se pot realiza intreruperi de sarcina: medicamentos sau chirurgical.

Avortul medicamentos (intrerupere sarcina medicamentos, cu pastila avortiva) - metoda folosita pentru sarcinile aflate in maximum sapte luni; prezinta riscuri semnificativ mai mici decat avortul chirurgical si consta in administrarea unei prime pastile pentru pierderea propriu-zisa a sarcinii, precum si a celei de-a doua, la interval de 72 de ore, pentru expulzia continutului intrauterin (cele doua pastile avortive);

Avortul chirurgical (chiuretaj prin aspiratie) - reprezinta avortul prin aspiratie pana in saptamana 14 de sarcina, ce presupune aspiratia continutului intrauterin.

Decizia de a opta pentru o varianta de avort in favoarea celeilalte se face in functie de varsta gestationala si doar la sfaturile si indicatiile medicului ginecolog.

Simptome avort spontan

cele mai multe avorturi spontane apar inainte de saptamana 20 de sarcina.

Exista aparitia unor simptome dupa avortul spontan, care pot indica prezenta acestuia:

Sangerare vaginala - abundenta sau doar cateva picaturi de sange;

Durere sau crampe abdominale;

Durere la nivelul spatelui;

Scurgeri vaginale de consistenta diferita.

Cauze in avortul spontan

Cele mai multe avorturi se produc din cauza ca fatul nu se dezvolta normal.

Dat fiind faptul ca aceste anomalii sunt rar identificate, adeseori este dificil sa se determine care a fost cauza avorturilor.

Exista, totusi, anumite cauze care pot oferi informatii referitoare la ce provoaca avortul spontan.

Anomalii la nivelul genelor sau cromozomilor

Cele mai multe avorturi apar din cauza ca fatul nu se dezvolta normal.

Anomalile genetice sau cromozomiale apar intamplator, pe masura ce embrionul se divide si creste.

Acestea nu sunt anomalii mostenite de la parinti.

Afectiuni ale mamei

Intr-un numar redus de cazuri, anumite afectiuni ale mamei pot cauza avort:

Diabet zaharat (necontrolat);

Diferite infectii;

Probleme hormonale;

Probleme la nivelul uterului sau colului uterin;

Afectiuni tiroidiene.

Ce nu determina aparitia avortului

Activitatile de rutina, ca cele de mai jos, nu reprezinta cauze pentru producerea avortului:Practicarea de exercitii fizice;Relațiile sexuale;Activitatea profesionala (cu conditia sa nu existe expunere la noxe sau radiatii).

Factori de risc in avortul spontan

Numerosi factori pot creste riscul de aparitie a avortului.

Printre acesti factori se afla:

Varsta - femeile cu varsta peste 35 ani au un risc mai mare decat cele tinere; la 35 de ani, riscul de avort este de aproximativ 20%, la 45 ani crescand pana aproape de 80%;

Avortul in antecedente - femeile care au avut doua sau mai multe avorturi consecutive au un risc mai mare pentru inca un avort;

Afectiunile cronice - femeile cu boli cronice (ex: diabetul zaharat);

Patologiile la nivelul colului uterin sau uterului - anumite malformatii uterine, col uterin incompetent;

Fumatul, alcoolul si drogurile - astfel, stilul de viata nesanatos este un alt factor ce poate provoca avortul;

Greutatea - atat greutatea mai mica decat cea normala, cat si obezitatea;

Testele prenatale invazive - anumite teste prenatale genetice, cum ar fi amniocenteza sau biopsia de vilozitati coriale prezinta risc de producere a avortului.

Etica avortului - pana la cate saptamani se poate face avortul

Desi exista multe discutii in jurul acestui subiect, decizia de intrerupere a sarcinii pana in saptamana a 14-a (considerata a fi limita) ar trebui sa fie doar a femeii gravide.

Dupa acest termen, totusi, exista foarte putine situatii in care se poate efectua un avort chirurgical.

Aproape toate aceste situatii constau fie in starea de sanatate precara a mamei, fie in posibilitatea mare de existenta a unor malformatii sau dizabilitati ale fatului.

In astfel de situatii, medicul ginecolog trebuie sa evalueze posibilitatea unor complicatii grave si sa decida in ce directie este indreptata balanta risc-beneficiu, inainte de a sugera optiunea de avort.

Avortul la 20 de saptamani

Majoritatea avorturilor spontane se petrec inainte de varsta gestationala de 20 de saptamani.

Totusi, nu este imposibil sa apara si la 20 de saptamani sau chiar mai tarziu.

Foarte putine sarcini sunt pierdute dupa saptamana 20 (in jur de 2-3%).

Cel mai adesea, acest lucru se intampla ca urmare a unor malformatii ale fatului, a stilului de viata nesanatos al mamei sau din cauza unor infectii sau traumatisme la nivel uterin (avortul terapeutic).

Desi avortul este o experienta relativ frecventa, in special cel spontan, nu inseamna ca este usor de acceptat.

In plus, experienta avortului medicamentos nu este mai usor de acceptat decat cea a avortului chirurgical sau a celui spontan.

Intelegerea cauzelor avortului spontan, a factorilor ce pot creste acest risc si a tipului de ingrijire medicala este indicata, intrucat acestea reprezinta informatii necesare pentru imbunatatirea starii emotionale.

In plus, acceptarea si intelegerea nevoii de avort programat sunt, de asemenea, esentiale.

Recuperarea fizica

In cele mai multe cazuri, refacerea fizica dureaza de la cateva ore pana la cateva zile.

Menstruatia va reveni dupa aproximativ 4-6 saptamani.

Imediat dupa avort, desi se poate folosi orice metoda de contraceptie, se recomanda ca cel putin in primele doua saptamani sa se evite contactul sexual.

Sarcinile viitoare

Posibilitatea unei noi sarcini apare odata cu urmatorul ciclu menstrual.

Totusi, este esentiala stabilizarea fizica si emotionala, inainte de o incercare viitoare a unei sarcini.

Medicul ginecolog poate oferi consiliere in acest scop.

Frecvent, avortul se produce dintr-o cauza tranzitorie.

Majoritatea femeilor vor avea sarcini cu decurs normal, dupa un avort.

Mai putin de 5% dintre femei vor avea doua avorturi consecutive si numai 1% vor avea trei sau mai multe avorturi consecutive.

Daca au fost prezente avorturi multiple, in special mai mult de trei consecutive, este important sa fie intrebat medicul ginecolog despre efectuarea unor teste pentru identificarea posibilelor cauze, cum ar fi anomaliile uterine, tulburarile de coagulare sau anomaliile cromozomiale.

Vindecarea emotionala

Vindecarea emotionala poate dura mai mult decat cea fizica.

Avortul poate fi resimtit ca o pierdere chinuitoare, pe care cei din jur nu o pot intelege complet.

Emotiile resimtite pot fi de furie, vina sau disperare.

Acordarea timpului pentru a procesa pierderea sarcinii este, astfel, esentiala.

Prevenția

De cele mai multe ori, avortul nu poate fi prevenit.

Totusi, este importanta asigurarea starii optime de sanatate, atat a mamei, cat si a fatului.

Frequentarea consultatiilor prenatale si evitarea factorilor de risc, cum ar fi fumatul si alcoolul, sunt, de asemenea, metode profilactice utile.

In concluzie, avortul, chiar daca este spontan sau programat, poate avea un impact semnificativ asupra starii de sanatate fizice si mentale a femeii.

Cere o programare

Inspiră si lasă-te inspirat!

Abonează-te la newsletter și vei găsi in inbox doar noutăți care te interesează!

Avortul (în latină: ab „fără", ortus „naștere") reprezintă întreruperea accidentală sau provocată a sarcinii, înainte ca fătul să fie viabil.

În România, avortul este un subiect sensibil, iar cel la cerere a trezit și trezește numeroase controverse în spațiul public.

Există două categorii principale de avort: avortul medicamentos și avortul chirurgical.

Avortul medicamentos presupune două etape prin care se elimină sarcina nedorită.

În prima etapă are loc administrarea pastilelor care au ca efect stoparea dezvoltării embrionului, deoarece blochează acțiunea progesteronului - hormonul care ajută la menținerea sarcinii.

În lipsa progesteronului, endometrul se subțiază, iar embrionul se va desprinde și va muri.

În a doua etapă se va administra preparatul (după 1-2 zile, fără supraveghere medicală, se ia acasă) care va provoca contractarea uterului și sângerarea vaginală pentru a avea loc expulzia conținutului sarcinii (embrionul și placenta, precum și alte țesuturi).

În cazurile rare în care sarcina nu este întreruptă în urma administrării medicamentelor, medicul va efectua o intervenție pentru îndepărtarea ei (chiuretaj).

Avortul chirurgical se poate realiza prin două tehnici, în funcție de vârsta sarcinii.

În primul trimestru de sarcină (5-12 săptămâni) se va utiliza aspirația manuală cu vacuum implică aspirația țesuturilor uterului cu un tub de mici dimensiuni.

În al doilea trimestru de sarcină (în jurul perioadei de 12 săptămâni) se utilizează o tehnică chirurgicală care presupune dilatarea forțată, chiuretajul și aspirarea cu vacuum, pentru eliminarea fătului și a placentei din uter.

Infografic: Tipuri de avort - medicamentos vs chirurgical

Până în 1936, când a fost adoptat un nou Cod Penal, România a funcționat după cel emis prima dată sub Alexandru Ioan Cuza în 1864, cu prevederi împrumutate din Codul Penal Francez și Codul Penal Prusian.

Sub articolul 246, avortul era pedepsit cu închisoarea atât pentru persoana gravidă, cât și pentru medicii, moașele sau alți specialiști care acceptau să facă avort.

Pe fondul Marii Crize Economice, tot mai multe feministe au început să ia poziții privind avortul.

Reprezentantele Asociației Cercurilor de Gospodine au elaborat un proiect de lege ce obliga doctorii și moașele care asistau la avort sau facilitau avortul să raporteze procedura în termen de trei zile, altfel riscau amendă sau suspendarea dreptului de a practica până la 12 luni.

În 1934, Maria Baiulescu a publicat în „Ziarul Nostru”, publicație feministă susținută de Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române, un articol în care se poziționa împotriva dreptului la avort.

Făcând apel la argumente religioase și naționaliste, care priveau sarcina și maternitatea ca datorii față de țară, autoarea susține că femeia nu este stăpână pe corpul ei, ci că ea aparține familiei și statului.

De cealaltă parte, Medeea Niculescu publica în „Cuvântul femeilor” eseuri ce încurajau acordarea dreptului la avort.

Un moment important în mișcarea feministă privind avortul se va întâmpla în mai 1932, la Congresul de la Iași al Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române.

Se va isca o dezbatere aprinsă între feministele ce erau de acord cu legalizarea avortului și cele care susțineau interzicerea lui.

Calypso Botez, Elena Meissner, Ella Negruzzi și Ortansa Satmary au adus în discuție argumente economice și sociale pentru a justifica liberalizarea avortului.

În urma anchetelor consiliilor comunale, s-au constatat mizeria și bolile la care erau expuse femeile ce locuiau la periferia orașelor, astfel acest lucru ar cere o limitare a natalității.

Hartă istorică: evoluția avortului în România în secolul XX

Mai mult decât atât, ele au punctat că interesul statului era mai degrabă legat de mortalitatea infantilă, decât de cea maternă, acesta fiind dispus să sacrifice femeile gravide pentru viața fătului.

Eugenia Popovici, Henrieta Gavrilescu și Maria Dimitriu-Castano, au susținut că avortul, în caz că va fi liberalizat, va deveni o scuză pentru femeile burgheze pentru a scăpa de maternitate, în dorința de a conserva frumusețea corpurilor lor.

Pentru ele, avortul nu era legat de argumente economice, ci de dorința anumitor femei de a-și păstra libertate și de a nu-și îndeplini datoria de mamă.

Dincolo de legalizarea avorturilor, vor deveni disponibile și mijloacele de contracepție, anterior ilegale sub regimul ceaușist.

Cererea pentru avort era atât de mare odată cu legalizarea sa, încât, pentru a face față, clinicile primeau de la asociații partenere instrumente destinate procedurilor de aspirație vacuum manuală (MVA) și electrică (EVA).

Este estimat că spitalele făceau între 70 și 100 de avorturi pe zi în vara lui 1990 - cererea era la fel de ridicată ca în ianuarie 1990, când decretul intrase în funcție.

Datele OMS arată că, în 1990, în România au avut loc 1 milion de avorturi, de trei ori mai multe decât nașteri.

Dezincriminarea avortului a dus la reducerea mortalității materne cu până la 50% față de 1989.

În 1990, existau 83 de morți materne la 100.000 de nașteri.

Avortul era văzut de cei mai mulți ca o metodă de contracepție.

Avortul, încă folosit ca metodă contraceptivă

Grafic: raportul avorturi/nașteri în perioada postcomunistă

În August 1990, mai multe femei au fost oprite aleatoriu pe stradă și întrebate ce este contracepția.

În 1991, costul avorturilor a crescut de la 30 de lei (aproximativ 2 dolari la schimbul de atunci) la 500 de lei, pentru a descuraja practica.

Cu toate acestea, medicii ginecologi și-au exprimat îngrijorarea legată de această decizie, în mare parte pentru că femeile sărace nu și-ar permite procedura și ar apela la persoane necalificate medical, revenind la problemele dinainte de 1989.

Femeile care aveau resurse financiare deja făceau avort în clinici private datorită gradului mai mare de atenție și condițiilor mai sterile.

Într-un interviu, doctora Doina Boros povestește despre cum femeile din România au experiență cu avortul și îl văd ca pe o practică familiară, acestea fiind motivele pentru care îl aleg în locul contracepților moderne: “în România, toate femeile sunt educate cu privire la avort...”

Deși avortul devenise legal, acest lucru nu a oprit practica avorturilor în afara cabinetelor medicale.

Ele aveau loc din cauza lipsei de încredere a femeilor gravide în sistemul de sănătate.

Un studiu făcut de publicația The Guardian în 1990 estimează că o femeie româncă va fi trecută în medie prin cel puțin cinci avorturi ilegale până la vârsta de 40 de ani.

128 din 154 de morți materne erau atribuite avorturilor clandestine în primele opt luni ale lui 1990.

O altă practică ce a rămas ca o amintire a perioadei Decretului 770 este cea a oferirii cadourilor neoficiale cadrelor medicale pentru a te asigura că procedura decurge bine.

Exista femei care aveau dreptul la întreruperi de sarcină gratuite: studenții, elevii, femeile care nu aveau loc de muncă sau resurse financiare, femeile care aveau mai mult de 4 copii.

În 1996, este introdus în Codul Penal articolul 185, care pedepsește avortul efectuat după 14 săptămâni.

În perioada 1993-1999, conform Chestionarului pe Drepturi Reproductive aplicat în România pentru a vedea starea sistemului de sănătate reproductivă, rata avorturilor la cerere a scăzut cu 35%.

Dacă media de avorturi făcute de o femeie era 3.4, acum era 2.2.

Mortalitatea maternă a scăzut de la 170 de decese la 100.000 de nașteri în 1989, la 22 de decese la 100.000 de nașteri în 2002.

Din cele 22, doar 9 erau cauzate de avorturi, adică 40% din decese materne erau cauzate de avorturi, în scădere față de 69% în 1990.

Mai mult, între 1990 și 2002, rata avorturilor la cerere a scăzut cu 85%.

Istoria sângeroasă a decretului 770 nu a fost suficientă pentru a arăta că interzicerea avorturilor nu funcționează, astfel, în 1997, un parlamentar din Partidul Național Țărănesc Creștin D...

Fotografie historică: clinici de avort în anii '90

Făcând o radiografie complexă a perioadei, se menționează că după Revoluția din 1989, Decretul 770 și 411 au fost abrogate, iar regimul a introdus prevederi mai permisive pentru avort.

Ai fost la Dr. Un medic exeptional. ma bucur foarte mult de experienta care am avut-o cu dansa. recomand cu toata increderea! doamna doctor este extrem de profesionista, blanda și rabdatoare. m-a facut sa ma simt in siguranta pe tot parcursul consultatiei. Si asistentele sunt foarte atente și amabile. recomand cu incredere!!! explica, este atenta la ce spui si daca se intampla sa nu ai toata suma aferenta analizelor pe care dorești sa le faci, poti sa aduci restul la urmatoarea consultatie. Recomand! este cel mai bun medic! mulțumesc! recomand ! este cel mai bun doctor . Un mdic extraordinar! sunt pacientă dumneaei de foarte multi ani. la inceput a parut ok doar partea financiara mi se parea putin deplasata.

Testimoniale pacienți despre serviciile medicale

Nici azi nu stiu de fapt pt ce am platit.evident ca am fost supusa si cauterizarii de rigoare, specialitatea doamnei doctor din cate am inteles mai tarziu.

Înregistrează-te și ajută pacienții să te găsească mai ușor.

Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe sfatulmedicului.ro au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.

Avortul medicamentos reprezintă o procedură care implică administrarea unor pastile cu efect abortiv în scopul întreruperii unei sarcini.

Spre deosebire de chiuretaj, în acest caz nu este necesară anestezia și nici utilizarea unor instrumente obstetricale, însă procedura se poate efectua numai sub supraveghere medicală, în prezența unui medic ginecolog.

Pastilele pentru întreruperea de sarcină necesită o prescripție medicală și trebuie să fie administrate conform recomandărilor medicului.

După începerea procedurii, care va dura câteva zile, pacienta trebuie să se prezinte, la intervalele de timp stabilite, pentru control ginecologic, urmat de o ecografie endovaginală.

Avortul medicamentos poate fi realizat numai în cazul unor sarcini incipiente (până la 8-9 săptămâni) și se poate efectua din mai multe motive: fie pentru a finaliza un avort spontan, fie pentru a pune capăt unei sarcini neplanificate sau din cauza unei afecțiuni care impune întreruperea sarcinii.

După consultația ginecologică, medicul îi va explica pacientei care sunt pașii necesari pentru procedură, ce riscuri există și ce trebuie să facă dacă apar certain complicații.

Diagramă: etapele unui avort medicamentos

tags: #camelia #patru #avort

Postări populare: