sa va faceti timp si sa ajutati cu o incurajare si pe aceasta mama indurerata care a fost jefuita de cei doi copii ai ei. Puteti comunica cu Dr. Camelia Smicala aici - Suport pentru Dr. Medicului roman Camelia Smicala i-au fost rapiti cei doi copii din nou. Am plecat din Romania,pentru a ma casatori cu un cetatean finlandez, care mi-a promis marea cu sarea si nu din cauza conditiilor din Romania. Imediat dupa relocarea noastra in Finlanda, si dupa casatoria cu cetateanul finlandez, situatia mea si fiicei mele s-a schimbat radical. AM fost umilite, batjocorite zilnic de catre sotul finlandez si familia acestuia. Nimic din ce faceam nu era pe placul lor.
Din cauza presiunilor psihice la care am fost supusa ,am nascut prematur,cu 2 luni inainte de termen, prin cezariana de urgenta, in ianuarie 2006 , pe baiatul meu Mihail. In urma cezarienei, mi-au uitat 10 cm de placenta in uter. Fiind romanca, am fost tratata ca un gunoi, nimeni nu a vrut sa investigheze ce se intampla cu mine, asa ca, am stat 3 luni cu restul de placenta in uter, abia tarandu-ma si ingrijind singura un copil prematur si o fetita de 5 ani. Avand in vedere situatia mea de dupa a doua cezariana (Andreea a venit pe lume tot prin cezariana), precum si modul in care am fost tratata de catre noua familie finlandeza, relatiile cu proaspatul sot s-au racit considerabil, ajungand doar legati de o hartie.
Avand in vedere situatia precara a uterului meu ,mi s-a facut trimitere de urgenta pentru avort terapeutic ,ceea ce am refuzat vehement,in ciuda riscurilor. 2.07.2007, insarcinata fiind, sotul finlandez m-a agresat pentru prima data fizic. M-a lovit cu picioerele in burta si a incercat sa ma sugrume. Deoarece provin dintr-o familie onorabila ,mi-a fost rusine sa ma duc la politie si sa fac plangere. Dr. 01.07.2007 .Ne pregateam sa mergem la biserica ortodoxa ,unde urma sa aiba loc slujba in limba romana. Sotul finlandez a inceput sa o loveasca pe fiica mea Andreea, pe motiv ca ea descoperise niste role ascunse in masina. Am scos-o pe Andreea din mainile lui , am urcat copiii in masina,impreuna cu bona (o profesoara rusoaica venita de o saptamana in Tampere ,de proba), gandindu-ma sa plecam la biserica fara barbatul meu. M-am gandit ca astefel lucrurile se vor linisti pana ne intoarcem acasa. Pornisem masina si dadean in marsalier sa ies din curtea casei (noroc ca nu aveam viteza,max 10 km/h), cand sotul meu a venit in fuga,a deschis usa din spate si l-a smuls pe Mihai(in varsta de 1 an)din scaunul special de masina. Am oprit masina imediat. Baiatul meu era cazul in dreptul rotii din spate a masinii. Din fericire am reactionat rapid si nu s-a intamplat o tragedie. In acel moment,sotul meu a inceput din nou sa ma stranguleze. Pe certificatul medico-legal scrie:*leziuni prin strangulare ,care se potrivesc cu descrierea victimei. Ca urmare a acestei agresiuni am fost dusa ,impreuna cu cei trei copii la un centru de siguranta. Nu am primit translator si nimeni nu a vorbit cu mine engleza. Politia a refuzat sa asculte martorul (bona copiilor,pe motiv ca e rusoaica), Andreea nu a fost acultata , nu am primit nici un fel de consiliere psihologica iar centrul de siguranta era mai mult ca o inchisoare .
Am cerut ajutorul ambasadei romane . Fiind debusolata , speriata de cele intamplate ,fara nici o posibilitate de a intelege sistemul finlandez, am decis sa ma intorc acasa (dupa o luna petrecuta in acel centru), la sotul violent. Baiatul meu ,din cauza abuzurilor psihice si fizice la care am fost supusa,a inceput sa vomite 10-20 ori pe zi, de la varsta de 3 luni. Tot cu ajutorul rugaciunilor Parintelui Iustin Parvu,am reusit sa ma impun ca doctor, sa imi cresc copii, sa fac fata la multiplele spitalizari ale lui Mihai . A fost un efort urias. Ziua ingrijeam copiii si noaptea invatam limba finlandeza plus medicina de la capat .Lucrand ca medic de urgenta ,uitasem multe lucruri de care aveam nevoie la dispensar. Dupa cateva luni de serviciu la un dispensar ,am fost angajata ca medic anestezist.
Situlatia familiala era aceeasi dar acum aveam banul meu, intretineam toata familia ,am adus o bona din Romania, care ma ajuta cu copiii .Sotul finlandez era mai tot timpul plecat ,in mare venea seara acasa si pleca inainte de ora 6 dimineaata. In 30.01.2010 ,sambata seara,pe la ora 21,ma jucam si ascultam muzica, impreuna cu copiii. Sotul finlandez tocmai venise acasa si ne-a dat ordin sa mergem la culcare. I-am raspuns ca mai stam putin ca e sambata seara. Ca urmare ,a intrerupt curentul de la tabloul de comanda. Andreea a observat si ,ca urmare finlandezul *zburator*a inceput sa se bata cu Andreea ,care avea atunci aproape 9 ani. Bineanteles ca am sarit in apararea Andreei. Ca urmare ,am fost din nou strangulata ,Mariei a inceput sa-i curga sange din gura pentru ca s-a lovit la un dinte ,iar Andreea a fost proiectata intr-un perete. Am sunat la politie. Cercetarea politiei,ca si data trecuta s-a oprit aici. Andreea nu a fost ascultat. In aprile 2010 am divortat si m-am mutat cu copiii .Instanta a hotarat domiciliul copiilor la mine.
Incepand din 2010 agresiunea s-a mutat la tribunal si serviciul de protectia copilului. Fostul meu sot nu a avut nici un venit timp de mai bine de 6 ani, nu a platit niciodata pensia alimentara, in schimb mi-a deschis zeci de procese la tribunal. El, neavand nici un venit , statul finlandez i-a platit timp de 5 ani avocat din oficiu. Desi legea finlandeza prevede avocat din oficiu pentru copii, copiii mei nu au beneficiat de aceasta. Am platit peste 100.000 de euro timp de 3 ani .Din 2013 nu mi-am mai permis un avocat, asa ca am reprezentat singura copiii la procese. Am cerut psiholog pentru copii. Si aceasta mi s-a refuzat. Am platit 3 ani de zile, multe mii de euro un psiholog pentru a vindeca trauma copiilor. Justitia finlandeza nu a tinut cont de agresiune, pe motiv ca fostul meu sot nu a fost condamnat.
Au avut loc intalniri sub supraveghere tata-copii. Copiii au refuzat in continuare sa ia contact cu tatal lor. La intalnirile sub supraveghere,t atal copiilor nu a incercat sa stabileasca nici o legatura emotionala cu acestia, ba din contra, i-a amenintat non stop. Asa ca in 2013 ,oficialii care organizau intalnirile sub supraveghere au refuzat sa le mai organizeze. In tot acest timp ,protectia copilului a fost de partea tatalui si a aparat interesele tatalui, in defavoarea copiilor. Alaturi de noi ,in ultimii 2 ani ,a luptat un profesor universitar de sociologie,cunoscuta in toata lumea. Copiii erau foarte bine,sanatosi,scoala mergea exceptional. In tot acest timp ,protectia copilului nu a tinut cont nici macar de parerea scolii, a cunoscutilor, a vecinilor, a psihologilor.
Pe 11.05.2015 mi-am facut mutatia legala ,impreuna cu copiii, in alt oras. Obtinusem o slujba mai buna, cu un salar dublu si speram sa scapam de socialul din Tampere. Am anuntat oficialitatile despre mutare si am cerut (conform legii finlandeze) transferul tuturor actelor la noua resedinta. In urma telefonului meu, protectia copilului a planuit ,impreuna cu fostul meu sot , luarea copiilor din familie. Pe 15.05.2015 tatal copiilor obtine de la judecatoria din Tampere )in timp de 3 ore!!!!!!!) custodia totala a copiilor pe baza declaratiilor lui cum, ca as planui sa fug cu copiii in Romania. Incepand de pe 14.05 am inceput sa primesc mesaje de amenintare pe telefon de la cineva care se semna executor judecatoresc. Nu am primit nici o hartie oficiala. Pe data de 15.05 m-am duś la politie cu mesajele de pe telefon. In mesaje era scris ca executorul judercatoresc va veni pe 16.05 sa-mi ia copiii daca nu-i duc pe 15.05 la o anumita adresa. Au venit la ora 12 3 executori judecatoresti si 2 reprezentante de la protectia copilului care au refuzat in continuare sa ne prezinte vre-un document oficial sau sa ne clarifice situatia. Au spus doar ca au venit sa-i duca pe Mihai si pe Maria sa se intalneasca cu tatal lor.
Eu ,stiind legea finlandeza cum ca,copiii nu pot fi luati cu forta ,indiferent de orice hotarare judecatoreasca, am stat linistita , ba chiar i-am invitat la o cafea. Am acceptat ,la fel de linistita ,ca cei de la protectia copilului sa mearga jos sa vorbeasca cu ei. Pana cand de jos s-au auzit tipetele copiilor : Ajutor, ne omoara! Normal ca am sarit si am mers sa vad ce se intampla. Cei trei executori judecatoresti ii agresau pe Mihai si pe Maria. Am sarit sa-i apar. La venirea politiei,executorii judecatoresti au inhatat copii,i -au urcat in masina socialului si au disparut. Cei cinci calai au fost ilegal la noi ,nici o hartie oficiala nu a existat. Tatal copiilor nu are venituri ,nu are domiciliu ,dar a obtinut custodia mintind ca ,as vrea sa fug din Finlanda.
Pe data de 23.09.2015 au fost luati de urgenta de catre serviciile sociale ,deoarece erau in pericol major in casa tatalui. Copiii au inceput sa isi revina incet dupa traumele suferite,scoala a spus ca totul incepe sa reintre in normal. In aprilie 2016 acelasi judecator care mi-a luat custodia fara proces ,impreuna cu protectia copilului ne-au obligat la un fel de Ancheta psihiatrica. Copiii au fost scosi de la scoala timp de aproape o luna, impotriva legii finlandeze ,conform careia scoala e obligatoare. Am fost supusi la traume psihice in timpul asa zisei anchete. Ancheta a fost facuta in mare parte de catre 2 asistente medicale ,iar doctoral, care nu a vorbit niciodata cu copiii a dat verdictul: intre mine si copii ar exista o relatie prea stransa, fara sa se precizeze ce insemna prea stransa si asta ar fi dovada alienarii parentale.
Am cerut in mod repetat ajutorul Ambasadei Romaniei la Helsinki dar ,inafara de sustinere morala ,nu am primit nimic. Am fost azi la proces. Demoralizant. Imi spun ca n-am nici o sansa. CAZUL dr. Olen muuttanut Suomeen kesällä 2005. Menimme naimisiin Petri Jalaskosken kanssa 7.7.2005. Heti avioiduttuamme Petri Jalaskoski ja hänen äitinsä Marita Jalaskoski ovat alkaneet käyttää henkistä ja fyysistä väkivaltaa minua ja tytärtäni Andreea Mocanua kohtaan. Kaikki mitä vaan teimme, oli Petrin ja hänen äitinsä mielestä väärää.
În continuare, paraprafele aduc detalii despre situații de violență, proceduri legale, responsabilități ale autorităților finlandeze, și apeluri la sprijin internațional pentru drepturile copiilor. Textul descrie experiențe personale și demersuri diplomatice, precum și implicații ale Convenției ONU privind Drepturile Copilului, cu intenția de a atrage atenția asupra necesității de protecție a copiilor și a familiilor afectate de violența domestică.
Context istoric și cronologie a cazului
1) Camelia Smicală, medic din Piatra-Neamț, a trăit în Finlanda și a relatat despre violență fizică și psihică comisă de soțul său finlandez. 2) Au existat incidente în care copiii au fost expuși riscurilor includând situații de violență în familie, precum și lipsa sprijinului adecvat din partea autorităților. 3) Divorțul a fost finalizat în 2010, iar custodia copiilor a fost disputată în proceduri de protecție a copilului, cu acuzatii de manipulare a sistemului de justiție și de lipsă de ajutor psihologic pentru copii. 4) În 2015, tatăl copiilor a obținut custodia totală pe baza afirmațiilor sale că mama intenționa să fugă cu copiii în România, iar ulterior copiii au fost luați în mod repetat în fața autorităților, existând reevaluări ale traumei suferite de către copii. 5) Cazul a fost discutat în contexte diplomatice, includând invitații către Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Helsinki, precum și referințe la Convenția ONU privind Drepturile Copilului.
Impactul asupra copiilor și aspecte juridice
Copiii, Mihai și Maria, au fost menționați ca fiind vulnerabili în timpul procedurilor legale și ca având nevoie de sprijin psihologic, care a fost în unele cazuri refuzat sau limitat. Unele documente descriu întâlniri supravegheate între părinte și copii, cu dificultăți în stabilirea unei relații normale cu tatăl, iar autoritățile au fost acuzate de favorizarea tatălui în detrimentul interesului superior al copiilor. Într-un context, s-a subliniat necesitatea de a menține legături cu ambii părinți, conform dreptului copilului, cu excepțiile prevăzute de lege.
Probleme de drept și orientări internaționale
Conform Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, statele părți au obligația de a asigura că niciun copil nu este separat de părinții săi împotriva voinței acestora, decât în cazuri supreme ce au ca obiect bunăstarea copilului. Textul prezentat sugerează că, în practică, pot apărea situații în care separarea copiilor de familie este realizată în mod controversat, iar opiniile experților, profesorilor, psihologilor și cadrelor didactice pot fi ignorate sau ignorate în detrimentul familiei. De asemenea, se subliniază necesitatea implicării eficiente a MAE și a altor organizații internaționale în ajutorarea familiilor afectate de astfel de practici.
Rolul sprijinului consular și al comunității
Textul solicită implicarea activă a Ambasadei României la Helsinki pentru sprijin moral și practic, precum și continuarea manifestărilor publice și a acțiunilor online pentru a aduce eliberarea copiilor. Se evocă exemple din alte cazuri internaționale, precum Bodnariu, ca modele de reacție publică care pot impulsiona soluționarea situațiilor similare. Se discută despre necesitatea unei acțiuni diplomatice clare, inclusiv sesizarea organizațiilor internaționale competente și o cooperare mai strânsă între statele membre ale UE.
Implicarea instituțiilor și a societății civile
În text apare apelul către comunitatea internațională și către diverse organizații bisericești sau civice de a susține drepturile copiilor și de a solicita respectarea Convențiilor internaționale, precum și de a monitoriza situația în care copiii pot fi separați de părinți. Este evidențiat rolul profesorilor, psihologilor, vecinilor și societății în general în garantarea interesului superior al copiilor, precum și necesitatea informării reale a copiilor despre situațiile care au loc în jurul lor.
Concluzii operaționale pentru sprijin și advocacy
Articolul sugerează că:- este esențială o intervenție coordonată între autorități, ambasade, organizații internaționale și comunitatea civilă pentru protecția copiilor aflați în situații de violență familială;- trebuie să se acorde o importanță sporită drepturilor copiilor de a întreține relații cu ambii părinți, în condiții de siguranță;- este necesară transparentizarea procedurilor legale și accesul la traduceri și asistență pentru părinți străini care nu cunosc limba locală;- soluțiile diplomatice și reacțiile publice pot influența deciziile autorităților și pot preveni generalizări ale practicilor de separare a copiilor de familiile lor.
16. Drepturile copilului #TalkforYouth
- Indicii despre contextul european al drepturilor copiilor și responsabilitățile autorităților în cazuri de violență în familie.
- Necesitatea sprijinului consular și a asistenței traducerilor pentru părinți străini.
- Importanța intervențiilor ad hoc ale organizațiilor internaționale pentru protecția copiilor.
tags: #camelia #smicala #doctor #pediatru
Postări populare:
- Sarcina și funcția tiroidiană după tiroidectomie totală
- Suzetă inteligentă: monitorizare, siguranță și conectivitate
- Dinți galbeni la bebeluși: cauze comune și cum se tratează
- Ingrediente cheie în gelul spumant Klorane Bébé pentru păr și corp
- Ghid practic pentru siguranța copilului: vărsături la copii peste 12 luni