Urmărirea nou-născuților care au necesitat îngrijire specială în perioada neonatală face parte din procesul integral al îngrijirii continue. Ca răspuns la aceste nevoi, în 1978 s-a creat programul de urmărire a nou-născuților cu risc crescut. Scopul său este de a asigura un screening de dezvoltare pentru anumite categorii de sugari cu risc crescut. În momentul de față, servicii de urmărire sunt disponibile în aproape tot statul Iowa. În cadrul University of Iowa Hospitals & Clinics există astfel de centre de evaluare și clinicile de specialitate pediatrică oferă astfel de servicii la nivel regional. Anumite categorii de nou-născuți au fost identificate ca având un risc crescut și prin urmare ar trebui să beneficieze de acest program. Altele: nou-născuți care nu sunt incluși în aceste criterii dar care sunt considerați la risc de către clinician. Screening-ul de dezvoltare este făcut de către o asistentă medicală sub îndrumarea unui pediatru. Pacienții sunt consultați în sistem ambulator. Consultațiile sunt programate la 4, 9, 18 respectiv la 30 de luni. La fiecare programare se face un examen clinic și neurologic complet și testul screening Denver II. La fiecare vizită se completează chestionarul ASQ-3. Se efectuează screening-ul comportamental și pentru autism. Pacienții care sunt externați cu probleme medicale în desfășurare sunt programați la Clinica de Neonatologie. Exemple: pacienți cu bronhodisplazie sau hemoragie intraventriculară importantă, copii externați care primesc oxigen sau stimulante respiratorii. Întrebări cu privire la orice aspect al procesului de urmărire pot fi direcționate către personalul medical al secției de Terapie Intensiva Nou-născuți.
În practică, nou-născutul prematur necesită o urmărire activă atât la domiciliu, cât și în cabinet. Un număr tot mai mare de nou-născuți prematuri sunt externați din secțiile de terapie intensivă neonatologie la vârste gestationale tot mai mici. Pentru medicul de familie, preluarea pe lista de capitație a unui nou-născut prematur este o provocare și necesită o continuă colaborare cu medicii de alte specialități. Prematuritatea este echivalentă cu urmărirea unor nou-născuți cu risc. Prematuritatea este prevalată de o mortalitate infantilă foarte mare și de un impact patologic de gravitate extremă. Mortalitatea infantilă reprezintă la nivel mondial o preocupare continuă a sistemelor de sănătate naționale și a organizațiilor mondiale de sănătate, preocupare din cauza procentelor mari ale acestui indicator.
La nivel mondial, în fiecare an se înregistrează 15 milioane de naşteri premature, 85% dintre acestea având loc între săptămânile 32 şi 37 de sarcină. Rata naşterilor premature este în creștere în aproape toate ţările. În România, rata nașterilor premature este de 9%, în timp ce în Europa este cuprinsă între 5,9% şi 14,7%. Prematuritatea este una dintre principalele cauze ale mortalității infantile; prematura extremă (sub 28 de săptămâni și GN <1000 g) reprezintă cea mai importantă cauză de deces. În România, Ziua Prematurității este marcată prin sărbătoriri în București și Iași, reflectând amploarea fenomenului.
VG (vârsta gestațională) este perioada de timp de la prima zi a ultimului ciclu menstrual până la data nașterii. În cabinetul medicului de familie, prematurul este programat pentru vizite medicale la cabinet și la domiciliu. Fiecare examen clinic include monitorizarea creșterii prin urmărirea în dinamică a perimetrului cranian, a greutății și a taliei, evaluate pe curbele de creștere corespunzătoare. În primii doi ani, există patternuri diferite de creștere între nou-născuții la termen și cei prematuri; la naștere se folosesc curbele Lubchenco și apoi curbele de creștere specifice prematurilor, iar alimentația influențează și ele aceste curbe de creștere.
Monitorizarea senzorială și complexitatea evaluărilor în prematuritate
Examinarea prematurului se efectuează în condiții optime de temperatură și iluminare naturală, cu un anturaj limitat la părinți și copil, luând în considerare condiții nefavorabile precum perioada după alăptare sau zgomotul excesiv. Se urmărește ca sugarul să fie cât mai liniștit în timpul examinării, realizarându-se un examen complet al nou-nă-născutului pe aparate și sisteme. Între vârstele, Amiel Tison și Gosselin propun un plan de evaluare neurologică cu cel puțin șase examinări în primii doi ani, iar achizițiile motorii sunt urmărite atent.
Testele de screening includ BINS (Bayley Infant Neurodevelopment Screen), care evaluează comportamente sociale atipice: interacțiunea, comunicarea, comportamentele repetitive, dezvoltarea motorie, precum și dificultățile vizuale și auditive. La prematuri, se începe testarea la vârsta corespunzătoare vârstei corectate, iar scorul său este calculat pe arii cognitive-comportamentale, limbaj și motilitate. În plus, retinopatia prematurită este o cauză majoră de cecitate, iar incidența ei este invers proporțională cu VG și GN ale prematurului, fiind definită prin localizare, extindere și stadiu evolutiv.
Tehnologia de screening auditiv este esențială în prematuri, deoarece aceștia prezintă un risc crescut de hipocuzie. Se utilizează de obicei TEOAE pentru răspunsul urechii interne și ABR pentru evaluarea răspunsului cerebral la sunet. Dacă există semne de scădere a auzului, repetarea testelor se recomandă în primele 6 luni de viață. În ceea ce privește nutriția, prematurii au risc crescut de tulburări de alimentație și creștere, necesitând lapte fortificat sau formule speciale.\n
În împărțirea pe strategii, lumina ambientă în unitățile de terapie intensivă neonatală este un factor crucial. Iluminarea ciclică, cu faze nocturne și diurne, s-a dovedit a stimula creșterea și reglarea hormonală, în timp ce lumina estompată sau continuu poate fi mai puțin benefică sau chiar dăunătoare dacă nu este gestionată corect. Recomandările actuale includ un sistem de iluminare reglabil, cu intervale între 10 și 600 lux, și utilizarea spoturilor pentru iluminare individualizată. Aceste practici au fost motivate de nevoia de a simula ritmurile circadiene și de a sprijini dezvoltarea vizuală și somnul.)
Intervenții regeneratoare și colaborare multidisciplinară
În cazuri de prematuritate extremă, echipele multidisciplinare - neonatologi, obstetricieni, medici de laborator, specialiști în medicina materno-fetală și, în premieră în unele centre, experți în celule stem - pot aborda terapii inovatoare. Într-un caz ilustrativ de terapie regenerativă, celulele stem mezenchimale au fost administrate în doze repetate prin sondă endotraheală, rezultând o îmbunătățire semnificativă a simptomelor inflamatorii și a necesarului de ventilație. Managerii de laborator subliniază faptul că aceste celule Stem pot reduce inflamația, pot modula răspunsul imun și pot facilita regenerarea țesuturilor pulmonare, îmbunătățind mediul pulmonar și prognosticul pe termen lung.
Spitalul Baneasa este prezentat ca un centru dedicat sănătății mamelor și copiilor, cu o echipă de specialiști în neonatologie și terapie intensivă neonatală, susținută de o rețea de colaborare cu centre de celule stem. Dr. Dana Zaciu subliniază faptul că decizia de a utiliza terapie cu celule stem a fost luată în interesul supraviețuirii și îmbunătățirii stării bebelușului, iar rezultatele au fost monitorizate atent în cadrul unui plan de monitorizare extins. Intervenția este discutată în contextul unei strategii de îngrijire multidisciplinară, în care colaborarea între obstetrică, neonatologie, medicină regenerativă și cercetarea în celule stem joacă un rol central.
Pe lângă tratamentele specifice, recomandările pentru îngrijirea prematurilor în primele 6 luni de viață includ monitorizarea atentă a temperaturii corporale, alimentația adecvată, gestionarea somnului și suportul cangur. Distribuția responsabilităților între medici - neonatologi, medici de familie, pediatri, oftalmologi, neurologi, ortopezi, ORL-iști - contribuie la menținerea unui hippocentru de îngrijire centrat pe familie, cu o perspectivă de dezvoltare pe termen lung. În această paradigmă, monitorizarea senzorială nu este doar despre detectarea timpurie a problemelor, ci și despre susținerea adaptării neurodezvoltive și a calității vieții copiilor prematuri și a familiilor acestora.
Aspecte practice pentru monitorizarea după externare
Examinările la 40 de săptămâni vârsta corectată oferă un standard comun pentru prematuri și ajută la evaluarea întârzierilor de maturare neurologică. Agenda îngrijirii medicale în primele 6 luni cuprinde examinări frecvente, cu trecerea ulterioară la centre specializate pentru terapii și monitorizare, în funcție de riscul sau patologia existentă. Ecografia șoldului (hip displazie) este o examinare de rutină, în timp ce testele auditive (TEOAE, ABR) se efectuează înainte de externare și, dacă este cazul, se repetă în prima jumătate de ani. De asemenea, monitorizarea alimentației include necesitatea de a compensa imaturitatea imunologică și gastrointestinală, cu lapte matern fortificat dacă este necesar, și formule special adaptate vârstei gestationale.
În același timp, este important de menționat că lumina în NICU trebuie gestionată pentru a susține ritmuri circadiene sănătoase ale prematurilor, fără a crește stresul părinților sau personalului de zi cu zi. În contextul dezvoltării globale, vizitele medicale în primele 6 luni, monitorizarea creșterii și evaluarea modulară a dezvoltării sunt esențiale pentru identificarea precoce a factorilor de risc și intervenția adecvată. Astfel, programul național de urmărire - o rețea multidisciplinară care include neonatologie, medic de familie, pediatrie, oftalmologie, neurologie, ORL și kinetoterapie - rămâne pilonul central în îngrijirea copiilor născuți prematuri.
În concluzie, monitorizarea senzorială și dezvoltarea programelor de follow-up pentru prematuri au potențialul de a reduce semnificativ complicațiile pe termen lung, de a diminua mortalitatea infantilă și de a sprijini familiile în procesul dificil de îngrijire și adaptare. Integrarea terapiilor inovatoare, precum medicina regenerativă, în cadrul unei echipe multidisciplinare poate deschide noi perspective pentru prematurii cu risc înalt, oferind șanse reale de revenire și dezvoltare normală.
- Programul de follow-up pentru nou-născuți cu risc crescut (sensibil la prematuri)
- Screening-ul Denver II și ASQ-3 la fiecare vizită
- Screening-ul auditiv (TEOAE, ABR) și retinopatia prematurității
- Monitorizarea nutriției și a creșterii cu curbele Lubchenco
- Iluminarea în NICU și impactul asupra dezvoltării circadiene
tags: #camera #senzoriala #pentru #prematuri