Scrisoarea, semnată de miniștrii pentru egalitate de gen din Franța, Canada și Norvegia și miniștrii de dezvoltare internațională din Suedia și Olanda, declară că dreptul femeilor la avortul sigur și legal este erodat de dezinformare și atacuri asupra serviciilor. „Nici o femeie nu ar trebui să fie forțată să ducă o sarcină nedorită până la termen; și nici o femeie nu ar trebui să moară din cauza sarcinii sau a nașterii. Baza unei lumi echitabile și egale pentru femei și fete în toată diversitatea ei, este dreptul de a lua decizii în legătură cu propriul corp.”
«Însă, în prezent, în întreaga lume, femeilor și fetelor li se refuză în mod regulat accesul complet la drepturile și libertățile lor sexuale și reproductive. Cea mai vizibilă avangardă a lor sunt protestatarii care stau în afara clinicilor, intimidând și hărțuind femeile și fetele care solicită servicii esențiale de asistență medicală.» Acest context internațional este contextualizat în raportul despre România, unde autoritățile nu doar că nu respectă drepturile în materie de sănătate sexuală și reproductivă, dar adesea sprijină eforturile de a împiedica femeile să-și exercite aceste drepturi.
Efectele practicate - obstacolele în accesul la servicii și consecințele asupra sănătății
Raportul Women’s Rights Watch din Berlin arată: „Sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor și fetelor, inclusiv dreptul la avort și la metode de planificare familială, au fost subminate semnificativ în România.” Sunt analizate 64 de interviuri cu femei, furnizori de servicii medicale și activiști, dar și reacții ale autorităților, ale liderilor religioși și ale grupurilor anti-avort. Astfel, deși avortul la cerere este legal în România până la 14 săptămâni, numărul de medici și spitale care oferă în continuare acest serviciu a scăzut datorită obiectării de conștiință și a refuzurilor de a trimite pacienta la alți colegi sau spitale.
- Obiecția de conștiință utilizată în mod frecvent de medici pentru a refuza avortul, adesea fără a asigura trimiterea către alt furnizor, încalcă drepturile pacienților.
- Unitățile medicale refuză în totalitate să ofere servicii de avort prin practici formale sau informale.
- Autoritățile facilitează activități ale organizațiilor anti-avort și ale centrelor pentru criza de sarcină, care folosesc mijloace înșelătoare pentru a descuraja sau împiedica accesul la avort.
În plus, texte despre educația sexuală, accesul la contracepție și informațiile despre sănătatea sexuală sunt critice pentru asigurarea autonomiei corporale. Adesea femeile din mediul rural sau din comunități marginalizate întâmpină cele mai mari bariere. Raportul subliniază că intervențiile legislative și reformele administrative trebuie să asigure că educația sexuală comprehensivă este oferită tuturor elevilor, iar dreptul la contracepție și avort sigur este efectiv realizabil în practică, nu doar pe hârtie.
Context istoric și legal în România
România are o istorie sumbră în drepturile la sănătate sexuală și reproductivă. În 1966, Decretul 770 a impus interdicții drastice privind accesul la contracepție și avort, conducând la mortalitatea maternă în timp ce regimul susținea creșterea populației. Abrogarea lui în 1989 nu a transat situația, ci a lăsat în continuare un cadru penal pentru infracțiunea de întrerupere a sarcinii (art. 201 din Codul Penal) și a determinat acorduri de autonomii ce variază între dreptul mamei la decizie și protecția fătului. Legea nr. 46/2003 stabilește garanții în materia drepturilor sexuale și reproductive, dar în practică autonomia decizională a femeii rămâne adesea afectată de factori culturali, religioși și sistemici.
Comitetul Drepturilor Omului și Comitetul Economic, Social și Cultural au subliniat necesitatea de a garanta accesul la informații medicale exacte, de a reduce barierele impuse de consimțământul parental pentru adolescenti și de a elimina obstacolele puse de obiecția de conștiință. Se recomandă eliminarea barierelor în accesul efectiv la avortul sigur și legal și promovarea educației sexuale pentru toate categoriile sociale, în special cele rurale sau vulnerabile.
Impactul concret asupra femeilor din România
Exemplele dintre femeile care au fost expuse acestei realități includ povești despre întârzieri în programarea avorturilor, refuzuri nejustificate, precum și presiuni din partea unor organizații anti-avort, care folosesc campanii în licee sau în comunități pentru a influența deciziile femeilor. În multe cazuri, femeile nu pot accesa informațiile corecte despre opțiunile lor și despre siguranța intervențiilor medicale, iar acest context contribuie la un risc crescut de avorturi nesigure, cu potențial de complicații grave pentru sănătatea lor.»
Consecințe sociale și economice
Restricțiile pot afecta și volumul de resurse în sănătate: finanțarea pentru educație sexuală, planificare familială și servicii de avort sigure este adesea redusă în perioade de austeritate, iar acest fapt afectează în mod disproporționat femeile cu venituri reduse sau din mediul rural. În plus, convulsiile politice, relațiile internaționale și presiunea comunitară pot complica implementarea normelor privind drepturile reproductive, în timp ce Comitetul European marchează importanța intervențiilor adaptate la realitățile naționale, dar aliniate standardelor internaționale de protecție a drepturilor omului.
Recomandări pentru îmbunătățire
- Asigurarea accesului neîngrădit la avort sigur până la termenul legislativ, cu eliminarea obstacolelor create de obiecția de conștiință și de faptul că unii medici nu pot sau nu vor să ofere serviciile necesare.
- Extinderea educației sexuale pentru toate vârstele, inclusiv în mediile rurale, cu informații bazate pe știință și cu respectarea confidențialității pacientului.
- Creșterea finanțării pentru servicii de planificare familială, contracepție, consultanță pre- și post-avort, și pentru centrele de informație despre sănătatea sexuală.
- Transparentizarea proceselor legislative pentru a evita voturi nocturne sau decizii luate fără consultare publică, garantând accesul publicului la dezbaterea politică.
- Monitorizarea efectivă a aplicării legilor privind avortul, pentru a identifica și corecta practici discriminatorii sau abuzive în actul medical.
- Colaborarea cu organizații internaționale pentru adaptarea obligațiilor europene la realitatea românească, respectând standardele CEDO și ale Comitetului ONU pentru drepturi civile și politice.
Raportul subliniază și ce se întâmplă în alte țări europene: „În 7 țări europene nu este permis avortul la cerere; în Italia avortul este permis în primele 90 de zile, iar în Germania este permis în condiții specifice.” Acestea ridică întrebări despre echilibrul între dreptul la viață, sănătate și autonomie feminină în contextul social și legal național.
Istoria și convergența cu drepturile omului
Restricționarea accesului la avort în siguranță este o problemă de drepturile omului, iar organizațiile internaționale recomandă eliminarea barierei clare dintre dreptul la viață și autonomia corpului. Comentariile Generale ale Comitetului EI se concentrează pe necesitatea eliminării discriminării, promovarea educației reproductive și asigurarea accesului la servicii sigure, fără stigmatizare. Se indică importanța sprijinirii femeilor din mediul rural, femeilor minore, femeilor migrante sau refugiate, precum și asigurarea resurselor pentru a face față provocărilor economice care pot împiedica accesul la îngrijire medicală corectă.
În concluzie, pentru a avansa spre o societate egală și sigură, este esențial să se implementeze urgente reforme care să asigure accesul la avort sigur și la educație sexuală de calitate, eliminând barierele fizice, legislative și atitudinale care pun în pericol drepturile femeilor.
Ce este justiția reproductivă?
tags: #campanie #antiavort #si #violenta #prematura
Postări populare:
- evoluția săptămânală a sarcinii
- Ghid pentru îmbunătățirea concepției: înțelegerea fertilității după primul jet
- Ovulația și hCG: impactul său asupra testelor de sarcină și interpretării rezultatelor
- Ghid complet pentru dureri abdominale în începutul sarcinii
- Ghid practic: etapele dezvoltării sociale la bebeluși și impactul prietenilor timpurii