Ecografia reprezintă un test medical de imagistică neinvazivă, care utilizează unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea imagini în timp real ale organelor interne sau ale altor țesuturi moi, cum ar fi vasele de sânge.
Undele ultrasonore sunt generate de cristale piezoelectrice mici, ambalate în transductoarele de ultrasunete.
Atunci când acestor cristale li se aplică un curent alternativ, ele se contractă și se dilată la aceeași frecvență la care curentul își schimbă polaritatea și generează un fascicul de ultrasunete.
Fasciculul de ultrasunete traversează în corp la aceeași frecvență generată.
Invers, când fasciculul de ultrasunete se întoarce la transductor, aceste cristale își schimbă forma și această mică schimbare de formă generează un mic curent electric care este amplificat de aparatul cu ultrasunete pentru a genera o imagine cu ultrasunete pe monitor.
Prin urmare, cristalele piezoelectrice din transductor transformă energia electrică în energie mecanică (ultrasunete) și viceversa.
Un singur cristal nu este suficient pentru a produce un fascicul de ultrasunete pentru imagistica clinică, iar transductoarele moderne au un număr mare de cristale dispuse în rânduri paralele.
Cu toate acestea, fiecare cristal poate fi stimulat individual.
Cristalele sunt protejate de un înveliș de cauciuc care ajută la scăderea rezistenței la transmiterea sunetului de la cristale la corp.
Sunetele de înaltă frecvență generate de un transductor nu călătoresc bine prin aer, astfel încât, pentru a facilita transferul lor de la transductor la pielea pacientului, se aplică un gel apos care cuplează transductorul la piele și permite ca sunetul să meagă înainte și înapoi.
Ecografia este o modalitate de imagistică dependentă de operator și, prin urmare, calitatea examinării depinde în mare parte de abilitățile medicului.
Examinarea ecografică obstetricală se realizează cel mai bine cu pacienta pe o masă de scanare confortabilă sau pe o targă, cu trunchiul superior al pacientei ușor înclinat în sus și cu capul susținut de o pernă moale pentru confort.
Ecografia din primul trimestru se face adesea pentru a evalua localizarea sarcinii și, astfel, este o combinație între o examinare ecografică obstetricală și ginecologică.
Sarcina unică vs. Sarcina intrauterină normală suferă schimbări semnificative și rapide la început, de la o colecție de celule nediferențiate la un făt în interiorul unui sac amniotic conectat la o placentă.
Toate aceste schimbări au loc într-un interval de 3-4 săptămâni.
Medicul specialist care se ocupă de ecografia din primul trimestru poate avea suspiciuni în ceea ce privește buna dezvoltare a unei sarcini, bazându-se pe anumite semne evidente.
În această etapă, cel puțin 10-15% din toate sarcinile nu se finalizează, iar diagnosticul poate fi pus adesea prin ecografie.
Un embrion cu activitate cardiacă detectată, dar diverse măsurători sunt în afara intervalului.
Prezența unei hemoragii subcorionice, cu sau fără semne clinice de sângerare.
Examinarea ecografică în primul trimestru este un pas important în evaluarea sarcinii, deoarece permite confirmarea unei sarcini intrauterine și o datare precisă a sarcinii.
Obiectivul principal al unei examinări ecografice în trimestrul al doilea este de a data cu exactitate sarcina, de a evalua anatomia fetală și de a evalua localizarea placentei și a anexelor.
Ecografia în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcină este o procedură medicală comună și importantă care oferă informații valoroase despre fătul în curs de dezvoltare și despre sănătatea generală a sarcinii.
Cea mai semnificativă ecografie din al doilea trimestru este ecografia de nivel 2.
Aceasta se efectuează de obicei în jurul săptămânii 18-22.
Determinarea sexului: În multe cazuri, ecografia din al doilea trimestru poate dezvălui sexul copilului, dacă părinții doresc să știe.
Translucența nucală (NT): La începutul celui de-al doilea trimestru, în jurul săptămânii 11-14, poate fi oferită o scanare a transluciditații nucale pentru a evalua riscul de anomalii cromozomiale, în special sindromul Down.
Lichidul amniotic și sănătatea placentei: Ecografia poate evalua, de asemenea, cantitatea de lichid amniotic care înconjoară fătul și sănătatea placentei.
Ecografia în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină continuă să joace un rol crucial în monitorizarea bunăstării atât a mamei, cât și a fătului în curs de dezvoltare.
Cel de-al treilea trimestru se întinde de la săptămâna 29 până la sfârșitul sarcinii, de obicei în jurul săptămânii 40.
Ecografia în al treilea trimestru este adesea utilizată pentru a evalua creșterea și dezvoltarea fătului.
Poziționarea fătului: Pe măsură ce se apropie data nașterii, ecografia poate oferi informații despre poziția bebelușului în uter.
Nivelurile lichidului amniotic: Monitorizarea cantității de lichid amniotic este esențială pentru a se asigura că există un mediu corespunzător pentru ca bebelușul să se miște și să se dezvolte.
Se poate evalua sănătatea și funcția placentei, care este responsabilă pentru furnizarea de nutrienți și oxigen pentru făt.
Profilul biofizic: Un profil biofizic este o combinație de ecografie și test de non-stres care evaluează bunăstarea bebelușului.
Ecografia Doppler este utilizată pentru a evalua fluxul sanguin în cordonul ombilical și în alte vase de sânge fetale.
Ecografia din trimestrul al treilea este un instrument esențial pentru a asigura sănătatea și bunăstarea atât a mamei, cât și a copilului pe măsură ce sarcina avansează.
Ecografia abdominală: Acesta este cel mai frecvent tip de ecografie în timpul sarcinii.
Ecografia transvaginală: În unele cazuri, o ecografie transvaginală poate fi efectuată la începutul sarcinii pentru o vedere mai clară a uterului și a fătului.
Frecvența ecografiilor în timpul sarcinii poate varia în funcție de necesitatea medicală și de circumstanțele individuale.
Ecografiile sunt importante în timpul sarcinii, deoarece oferă informații valoroase despre sănătatea și dezvoltarea atât a mamei, cât și a fătului.
Astfel, ecografia în timpul sarcinii este un instrument medical indispensabil care oferă informații importante ale dezvoltării fetale.
De la confirmarea stadiilor timpurii ale sarcinii până la monitorizarea creșterii, poziționării și bunăstării fătului, ecografia oferă informații utile atât pentru medic, cât și pentru viitorii părinți.
Daca te pregatesti pentru o procedura de fertilizare in vitro (FIV), iata ce se intampla in laborator si cum urmeaza sa aiba loc dezvoltarea embrionului inainte de transfer si pana in ziua a zecea.
Atunci, blastocistul este complet integrat in tesut, in endometru.
Iti prezentam in acest articol, pas cu pas, cum se realizeaza fertilizarea in vitro si care sunt stadiile de dezvoltare in afara organismului uman si imediat dupa embriotransfer.
Procesul prin care un organism se dezvolta de la un zigot unicelular la un organism multicelular este complex si bine reglat, nu degeaba este privit ca un miracol.
Stadiile incipiente ale dezvoltarii embrionare sunt cruciale pentru asigurarea formarii sanatoase a organismului.
Morfologia ovocitelor recuperate prin punctie ovariana
Inainte de procedura propriu-zisa de FIV, un cuplu aspirant trece prin diagnosticare corecta si completa, stimulare ovariana (la FIV cu ovocite proprii), punctie ovariana si recoltare de sperma pentru pregatirea ei in laborator.
Putem opta si pentru FIV pe ciclu natural, dupa caz.
Prin punctia ovariana, medicul specialist recupereaza ovocitele mature pe care le va supune procesului de fertilizare in vitro.
Mai multe despre stimularea ovariana puteti citi si in Tratamentul cu medicatie de stimulare: monitorizare corecta si sigura.
In cadrul FIV, ovocitele aspirate au trei morfologii principale diferite, respectiv: profaza I - vezicula germinala (GV) este prezenta; metafaza I - primul corp polar nu a fost extrudat si nu exista nici GV; metafaza II - primul corp polar este prezent.
Ovocitele sunt inseminate dupa o perioada cuprinsa intre trei si 20 de ore dupa recoltare.
Exista diferite metode de prelucrare a spermatozoizilor pentru fertilizarea in vitro. Tehnica cea mai cunoscută este swim-up.
Aceasta presupune amestecarea unei parti din lichidul ejaculat cu un mediu de cultura, centrifugarea, indepartarea supernatantului care contine plasma seminala si suprapunerea unei culturi proaspete pe peletul care contine spermatozoizii.
In timpul incubarii ulterioare a peletelui, timp de 30-60 de minute, sperma motila migreaza in mediul suprapus.
Mediul care contine acesti spermatozoizi este apoi colectat prin aspiratie cu o pipeta si folosit pentru inseminarea ovocitului.
Scopul acestei proceduri este: sa elimine plasma seminala, care inhiba fertilizarea; sa concentreze sperma motila; sa elimine detritusurile si celulele contaminate.
De obicei, sperma motila se adauga ovocitelor la o concentratie de 100 000 de spermatozoizi per mililitru.
Ovocitul are doua suprafete care trebuie sa fie patrunse de spermatozoizi.
Prima este zona pellucida. Zona pellucida protejeaza ovocitul si opreste spermatozoizii suplimentari sa intre in ovocit dupa ce un spermatozoid a patruns in el.
Membrana plasmatica este a doua suprafata. Corpul polar este un material genetic suplimentar pe care ovocitul il elimina inainte de fertilizare.
Un corp polar este un semn al maturitatii ovocitelor. Un al doilea corp polar este eliminat dupa fertilizare.
Ovocitele sunt inseminate folosind tehnici conventionale de inseminare in vitro sau injectie intracitoplasmatica de sperma (ICSI), despre care puteti citi si in Infertilitate masculina: ce nu trebuie sa faci daca vrei copii I Despre FIV cu ICSI.
Inseminarea conventionala (de rutina) in vitro este incubarea ovocitelor si a spermei peste noapte.
ICSI injecteaza un singur spermatozoid viu intr-un ovocit matur. ICSI este necesar pentru cuplurile care nu au rate de fertilizare sau foarte scazute in timpul altor cicluri.
Poate fi necesar si atunci cand numarul de spermatozoizi mobili normali este mai mic decat cel necesar pentru FIV de rutina.
Iti explicam in imaginea de mai jos ce se intampla in laborator, in prima faza a procesului FIV.
Legenda entering the zona and activating the oocyte = intrarea in zona si activarea ovocitelor; acrosome reaction and lyse of zona = reactie acrozoma si zona de liza; binding to the zona pellucida = legarea la zona pellucida; formation of male pronucleus = formarea pronucleului masculin (materialul genetic al spermei formeaza pronucleul masculin; restul materialului spermiei degenereaza); female pronucleus = pronucleul feminin (se formeaza dupa ce ovocitul secundat completeaza meioza II); second polar body = al doilea corp polar; first polar body = primul corp polar; zona pellucida; viteline space = spatiul vitelin.
Aceasta etapa are loc imediat dupa fertilizare, inainte ca gametii sa fuzioneze si este vizibila pe o perioada scurta de timp, la 18-22 de ore dupa fertilizare.
Zigotul prezinta doua corpuri polare, pronuclee masculin si feminin, inainte de fuziunea lor.
Aceste doua pronuclee contin ADN-ul de la fiecare parinte care se vor uni pentru a forma un nou individ.
Zigotul traverseaza trompa uterina catre corpul uterului imediat dupa fecundatie, in timp ce incepe diviziunea rapida a celulei formandu-se un conglomerat de celule asemanatoare cu un fruct mic de zmeura.
Stratul intern de celule va deveni embrionul, iar stratul extern se va transforma in membranele care il vor hrani si proteja.
In aceasta faza, morula apare dupa aproximativ 96 de ore de la inseminare, formand o minge solidă de celule.
O morula se transforma in blastocist, cand cavitatea interioara se formeaza, iar trofoblastul va aduce apa, minerale si aminoacizi.
Punctajul pentru calitatea blastocistului este stabilit printr-un sistem ce poate include nota 1 (BINE), 2 (ADECVAT), 3 (MEDIOCRU) sau 4 (SLAB) si clasificarea in functie de masa ICM si trofectoderm.
Exemplul 1: 2AA semnifica blastocist de buna calitate cu ICM adecarata si trofectoderm bine dezvoltat.
Exemplul 2: 1CA reprezinta blastocist cu trofectoderm bun, dar ICM absent.
Un alt sistem de notare al blastocistului a fost sugerat de Gardner si colaboratorii in Fertilitate si Sterilitate.
Obiectivul studiului amintit a fost de a determina relatia dintre scorul blastocistului si rezultatul sarcinii, avand la dispozitie 107 pacienti.
In concluzie, capacitatea de a transfera un blastocist cu scor mare ar trebui sa conduca la rate de sarcina mai mari, fara complicatii majore.
Blastocist uman de inalta calitate, in care ICM formeaza embrionul iar trofectodermul devine placenta, este critic pentru implantare.
Blastocistul eclozat este procesul de incubatie prin care blastocistul iese din zona pellucida inainte de implantare.
Este un fenomen observat cu embrioni care se dezvolta in afara corpului.
In conditii naturale, zona pellucida dispare dupa ce embrionul ajunge in cavitatea uterina si se pregateste pentru implantare.
Potrvit Norwitz si colab., implantarea are loc dupa 6-7 zile de la conceptie si include etapele lipirii prin apozitie si aderarii stabile.
Pana in ziua a 10-a, blastocistul este complet integrat in tesutul stromal acoperit de endometru recrescut.
Specialistii Dacia Medical Center au o experiență vastă în fertilizarea în vitro (FIV), iar rata de succes în clinică este de aproximativ 35%, similară cu media europeană.
FIV vs ICSI
Saptamanile 1 și 2: Începutul procesului, cu așteptare; nu se intampla încă nimic, dar evoluția este în curs.
Daca te intrebi daca poti sa alegi sexul copilului, atunci afla ca raspunsul scurt este NU. Pentru cele mai multe cupluri, probabilitatea de a alege sexul copilului este identica cu aceea de a da cu banul.
Saptamana 3: fecundarea; zigotul se formează în trompa uterină și se deplasează spre uter.
Saptamana 4: Implantarea; embrionul se atașează de peretele uterin și începe formarea placentei și a sacului amniotic.
Saptamana 5: incepe perioada embrionara; există trei limbi germinative etapează formarea organelor.
Saptamana 6: tubul neural se închide; inima bate, sange circula, și se formează organele incipiente.
Saptamana 7: dezvoltarea capului, ochilor și brațelor; formarea organelor interne avansează rapid.
Saptamana 8: ochii devin vizibili, membrele continuă să se dezvolte, iar corpul capătă mai multă formă.
Saptamana 9: formarea degetelor și a pielii; inima cu patru camere începe să funcționeze timpuriu.
Saptamana 10: dezvoltarea organelor vitale progresează; capul rămâne relativ mare față de corp.
Saptamana 11: organele genitale încearcă să se cristalizeze; copilul poate răspunde la stimuli externi în timpul testelor neinvazive de monitorizare.
Saptamana 12: unghiile încep să se formeze; copilul este din ce în ce mai asemănător cu o formă umană, iar rinichii produc urină.
Capul reprezintă acum o treime din corpul copilului.
tags: #cand #ae #termina #sevararea #ventriculului #embrionului
Postări populare:
- Gentamicina în sarcină: riscuri, recomandări și siguranță
- Ghid despre scaunul la 8 luni
- Ghid detaliat despre semnele de bunăstare ale bebelușului în burtică în ultimele luni de sarcină
- Soluții pentru nas curgător în perioada alăptării
- Drama profesională a doctorului Iacob: detalii din Spitalul Municipal Brad