Canalul atrioventricular comun (defectul septal atrioventricular, AVSD) este un defect cardiac congenital care afectează pereții dintre camerele inimii și válvele care asigură fluxul sanguin între atrii și ventricule. În AVSD, există comunicări între camerele inimii și adesea o valvă atrioventriculară comună în centrul inimii în loc de două valve separate. Aceasta permite amestecul sângelui oxigenat cu cel neoxigenat, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă congestivă dacă nu este tratat.

Esența defectului și tipologia sa

Există două tipuri generale de AVSD:

  • AVSD complet - există o gaură centrală mare între cele patru camere ale inimii, iar circulația sângelui poate fluxa între toate camerele. În centru este o valvă atrioventriculară comună, în loc de două valve separate (mitrală și tricuspidă).
  • AVSD parțial sau incomplet - apare o sau mai multe găuri în peretele atrial sau ventricular, iar de obicei există valve mitrală și tricuspidă, însă una dintre ele (de regulă mitrală) nu se poate închide complet, permițând refluxul venoalveolar.

Forma completă se dezvoltă în timpul sarcinii, când septurile care împart camerele inimii nu cresc până la capăt, iar valva comună nu se separă în valvele normale. În AVSD parțial, defectul poate implica doar structurile atriale sau ventriculare centrale, cu dilatarea și regurgitarea valvelor aferente în funcție de severitatea defectului.

Cauze, factori de risc și comorbidități

Majoritatea defectelor cardiace congenitale, inclusiv AVSD, au cauze necunoscute. AVSD este frecvent asociat cu sindromul Down (trisomia 21) și poate apărea în context familial sau cu alte boli genetice. Printre alte posibile factori de risc se află diabetul gestational, fumatul în sarcină și expunerea la anumite medicamente în timpul sarcinii.

Impactul asupra dezvoltării copilului

La sugari, AVSD poate determina respirație accelerată și dificultăți la hrănire, iar simptomele pot să apară la câteva săptămâni după naștere. Presiunea crescută în vasele pulmonare poate duce, în timp, la leziuni ale vaselor pulmonare și hipertensiune pulmonară. De asemenea, valva comună poate să nu se închidă corect, provocând scurgeri înapoi în atrii.

Simptome și mecanismele clinice

Simptomele pot varia în funcție de gravitatea defectului:

  • Aritmii sau ritm cardiac neregulat, care pot altera pomparea sângelui.
  • Insuficiență cardiacă congestivă, apare când inima nu pompează suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului.
  • Hipertensiune pulmonară, o tensiune arterială crescută în arterele pulmonare.
  • Dispnee, oboseală, dificultăți la alimentație și creștere întârziată la sugari cu AVSD complet.

Diagnosticul primar se face de obicei prin ecocardiografie, adesea completată cu electrocardiogramă (ECG) și radiografie toracică. În unele cazuri, se poate recurge la cateterism cardiac pentru evaluări preoperatorii complicate.

Diagnosticul și screening-ul în copilărie și sarcină

  • Ecocardiografie fetală poate identifica AVSD în timpul vieții intrauterine.
  • Ecocardiografia postnatală este instrumentul principal pentru confirmarea diagnosticului, evaluarea severității, a regurgitărilor și a stării valvelor.
  • Testele suplimentare includ radiografia toracică, ECG și, în caz de suspiciuni, RMN cardiac.

Tratamentul AVSD: când și cum se intervine

Toate defectele AVSD, atât parțiale cât și complete, necesită în principiu o intervenție chirurgicală. În timpul intervenției, orificiile din camere sunt închise cu plasturi, iar dacă valva mitrală nu se închide complet, aceasta este reparată sau înlocuită. Pentru AVSD complet, valva comună este separată în două valve distincte - una pe partea dreaptă și una pe partea stângă.

Momentul intervenției se bazează pe starea copilului și pe structura specifică a AVSD. Dacă este posibil, operația se recomandă înainte de afectarea pulmonară permanentă cauzată de un volum excesiv de sânge spre plămâni. În cazuri severe, pot fi utilizate temporar medicamente pentru a trata insuficiența cardiacă congestivă până când copilul poate fi operat.

Existe și opțiuni de terapie preoperatorie pentru a îmbunătăți starea nutrițională și de creștere a copilului înainte de o intervenție chirurgicală majoră. După reparare, copilul trebuie monitorizat regulat de un cardiolog pediatru; uneori este necesară remedieri sau intervenții suplimentare în timp.

AVSD la adulți și considerentele pe termen lung

Mulți adulți cu AVSD reparat au perspective bune, însă defectele netratate pot duce la hipertensiune pulmonară, aritmii, oboseală și dificultăți în respirație. Pacienții adulți pot necesita monitorizare cardiacă periodică, tratament pentru insuficiența cardiacă sau hipertensiunea pulmonară, iar în unele cazuri poate fi necesară intervenție suplimentară dacă apar scurgeri sau îngustări ale structurilor reparate.

Reabilitare, stil de viață și prevenție

Reabilitarea postoperatorie include monitorizare cardiologică regulată, evaluări ecocardiografice, eventual tratament medicamentos și consiliere privind activitatea fizică. Antibioterapia profilactică poate fi recomandată înainte de anumite proceduri dentare pentru a preveni endocardita infecțioasă la pacienții cu AVSD reparat sau nereparat.

Exemple, centre medicale și importanța îngrijirii specializate

Tratamentele AVSD necesită o echipă multidisciplinară: cardiologi pediatrici, chirurgi cardiovasculari, anestezie pediatrică și terapie intensivă. În multe țări, centre specializate oferă programe integrate de diagnostic, tratament chirurgical și monitorizare pe termen lung, cu impact semnificativ asupra calității vieții copiilor cu AVSD.

Definiții conexe și relații între malformații cardiace

  • Defectul septal atrioventricular parțial (ostium primum) apare între atrii, cu defect de sept interatrial și posibile regurgitări valvulare. Este mai rar decât AVSD complet.
  • Defectul septal atrioventricular complet (CAVC) este o malformație complexă în care întreaga structură a inimii este afectată, cu o singură valvă AV comună și comunicare între toate cele patru camere.
  • Defectul septal ventricular (DSV) poate coexista cu AVSD sau apărea independent, și poate necesita intervenții pulmonare sau reconstructive în funcție de dimensiunea și efectele asupra circulației sângelui.
Imagine schemă a canalului atrioventricular comun: structură normală vs AVSD

tags: #cardiologie #pediatrica #canalul #atrio

Postări populare: