Biroul Național de Statistică informează că numărul de decese înregistrate în anul 2022², conform datelor provizorii, a fost de 36,2 mii cazuri, fiind în descreștere semnificativă cu 9,3 mii cazuri (sau cu 20,5%) față de anul 2021 (Figura 1).
În anul 2022³, rata mortalității generale a constituit 14,2‰, fiind în descreștere cu 3,3 decese la o 1000 de locuitori față de anul 2021. Analiza pe sexe a relevat un nivel al mortalității de 16,0‰ pentru bărbați și 12,6‰ pentru femei (Figura 2).
Structura cauzelor de deces în funcție de principalele clase de boli
Conform datelor provizorii ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces4 este prezentată după cum urmează: 58,0% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 15,8% de tumorile maligne, 7,5% de bolile aparatului digestiv, 4,8% de accidente, intoxicații și traume, 4,3% de bolile aparatului respirator și 9,6% de alte cauze (preponderent decese cauzate încă de COVID-19).
Despre diferențele de mortalitate între sexe se poate afirma: Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 13,3 p.p. mai înaltă decât cea înregistrată pentru bărbați. Astfel, în cazul mortalității prin bolile aparatului circulator este observat fenomenul „supramortalității feminine” (Figura 3).
Despre implicațiile pe sexe pentru alte clase: Discrepanțe majore între sexe au fost observate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, însă în acest caz fiind observată o „supramortalitate masculină”. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,5 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele datorate bolilor aparatului respirator de 2,2 ori, cele cauzate de tumorile maligne de 1,4 ori, iar cele asociate bolile aparatului digestiv de 1,3 ori (Tabelul 1 din Anexă).
Distribuția mortalității pe regiuni
O pondere mai mare a deceselor prin bolile aparatului circulator au fost înregistrate în regiunea Nord (62,0% din numărul total al decedaților în regiune). Ponderea cea mai înaltă a deceselor prin tumori maligne a fost înregistrată în UTA Găgăuzia (19,5%) și municipiul Chișinău (19,1%) (Tabelul 2 din Anexă).
Decesele prin bolile aparatului digestiv le revine o pondere de aproximativ 9% în regiunea Centru și în regiunea Sud. În clasa deceselor prin bolile aparatului respirator ponderile mai ridicate au fost înregistrate în municipiul Chișinău (4,9%) și UTA Găgăuzia (4,5%), iar în regiunile de Sud și Centru a fost înregistrat un nivel mai înalt al mortalității provocate de cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Sud - 5,4% și Centru - 5,3%) (Figura 4).
Indicatori de monitorizare și relevanța pentru obiectivele de dezvoltare sustenabilă
Datele privind indicatorii de monitorizare a mortalității în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 Sănătate și stare de bine pentru toți pot fi accesate în Tabelul 3 din Anexă.
Observații suplimentare despre temă
- Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății.
- Informațiile relevante: Banca de date statistice / Populația și procesele demografice; Metadate de referință „Populaţie şi demografie”.
- Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender; Datele privind numărul decedaților în anul 2022 sunt provizorii; Datele finale vor fi disponibile în trimestrul II al anului 2024.
- Sursa datelor cu referire la numărul decedaților este Agenția Servicii Publice, iar a cauzelor de deces - Agenția Națională pentru Sănătatea Publică a Ministerului Sănătății.
Perspectives diagnostice internaționale și regionale
La nivel mondial, cauzele de deces difera în funcție de vârstă, sex și rasă. În Europa, boli cardio-vasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate, în timp ce mortalitatea infantilă este în scădere, dar diferențele dintre țări rămân semnificative.
tags: #care #sunt #riscurile #sa #mori #intr