Muzica ascultată în perioada prenatală ajută la dezvoltarea capacităților cognitive, stimulează atenția și creativitatea viitorului copil. Asta pentru că bebelușul aude chiar din burta mamei. Pe măsură ce fătul crește în pântece, începe să perceapă sunetele și chiar să răspundă la ele. Liffe Solution, partenerul exclusiv din România al Vita 34, singura bancă de celule stem din Germania care le permite părinților să recolteze atât sângele din cordonul ombilical, cât și țesutul din cordonul ombilical, ajutând astfel la mai multe posibile aplicații, pune la dispoziția cititoarelor unele dintre cele mai interesante studii care privesc gravida și dezvoltarea armonioasă a fătului. Life Solution prețuiește studiile și cercetarea, pentru că Vita 34 investește annual în cercetare. Celulele stem pe care le studiază au proprietatea de a înlocui complet sistemul hematopoietic al unui copil, în caz de necessitate.
Muzica ca beneficie pentru făt
Din cea de-a 16-a săptămână de sarcină, urechile devin funcționale, deși nu sunt deplin dezvoltate, iar în trimestrul al treilea fătul recunoaște vocea mamei, limba maternă și chiar este capabil să rețină o melodie care i-a fost pusă cu regularitate. În cea de-a 26-a săptămână, răspunsul său la sunetele din exterior este măsurabil: inima bebelușului va bate mai rapid atunci când ascultă muzică. În cea de-a 33-a săptămână de sarcină, s-a observat că fătul începe să respire în ritmul muzicii, devenind mai conștient de armoniile muzicale. În cea de-a 38-a săptămână, bebelușul începe să reacționeze diferit la tipurile de muzică pe care le va asculta. Dacă muzica nu-i place, se va agita foarte tare.
Muzica, în special cea clasică, are efecte antalgice, de reducere a durerii și activează scoarța cerebrală în proporție de peste 90%. „Copiii nenăscuți iubesc muzica - aceasta declanșează eliberarea hormonilor fericirii, precum serotonina, ceea ce calmează copilul și chiar îi formează viitoarea capacitate de a se concentra. După naștere, copilul își amintește melodiile dar și starea de bine experimentată intrauterin.”
Acest lucru înseamnă că - după ce s-a născut - copilului trebuie să i se pună aceleași melodii ca cele ascultate în perioada intrauterină, pentru a-l calma. Seara, la culcare, puneți o melodie de relaxare, muzică clasică sau pur și simplu un cântecel pentru copii, cu versuri simple, melodie cu care să culcați copilul odată născut.
Audițiile muzicale și lecțiile de muzică
Un studiu desfășurat pe o perioadă de doi ani de către The Brain and Creativity Institute (BCI) din cadrul University of Southern California a demonstrat că expunerea la muzică și educația muzicală accelerează dezvoltarea creierului copiilor în regiunile responsabile pentru dezvoltarea limbajului, a abilităților de citire și de exprimare verbală. Rezultatele au arătat că la copiii care au primit educație muzicală câte șapte ore pe săptămână sistemul auditiv s-a dezvoltat mai accelerat decât la copiii din grupul de test care au fost implicați în alte activități decât în cele muzicale. Neurologul Assal Habibi a explicat că sistemul auditiv e stimulat de muzică și că acesta e implicat în procesarea sunetului.
Barometrul Voltaire 2019 indică, de asemenea, că adolescenții care ascultă muzică diferită au rezultate diferite la ortografie; rezultatele sprijină ideea că expunerea la diverse stiluri muzicale poate contribui la abilitatea de citit-/scriere. Studiile în Țările de Jos și în Franța susțin ideea că muzica stimulează învățarea, dar concluziile despre efectul direct asupra IQ-ului fetusului încă rămân discutabile.
Este bebelușul mai deștept dacă ascultă muzică în burtică?
Efectul Mozart este discutat amplu: conceptul provine dintr-un studiu din 1993 despre efectul muzicii lui Mozart asupra performanțelor spațio-temporale, dar rezultatele nu au fost reproduse de cercetări ulterioare, iar interpretările privind impactul general asupra inteligenței copiilor au fost limitate. De aceea, nu există dovezi științifice clare că bebelușul va fi mai deștept doar prin ascultarea muzicii în uter. Cu toate acestea, muzica poate favoriza calmul mamei și stabilitatea emoțională, ceea ce poate avea efecte pozitive indirecte asupra dezvoltării fătului.
Cum îi punem muzică bebelușului?
Chiar dacă muzica nu îți va face copilul mai deștept, nici rău nu-i va face. Mai ales dacă o ascultați împreună și dacă ție îți este confortabil și te ajută să te relaxezi. Totuși, fii atentă la volum: sunetele prea puternice pot speria copilul sau pot suprastimula. Lichidul amniotic poate amplifica sunetul, astfel încât să se audă mai tare în interior decât în exterior. Academia Americană de Pediatrie recomandă să limitezi expunerea la sunete foarte puternice, iar dacă folosești căști pe burtă, durata sesiunii nu trebuie să depășească 60 de minute pe zi.
Volumul optim pentru bebeluș este de obicei între 50-60 dB; dacă sursa de sunet depășește acest prag, redu volumul sau îndepărtează bebelușul de sursă. Evită ecoul și reverberațiile în încăperi cu pereți dure, iar dacă ai un eveniment zgomotos, optează pentru căști antifonice sau un spațiu liniștit pentru timpul de ascultare. În concluzie, ascultă muzică alături de bebeluș doar dacă îți face ție plăcere și nu pentru a-l face pe el mai deștept. Investiția în lecții de muzică după naștere poate fi mai rentabilă decât cumpărarea produselor menite să crească IQ-ul fătului.
Beneficiile practice ale muzicii pentru viitorul bebeluș
Muzica ajută la dezvoltarea memoriei, deoarece micuții învață rapid acordurile unei melodii pentru a o recunoaște ulterior. Ei pot recunoaște diferite sunete și pot distinge între tonuri și tempo, ceea ce demonstrează abilități muzicale emergente. Nu doar ascultarea muzicii, ci și jocul cu instrumente muzicale precum tobele sau pianinele ajută bebelușul să realizeze legături între mișcări și sunete.
În timpul sarcinii, poți integra în playlist compoziții clasice precum Eine kleine Nachtmusik de Mozart și Für Elise de Beethoven, plus sunete liniștitoare din natură. Cântecele de leagăn precum Twinkle, Twinkle, Little Star și Brahms’ lullaby pot acompania momentele de calm înainte de culcare. Este recomandat să experimentezi cu diferite stiluri, pentru a expune fătul la o varietate de sunete, însă întotdeauna cu grijă față de nivelul sonor.
Tipuri de sunete recomandate pentru perioada prenatală
- Muzică clasică pentru stimularea cognitivă și calmare
- Sunete naturale: valuri, ploaie, ciripit de păsări
- Cântece de leagăn pentru familiarizare și reacție afectivă
- Coloane sonore sau piane digitale și chitare pentru diversitate sonoră
Supravegherea și siguranța auzului bebelușului
- Menține volumul sub 60 dB în general; dacă sursa depășește acest prag, ajustează volumul.
- Folosește căști antifonice în medii zgomotoase și asigură-te că spațiul este acustic echilibrat.
- Evita expunerea prelungită la sunete puternice (<70-80 dB).
- Observă reacțiile bebelușului: semne de disconfort sau agitare pot indica necesitatea reducerii volumului.
Un studiu din universitatea din Leicester arată că bebelușii pot recunoaște muzica ascultată în uter chiar la vârsta de 12 luni, ceea ce sugerează legături și memorare pe termen lung. În concluzie, muzica poate fi o metodă plăcută pentru conectarea părintelui și copil, dar este important să se mențină un echilibru între confortul mamei și siguranța auditivă a bebelușului.
Elemente practice pentru părinți
- Înainte de culcare, alegeți melodii liniștitoare și o conto de audiție constantă pentru a crea un ritual de somn pentru viitorul copil.
- În timpul sarcinii, introduceți muzică clasică, vocalize sau cântece de leagăn în playlist, adaptându-le preferințelor mamei.
- Discutați cu medicul despre orice îndoială legată de expunerea la sunete și urmați recomandările profesionale pentru siguranța auzului bebelușului.
Rezumat practic
Este bine să includem muzica în rutina zilnică a mamei și să oferim bebelușului acces la sunete variate, cu condiția să nu fie supraaglomerate sau prea puternice. Muzica poate sprijini calmarea, atenția, memoria și limbajul, dar nu există dovezi clare că ar face copilul mai deștept înainte de naștere. Alegerea melodiilor și a volumului, însă, poate potența beneficii emoționale și cognitive pe termen lung, atât pentru mamă, cât și pentru copil.