Nașterea este un eveniment unic și profund emoționant în viața oricărei femei, un moment pe care majoritatea îl doresc a fi cât mai lin și mai frumos posibil. Din păcate, realitatea din spitalele de stat poate aduce uneori experiențe neplăcute, așa cum o demonstrează și povestea unei mămici despre nașterea sa la Spitalul Elias. Aceasta a dorit să-și împărtășească experiența, sperând că va fi de ajutor altor viitoare mame și că situația din spital s-ar fi putut îmbunătăți între timp.
La prima sarcină, plină de temeri specifice, autoarea a căutat informații din diverse surse. Recomandată de o rudă, a ales un medic care avea atât o clinică privată, cât și activitate la Spitalul Elias din București. Acest lucru a implicat o serie de costuri semnificative: analizele și ecografiile (dublu test, morfo) erau efectuate exclusiv la clinica privată a medicului, la prețuri considerabile (aproximativ 600 lei pentru setul de analize și 500 lei pentru ecografii). Consultațiile la cabinet costau 300 lei, programate la intervale regulate. Deoarece clinica nu avea contract cu casa de asigurări, analizele cu trimitere nu erau o opțiune, iar medicul nu accepta ca acestea să fie făcute la alte clinici, chiar dacă pacienta era asigurată prin firma la care lucra.
Decizia pentru Cezariană: Presiune și Incertitudine
Pe măsură ce sarcina avansa, ajungând la termen și chiar depășindu-l (41 de săptămâni), mămica a contactat medicul deoarece nu existau semne de naștere. A fost chemată la spital a doua zi dimineața. Acolo, a fost preluată de o rezidentă și o moașă, iar la internare, i-a fost adresată direct întrebarea: "Cezariană, nu?". Surprinsă, tânăra mamă și-a exprimat dorința de a naște natural. Acest răspuns a părut să dezamăgească personalul medical, care a adoptat o atitudine rece și ignorantă.
După ce i-a fost atașat un monitor de stres pentru copil, fără a primi informații clare despre starea acestuia, mămica a fost supusă unor proceduri inconfortabile. Deși moașa a încercat să o ajute cu o bilă de fitness și calciu intravenos, nașterea naturală nu dădea semne că se va produce. Verificările de dilatare efectuate de moașă și rezidente au devenit dureroase și traumatizante, în special din cauza modului în care erau efectuate de multiple persoane, provocând jenă și chiar sângerări.
Întrebările repetate despre dorința de a naște natural, alături de explicațiile moașei că dilatarea este minimă, au generat frustrare. Când mămica a întrebat despre posibilitatea injectării de oxitocină sau ruperea membranelor pentru a facilita nașterea naturală, o rezidentă a reacționat agresiv, acuzând-o că vrea să-și pună copilul în pericol. Presiunea psihologică era imensă, iar medicul curant, ocupat cu programările din clinica sa, nu a venit la spital, ci doar suna pentru a întreba dacă pacienta s-a răzgândit.
În cele din urmă, confruntată cu riscul ca bebelușul să sufere din cauza depășirii termenului, mămica a cedat și a semnat pentru cezariană. Interesant este că pe parcursul întregii perioade în care a sperat la nașterea naturală, nu i-a fost făcută nicio ecografie.
Experiența Operației de Cezariană
Transferată în sala de operații, mămica a fost pusă să se dezbrace complet și să urce pe o masă rece, unde urma să i se administreze anestezia. Tremorul cauzat de frică și frig a fost întâmpinat cu critici din partea unei doctorițe, care i-a spus că se face de rușine. Legarea mâinilor cu curele reci și uzate a accentuat sentimentul de neputință.
Singurul gest omenesc din acea sală a fost cel al medicului anestezist, care i-a oferit un ventilator portabil pentru a o ajuta să se stabilizeze. În timpul operației, mămica a simțit mișcări specifice momentului extragerii copilului, dar nu a resimțit durere. După ce copilul a fost scos și arătat pentru scurt timp, medicul i-a explicat că alegerea cezarienei a fost corectă, deoarece cordonul ombilical era încolăcit în jurul gâtului și bazinului copilului, ceea ce ar fi putut complica o naștere naturală.
S1.Ep70: Cezariana la cald | Cezariana la rece | Pregătiri pentru operație | Tehnică chirurgicală
Perioada Postoperatorie și Îngrijirea Nou-Născutului
După operație, mămica a fost transferată la Terapie Intensivă. Durerea a fost gestionată cu calmante administrate la intervale regulate, iar primii pași au fost făcuți la 12 ore după operație. A fost internată miercuri și externată vineri dimineața.
Lipsa de informare și suport privind alăptarea și igiena nou-născutului a fost o altă problemă. Fără îndrumare din partea personalului medical, mămica și soțul ei au trebuit să învețe singuri din cărți. Alăptarea s-a dovedit dificilă, cauzând răni dureroase, iar sfatul asistentei de a "îndura" pentru ca bebelușul să trăiască a fost profund jignitor și lipsit de empatie.
În ziua respectivă, la Spitalul Elias au avut loc 14 nașteri, dintre care 13 prin cezariană, un procentaj alarmant.
Infrastructura și Personalul Medical de la Spitalul Elias
Pe lângă experiența personală, alte mămici au relatat aspecte legate de infrastructura spitalului și comportamentul personalului. S-au semnalat probleme precum lipsa apei calde, chiar și la neonatologie, utilizarea unor paturi vechi și saloane neîngrijite. De asemenea, s-a menționat că personalul auxiliar (asistentele) ar putea fi "spăgar", acordând atenție sporită doar în schimbul unor atenții financiare.
Cu toate acestea, au existat și aprecieri pozitive pentru medicii și rezidenții din cadrul spitalului. Dr. Alexandra Stroe, Dr. Ciprian Pop, Dr. Filipescu Alexandru, Dr. Andreea Boiangiu și Dr. Alexandra Tudor au fost menționați pentru profesionalismul și dedicarea lor. Un aspect pozitiv subliniat de mai multe mămici este sistemul de îngrijire a nou-născuților de către asistente dedicate, eliberând mamele de această responsabilitate imediat postoperator.
Structura Secției de Obstetrică-Ginecologie
Secția Clinică de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Elias dispune de 41 de paturi de obstetrică și 27 de paturi de ginecologie. Este dotată cu un bloc de naștere, care include o sală de pretravaliu, două săli de naștere și un salon de postpartum imediat. De asemenea, există două blocuri operatorii: unul ginecologic cu două săli de operație pentru intervenții laparoscopice și clasice, și unul obstetrical cu o sală de cezariene și o sală pentru mici intervenții.
Colectivul Medical
Printre medicii menționați în cadrul secției se numără:
- Prof. Univ. Dr. Radu Vladăreanu (Șef secție)
- Conf. Dr. George Alexandru Filipescu
- Dr. Mona Elena Constantin
- Asist. Univ. Dr. Anca Burnei Rusu
- Asist. Univ. Dr. Dan Florin Strajean
- Conf. Univ. Dr. Aida Tincuta Petca
- Asist. Univ. Dr. Mihaela Bot
- Asist. Univ. Dr. Maria Cristina Miron
- Asist. Univ. Dr. Ciprian Virgiliu Stefan Pop Began
- Asist. Univ. Dr. Constantin Vlad Zamfirescu
- Asist. Univ. Dr. Vlad Andrei Traistaru
- Dr. Daniel Tutunaru
- Dr. Octavian Constantin Rotaru
- Dr. Andreea Stefanescu
- Dr. Andrei Cristian
- Dr. Raluca Cornelia Uzum
- Dr. Mihaela Nica
- Dr. Alexandra Elena Munteanu
Costurile Nașterii în România: De la Spitale de Stat la Clinici Private
Deși teoretic gratuită, nașterea într-un spital de stat din România poate ajunge să coste peste 2.000 de lei, prin diverse "atenții" oferite personalului medical. În spitalele private, costurile sunt mult mai ridicate. De exemplu, la Spitalul Euroclinic din București, o naștere naturală costă 6.000 de lei, iar o cezariană 9.000 de lei. La Spitalul Life Memorial, ambele tipuri de naștere costă 4.950 de lei, cu excepția cazării. Maternitatea Regina Maria din București oferă nașterea în apă la prețul de 2.280 de euro, iar alte tipuri de nașteri variază între 1.880 și 3.000 de euro. În străinătate, luxul are prețuri pe măsură: în Elveția, o naștere naturală poate ajunge la 20.000 de euro.
Experiența mămicii la Spitalul Elias, deși marcată de momente dificile și costuri neașteptate în sistemul de stat, subliniază importanța alegerii informate și a suportului emoțional în procesul nașterii. Chiar și în condiții de stat, medicii dedicați pot face o diferență majoră, însă infrastructura și atitudinea unor membri ai personalului pot lăsa de dorit.
tags: #cat #costa #o #cezariana #la #spitalul