Nașterea prin Cezariană: Tot Ce Trebuie Să Știi Despre Procedură, Indicații și Experiența la Spitalul Filantropia

Operația cezariană reprezintă o intervenție chirurgicală prin care fătul este extras din uterul mamei prin secționarea peretelui abdominal și a celui uterin.

Este o operație care se practică numai cu indicație medicală, în situațiile în care nașterea pe cale vaginală ar fi imposibilă sau ar fi însoțită de riscuri materne sau fetale inacceptabile.

Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinică de obstetrică și ginecologie din România, înființată în anul 1813. După 125 de ani de la construcție, spitalul a fost inaugurat într-o formă modernă și dotat corespunzător medicinei secolului XXI, respectând neschimbată arhitectura originală. Oferind servicii medicale complexe - de la medicina maternofetală și genetică umană, la ginecologia oncologică - și de înaltă competență profesională, Spitalul Filantropia se înscrie în categoria unităților de elită ale obstetricii și ginecologiei românești. Spitalul Filantropia a fost primul spital modern civil din România, fiind, de la înființarea sa un spital de caritate. Aici au activat cei mai remarcabili profesori de obstetrică din România și a fost prima școală de moașe.

Indicații pentru Operația Cezariană

Operația cezariană se indică pentru afecțiuni ale mamei sau ale fătului.

Afecțiuni ale Mamei:

Anomalii ale placentei (placenta jos inserată, cu varianta sa placenta previa; suspiciunea de placenta aderentă anormal de peretele uterin care va împiedica desprinderea sa la naștere producând hemoragie severă; decolarea prematură de placentă înainte de nașterea fătului).
Boli ale uterului (fibroame mari ale segmentului uterin; malformații uterine; intervenții chirurgicale pe uter - miomectomii cu deschiderea cavității uterine; operații cezariene).
Anticiparea sau constatarea în cursul travaliului a unei disproporții între mărimea fătului și bazinul matern.
Lipsa de progresiune a dilatației colului uterin (distocie de dilatație).
Riscul de transmitere a unor boli infecțioase (HIV, herpes genital în faza eruptivă; Nu sunt indicații clare, susținute de dovezi medicale, pentru hepatita virală C și mai ales B).
Afecțiuni posttraumatice ale bazinului sau coloanei vertebrale.
Boli neurologice.
Obezitatea extremă poate duce adesea la nașterea prin operație cezariană, dar riscurile operatorii sunt mari pentru mamă.
Diabetul zaharat preexistent sau gestațional se poate însoți de o incidență crescută a operației cezariene datorita macrosomiei fetale.
Hipertensiunea arterială necontrolată medicamentos sau complicată cu preeclampsie/eclampsia poate avea indicație de naștere prin operație cezariană de urgență numai atunci când nașterea vaginală nu poate fi realizată în timp util.
O cezariană în antecedente nu constituie o indicație absolută pentru o a doua operație cezariană. Dacă nu există contraindicații medicale și pacienta dorește să nască vaginal, va primi suportul medical necesar.
Operația cezariană poate fi solicitată de gravide care se tem de actul nașterii vaginale (tocofobie). Cezariana la cerere nu este acceptabilă ca indicație medicală în practica obstetricală. Aceste gravide vor fi consiliate de moașe, medici obstetricieni și psihologi. În cazul în care nu vor fi convinse să nască natural, frica de naștere persistând, li se va oferi operația cezariană.

Afecțiuni ale Fătului:

Sarcina multiplă (gemelară), exceptând situația în care ambii feți sunt în prezentatie cefalică, când nașterea vaginală este recomandată.
Prezentația pelviană.
Sarcina gemelară cu al doilea făt în altă poziție decât cefalică.
Sarcinile multiple după procedee de reproducere asistată (tripleți).
Prolabarea cordonului ombilical.
Prematuritatea (nu este o indicație absolută și trebuie individualizată).
Restricția de creștere intrauterină (nu este o indicație absolută și trebuie individualizată).
Suferința fetală (statusul fetal incert, care definește o situație de risc potențial pentru făt care reclamă nașterea de urgență).

Contraindicații pentru Operația Cezariană

Operația cezariană este contraindicată ori de câte ori riscul ei depășește beneficiul, atât pentru mamă cât și pentru făt. O mențiune particulară trebuie făcută pentru cazurile de feți morți intrauterin înainte de naștere, în trimestrul 2 sau 3 al sarcinii. Indicația obișnuită de naștere este pe cale vaginală. Excepțional, situații particulare, foarte rare, pot duce la contraindicația cezarienei în aceste cazuri.

Pregătirea Preoperatorie

În cazul operațiilor cezariene planificate, pregătirea operatorie este foarte importantă, deoarece poate influența evoluția ulterioară a vindecării.

Toaleta generală înainte de operație (duș), insistând asupra zonei operatorii, poate scădea semnificativ rata complicațiilor infecțioase în perioada postoperatorie.
Postul alimentar cu 6 ore înainte de intervenția planificată este necesar pentru a preveni reacțiile normale ale organismului în timpul anesteziei (greață și vărsătură).
Medicul anestezist trebuie informat cu privire la toate problemele de sănătate din antecedente sau actuale, inclusiv tratamentul urmat în prezent (tratamentul cu aspirină trebuie întrerupt cu 7-10 zile preoperator, cel anticoagulant cu 12 ore, etc.).
Consultul anestezic trebuie făcut cu 24 de ore înainte de intervenția chirurgicală planificată.

Anestezia

Pentru operațiile cezariene planificate, cât și pentru cele care nu constituie o urgență extremă, se practică rahianestezia sau anestezia peridurală (anestezicul se injectează în coloana vertebrală, având astfel ca rezultat dispariția senzației de durere de la nivelul ombilicului în jos). Simțul tactil este păstrat.

Anestezia generală (adormirea pacientei) este utilizată rar, atunci când există o situație de extremă urgență sau atunci când din diverse motive anestezia rahidiană sau anestezia peridurală nu se pot realiza.

Înainte de operație, pacientei i se va monta o branulă cu o perfuzie cu soluție de ser fiziologic pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale după momentul anesteziei.

În cazuri selecționate, se administrează profilactic un antibiotic preoperator pentru a scădea riscul de infecție.

După instalarea anesteziei, se va monta o sondă urinară, care va fi menținută aproximativ 16-24 de ore.

Tehnica Operatorie

Cea mai utilizată tehnică operatorie folosește incizie orizontală în porțiunea inferioară a abdomenului, deasupra osului pubian. Mușchii drepți abdominali nu se secționează, ci se depărtează, ajungându-se în cavitatea abdominală. Peretele uterului se secționează transversal, similar cu incizia de la nivelul tegumentului. Urmează extragerea fătului prin secțiunea creată, manevră ajutată de apăsarea efectuată pe abdomenul matern.

După extracția copilului, în funcție de starea acestuia, cordonul ombilical se secționează după aproximativ 1 minut, pentru a permite transferul sângelui placentar către făt. După secționarea cordonului ombilical, se extrag placenta și membranele fetale.

Ulterior, uterul se contractă cu ajutorul medicamentelor administrate în acest scop. Se practică ulterior sutura, cu material resorbabil, a uterului, peretelui abdominal și tegumentului. Aceasta din urmă, pe lângă efectul cosmetic superior, are și avantajul că nu mai necesită extragerea firelor de sutură.

Perioada Postoperatorie

După operația cezariană, lăuzele sunt monitorizate în salonul postoperator timp de 24 de ore, perioadă în care li se vor administra medicamente calmante sau alte medicamente necesare, în funcție de situație. În situații speciale, pacientele vor fi monitorizate în secția de Terapie Intensivă.

Alimentația orală ușoară este încurajată la câteva ore postoperator. În ziua următoare operației, cel mai târziu, se extrage sonda urinară și pacienta este încurajată să-și reia mersul obișnuit și alimentația obișnuită, fiind transferată în salon sau rezervă.

Nu există regim alimentar după o operație cezariană obișnuită. Pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice, pacientele primesc o injecție zilnică cu heparină timp de 3-5 zile.

Pansamentul este îndepărtat la 48 de ore și plaga este lăsată liberă și nu se dezinfectează. Dușul peste plagă este permis la 3 zile postoperator.

Nou-născutul este adus mamei cât mai curând posibil, în funcție de starea și dorința acesteia. Fiecare salon sau rezervă este dotat cu pătuțuri pentru nou-născuți (sistem rooming-in generalizat).

Alăptarea la sân este atitudinea recomandată în spital.

Marea majoritate a lăuzelor care au născut prin operație cezariană se externează în a 3-a zi postoperator, în cazul în care starea pacientei și a fătului o permit.

Nu se recomandă purtarea de dispozitive de susținere a abdomenului după naștere.

Controlul postoperator al mamei se face la 10-12 zile de la naștere în policlinica spitalului. La domiciliu, lăuza este sfătuită să-și urmărească temperatura și aspectul plăgii operatorii în primele 7-10 zile.

Experiența Nașterii la Spitalul Filantropia

Pe 9 septembrie, pe la 12:30, urcând multe, multe trepte, după o plimbare până la Mega, am simțit că este momentul. Deși doctorii mi-au zis că este un mit, am zis să fac și asta, mai ales că nu mai făcusem mișcare prea multă, iar Mara se tot lăsa așteptată. La 14:40 mâncam un delicios burger homemade, la 15:20 îmi măsuram contracțiile în aplicația Contractions, căci mi se păreau deja de 60 de secunde, din care 15 de durere ascuțită. Am ajuns la spital la 16:30, deja după măsurătoarea mea aveam contracții regulate, 15 în ultima oră. Întâmplarea face că era super aglomerat la camera de gardă, dar m-au tratat cu prioritate, eu având deja contracții la 5′. M-au suit pe masă, într-adevăr, eram deja dilatată 5-6, cică „rămâneți”. Mi-au făcut și ecografie, bebe era bine. Test COVID pe loc, negativ. Mi-au analizat dosarul, am/au completat repede toate documentele de internare și m-au dus la garderobă să mă schimb în faimoasa cămașă cu fundul descoperit, apoi direct în sala de travaliu. Pe la 17:20 eram deja în sala de travaliu. A venit după scurt timp dna doctor Ruxandra Cigăran, mi-a zis că are o urgență, apoi revine ca să îmi rupă membranele și să facem epidurala, dacă e (asta fiindcă întrebasem eu de epidurală). La 18:15 aveam deja dilatație 8. Bye bye epidurală. La 18:53 aproape dilatație 10. Am simțit cum se intensifică treaba, deja contracțiile erau foarte dese și intense, parcă bune de împins. Îmi venea să urlu tare. Am și urlat, de altfel. În scurt timp camera de travaliu era plină de asistente, moașe, rezidenți, neonatolog. Moașa împreună cu dna doctor încercau să-mi explice cum trebuie să împing (nu cum făceam eu…). Simțeam că nu e deloc eficient cum fac eu, dar nu puteam altfel. Pe ultimul împins mi s-a părut că bebe a ieșit ușor, parcă dintr-o dată. La 19.20 s-a născut Mara 😍 și am auzit cel mai frumos plânset din viața mea. Nu-mi venea să cred că reușisem!

Cu excepția câtorva prietene apropiate care născuseră fericite la Filantropia, cam toată lumea alegea să nască la privat, la Regina Maria, Sanador, Medicover sau MedLife, în funcție de abonamentul pe care îl aveau de la serviciu sau în funcție de câte-un medic pe care îl „vânau”. Eu am zis de la început că vreau să nasc la Filantropia, mi-am păstrat părerea până la final și aș naște și a doua oară tot acolo, dacă ar fi. De ce? Fiindcă știam că la Filantropia se încurajează nașterea naturală, înainte de orice (spre deosebire de privat, care se cam bucură la cezariene… România fiind fruntașă la nașterile prin cezariană). Apoi, fiindcă auzisem numai de bine despre medici și aveam încredere că nici nu contează cu cine o să nasc, că o să fie bine. În plus, de ceva vreme nici nu-ți mai poți alege medicul cu care naști, la stat. Naști cu cine e de gardă. Nu mi se pare firesc să chemi un medic de-acasă, după ce tocmai a ieșit dintr-o gardă de 24 de h, doar ca să naști tu cu el. Mi se pare o bună măsură anti-șpagă. Dacă nu știi cu cine naști, nu te mai duci cu plicu’ la domnu’ doctor.

În lunile de dinainte de naștere am citit toate postările & comentariile care conțineau #Filantropia pe toate grupurile de mame din București, decizia mea a fost una informată. Știam că medicii sunt foarte ok (și asta conta cel mai mult), că sunt pregătiți și pentru urgențe/complicații, că spitalul e renovat, că sunt condiții bune în general, că mâncarea e mai mult decât decentă (catering), că trebuie să vii cu câteva lucruri de acasă, că sunt puține asistente pe secție și că s-ar putea să ai ghinionul să dai peste una mai nedormită/repezită/afurisită, că uneori nu ți se explică prea multe despre alăptare/îngrijirea bebelușului. Eram pregătită să nu mă frustrez din cauza condițiilor de după naștere.

Păi, analizele la Medicover nu le-am plătit. Vizitele la policlinica Filantropia (după săptămâna 32) au fost gratuite, în baza unei trimiteri de la medicul de familie + card de sănătate. Șpagă nu am dat. Nici nu mi s-a cerut, dar eram oricum chitită să nu dau. (Am apreciat însă gestul dnei dr pediatru care a refuzat ferm să primească bani de la o mămică, spunând „Exclus!” și dându-se la o parte. Știu, însă, că unele asistente/moașe (probabil și medici) încă primesc atenții. Rezerva costă 400 lei/noapte și arată excelent. Faptul că e bine să te duci mai din timp la un medic de la Filantropia, dacă vrei să te ia în evidență și să-ți urmărească sarcina. Apoi, dacă n-ai un medic de la Filantropia, pe finalul sarcinii, când trebuie să mergi des la control (chiar și din două în două zile), n-o să mai prinzi loc la Policlinică și vei merge la camera de gardă, unde vei fi tratat în ordinea priorităților. Programările la Policlinica Filantropia se dau ca pâinea caldă. Pe 1 ale lunii se deschide agenda pentru programarea vizitelor de luna viitoare. Deci pe 1 septembrie te poți programa cel mai devreme pentru 1 octombrie. Biletul de trimitere de la medicul de familie e valabil 60 de zile și nu permite mai mult de 3 consultații.

Se încurajează clar alăptarea, dar nu stă nimeni să-ți explice totul cap-coadă. Am făcut, în total, 8 vizite la Filantropia, 3 în policlinică cu programare și 5 la camera de gardă spre final. De așteptat am avut de așteptat, de cele mai multe ori, mai ales că nu reprezentam o urgență (cu excepția vizitei finale, când am și născut). Cumva activitatea de la camera de gardă a fost o surpriză pentru mine, îmi imaginam că acolo merg doar gravide în travaliu, care mai au un pic și nasc. În realitate, însă, vin tot felul de femei, de toate vârstele, cu tot felul de probleme, de la avorturi spontane la probleme legate de menopauză. Cam toate interacțiunile au fost ok. Cu excepția unei asistente care m-a certat că n-am șters copilul bine la fund (felul în care m-a certat), a moașei pe care n-am simțit-o chiar atât de implicată și a asistentei care m-a întrebat de 3 ori dacă-s sigură că vreau copilul cu mine în salon din prima noapte (la câteva ore după naștere, practic), toată lumea s-a purtat ok. Am simțit că sistemul funcționează bine, chiar dacă se simte o lipsă de personal. Angajați există mulți și credeți-mă că nu stau la cafele, dar în contextul în care maternitatea Polizu e în renovare și majoritatea nașterilor se redirecționează către Filantropia, se simte în aer o supra-încărcare în perioada asta.

Fiecare experiență este personală și oamenii au păreri diferite despre aceleași produse și/sau servicii. Eu una am avut o experiență per total plăcută (nu zic că a fost totul perfect, nici pe departe), dar am citit pe aceleași grupuri de mămici și păreri diferite. Citiți, puneți întrebări și ascultați-vă instinctul.

Servicii Medicale pentru Nou-Născuți la Spitalul Filantropia

În cazul în care nou-născutul nu are probleme la naștere, acesta va sta pe Secția de Neonatologie într-un salon de copii, după care, la solicitarea mamei, copilul va putea sta în salon cu mama, toate saloanele de mame beneficiind de condiții de Rooming-in.

Pe parcursul șederii în Maternitatea Spitalului Filantropia, copilul va beneficia de următoarele servicii medicale:

Examen clinic efectuat de un medic specialist sau primar în neonatologie sau pediatrie.
Controlul la intervale regulate al stării generale a copilului, efectuat de asistenta de neonatologie.
Vaccinarea nou-născutului.
Vaccinul antihepatita B se efectuează imediat după naștere, următoarele rapeluri sunt în mod normal la 2 și la 6 luni de viață. În cazul copiilor născuți din mame cu hepatita B sau purtătoare de AgHBS, următoarele rapeluri sunt la 1 și 6 luni.
Vaccinul antituberculoza (BCG) se efectuează de obicei în ziua externării la toți nou-născuții cu greutate mai mare de 2300g. Vaccinul se efectuează în treimea superioară a brațului stâng. Cicatricea postvaccinală trebuie monitorizată de medicul de familie.
Teste pentru boli rare metabolice. În spitalul Filantropia, toți nou-născuții sunt testați pentru a detecta prezența a două boli metabolice rare, respectiv fenilcetonurie și hipotiroidism congenital. Testarea constă în prelevarea de sânge din călcâi sau deget și se face de obicei după două zile de la începerea alimentației naturale, dar nu mai târziu de primele zece zile de la naștere.

Secția de Terapie Intensivă Neonatală

Pentru nou-născuții care necesită o îngrijire medicală deosebită după naștere, maternitatea dispune de o Secție de Terapie Intensivă modernă, echipată cu aparatură de ultimă generație, unde colectivul medical special instruit este gata să trateze posibilele afecțiuni ale nou-născutului. Aproximativ 10% din copiii născuți în maternitate vor necesita internarea (de cele mai multe ori de scurtă durată) în secția de terapie intensivă pentru diverse motive.

Spitalul Clinic Filantropia deține o unitate de terapie intensivă de nivel 3 cu 14 paturi, 4 ventilatoare mecanice, 2 sisteme de ventilație de tip SiPAP, 6 sisteme de ventilație de tip N-CPAP, incubatoare performante de ultimă generație, ecograf portabil, monitoare cardio-respiratorii, pulsoximetre, aparat de radiologie, micro-analizor de gaze sanguine.

Majoritatea copiilor internați pe secția de terapie intensivă se vor întoarce alături de mamele lor după câteva ore sau zile de observație și teste. Cu toate acestea, nou-născuții prematuri (având vârsta de gestație <37 săptămâni) sau cu greutate mică la naștere (<2500g) vor avea o staționare mai prelungită pe secția de terapie intensivă.

Copiii mai mari sunt de obicei internați pe secția de terapie intensivă pentru complicații legate de procesul nașterii. Unii au nevoie de oxigen suplimentar până se resoarbe lichidul care se află în plămâni în viața intrauterină. Alții au nevoie de tratament cu antibiotice ca urmare a unei infecții materno-fetale, mai ales la mamele cu membrane rupte mult timp sau cu febră în travaliu.

De obicei, dacă după 24-48 de ore de la naștere, copilul are stare generală bună, este alert și se alimentează bine, se transferă din secția de terapie intensivă pe secția de nou-născuți normoponderali (fără probleme).

Pentru copiii prematuri, durata internării în secția de terapie intensivă depinde de greutatea la naștere și de gradul de imaturitate. Ca o regulă generală, momentul externării este apropiat de momentul când copilul ar fi trebuit să se nască. Astfel, copiii născuți în jur de aproximativ 35 de săptămâni - vârsta de gestație, pot sta câteva zile până la o săptămână în secția de terapie intensivă, în timp ce, cei născuți în jur de aproximativ 28 de săptămâni - vârsta de gestație pot sta în secția de terapie intensivă și 10-12 săptămâni.

Atât timp cât copilul stă pe secția de terapie intensivă, el este îngrijit de: medici specializați în neonatologie și pediatrie, asistente de neonatologie, psiholog, asistent social, fizioterapeut. De asemenea, un doctor oftalmolog îi va consulta pe toți copiii cu risc.

Reguli de Vizitare a Nou-Născuților din Terapie Intensivă

Părinții sunt bineveniți să vadă și să susțină nou-născutul aflat în terapie intensivă, dar având în vedere specificul acestei secții, este important să se respecte următoarele reguli:

Veți fi rugați să părăsiți terapia intensivă când: medicul curant efectuează vizita, se face schimbul de tură, este o urgență medicală, se efectuează o procedură la copilul dumneavoastră sau la alt copil.
Nu este permisă intrarea mai multor vizitatori în același timp pe secție.
Trebuie respectată intimitatea celorlalți pacienți.
Spălarea pe mâini la intrarea pe secție este obligatorie.
La intrarea pe secție, vă rugăm să închideți telefonul mobil.

Dotări și Servicii în Sala de Nașteri și Sala de Operații Cezariene

Șef secție: Conf. Dr. Anca Maria Panaitescu, Medic primar Obstetrica Ginecologie

Coordonator Bloc Operator Obstetrica: Dr. Radu Botezatu, Medic primar Obstetrica Ginecologie

Medici: Dr. Nestianu Liliana, Medic primar; Dr. Cane Eugen, Medic primar; Dr. Duta Simona Florentina, Medic primar; Dr. Mahfouz Khaled, Medic specialist; Dr. Gheoca George, Medic specialist; Dr. Popescu Ilioniu Florin, Medic primar; Dr. Vayna Ana-Maria, Medic primar; Dr. Voicu Iacoblev Denis, Medic specialist; Dr. Safta Veaceslav, Medic primar; Dr. Safta Valentina, Medic specialist; Dr. Chirculescu Petru-Bogdan, Medic primar; Dr. Slabu Anca - Marina, Medic specialist; Dr. Mitroi - Costina Dana - Brîndusa, Medic primar; Dr. Cimpoca - Raptis Brîndușa - Ana, Medic specialist; Dr. Safta Valentina, Medic specialist.

Asist. Șef Sandu Mihaela

Dotări:

4 săli de travaliu individuale dotate corespunzător.
O sală de operații - pentru operații cezariene și intervenții destinate menținerii sarcinii (cerclaj).
Un salon pretravaliu - destinat gravidelor aflate la debutul travaliului unde se monitorizează bătăile cordului fetal, tensiunea arterială maternă și contracțiile uterine.
Un salon de consult preanestezic și pregătire preoperatorie.
Un salon postoperator unde pacientele sunt supravegheate și menținute 4-6 ore postoperator.
Ecograf portabil General Electric.
Cardiotocografe pentru monitorizare materno-fetală.

Sala de nașteri are 4 săli de travaliu dotate cu tehnologie modernă necesară urmăririi și desfășurării în siguranță a oricărui tip de travaliu, inclusiv a celor cu risc crescut. Pe durata travaliului, gravidele sunt monitorizate atent de medici și moașe (tensiune arterială, contracții uterine dureroase, bătăi cardiace fetale) care le arată cum să găsească cea mai confortabilă poziție în travaliu în vederea diminuării durerii, diferite tipuri de respirații în funcție de momentul travaliului și le acordă un important sprijin psihologic.

Fiecare sală de travaliu este dotată cu un pat care se transformă în masă de naștere în momentul expulziei. Gravidele sunt monitorizate cardiotocografic (activitatea cardiacă fetală și contracțiile uterine), în funcție de caz, intermitent sau continuu.

În sălile de travaliu, pacienta poate fi acompaniată de partener, atunci când situația o permite. Interacțiunea mamă-nou-născut este încurajată imediat după expulzie.

Sala de operații cezariene are toate dotările necesare realizării în condiții de siguranță a nașterilor operatorii, inclusiv a complicațiilor severe care pot apărea în cursul travaliului sau nașterii.

Gravida este încurajată ca pe parcursul travaliului să fie activă, putând folosi mingea sau scaunul special pentru travaliu. Moașele prezintă gravidelor pozițiile care pot fi adoptate pentru etapele travaliului, se folosesc metode naturale de calmare a durerii - muzică, apă caldă, masaj.