Nasterea prematura este o realitate care poate interveni in orice sarcina. Un copil prematur este bebelusul care se naste inainte de a 37-a saptamana de sarcina, dar si micutul care cantareste mai putin de 2500 gr. Intrucat dezvoltarea micutului nu este completa, bebelusul prematur are nevoie de o ingrijire speciala. Initial aceasta vine la spital, intrucat bebe ce se naste prematur este supus mai multor riscuri.
Perioada normala a unei sarcini dureaza in jur de 40 de saptamani. Un nou-nascut de 38 de saptamani este pe deplin dezvoltat si numit nou-nascut la termen. Un copil nascut intre 22 si 37 de saptamani complete de sarcina este un prematur. Studii ale Asociatiei Americane de Neonatologie au aratat ca unul din zece nou-nascuti este prematur. Un prematur este un bebelus care se naste inainte de saptamana 37 de sarcina, adica inainte de termenul complet, care este de 40 de saptamani. Prematuritatea este definita drept nastere inainte de implinirea varstei gestationale de 37 de saptamani. Prematuritatea determina imaturitatea structurala si functionala a tuturor organelor si sistemelor nou-nascutului, imaturitate care complica procesul complex de adaptare la viata extrauterina.
Frecventa nasterilor premature nu este una foarte scazuta. De fapt, 11 % dintre micuti sunt nascuti inainte de termenul de 37 de saptamani. Totusi, marea majoritate a nasterilor premature au loc in ultimul trimestru de sarcina, aproape de momentul cand micutul ar trebui sa vina pe lume. Majoritatea copiilor nascuti aproape de 37 de saptamani de gestatie (saptamani complete de sarcina) nu au probleme medicale datorate prematuritatii. Insa cei nascuti in jurul saptamanii 32 de gestatie prezinta simptomele prematuritatii. Aceste simptome includ incapacitatea de a se alimenta la san sau la biberon, de a respira fara a face scurte perioade de pauza (apneea de prematuritate) si de a-si pastra temperatura normala a corpului. Pur si simplu este nevoie de timp pentru a se dezvolta complet si pentru a creste. Dupa depasirea acestor probleme legate de prematuritate, in marea majoritate acestia pot pleca in conditii sigure din spital.
Exista si situatii cand bebe se naste inainte de saptamana 32. In aceste cazuri este important ca cel mic sa primeasca o ingrijire speciala, dar si monitorizare permanenta, intrucat riscul complicatiilor este mult mai ridicat. Cand nasterea este mult prea devreme fata de termenul normal, organele de importanta majora ale prematurului nu sunt pe deplin dezvoltate, ceea ce poate cauza o serie de probleme medicale. Orice prematur poate avea probleme de sanatate, dar cei nascuti inainte de 32 de saptamani de gestatie sunt cei mai susceptibili.
Imediat dupa nastere, plamanii, inima, creierul si ficatul micutului sunt obligate sa se adapteze la noul mediu, si pentru ca nu sunt complet dezvoltate, sa se forteze. Tocmai de aceea, in cele mai multe cazuri, copii prematuri sunt dusi la incubator unde sunt tinuti pana cand bebe se dezvolta. Incubatorul imita uterul mamei. Perioada de timp in care bebe va ramane la incubator este stabilita de specialisti in functie de starea fiecarui micut.
Plamanul este poate cel mai important organ in primele ore de la nastere, cu cat prematurul e mai mic, cu atat sunt mai inguste si caile sale respiratorii. Tubul digestiv imatur - ingreuneaza nutritia, incepand cu lipsa reflexelor necesare alimentatiei la san si continuand cu imaturitatea sistemelor enzimatice necesare digestiei si absorbtiei nutrientilor. Deseori este necesar ca alimentatia acestor copii sa se faca fie prin gavaj, fie prin administrarea intravenoasa de solutii nutritionale. Evident, aceasta nutritie nu se poate compara cu aceea asigurata de placenta in viata extrauterina.
Sindromul de detresa respiratorie (RDS) neonatala reprezinta orice dificultate in respiratie intalnita sub varsta de 28 de zile. In literatura de specialitate se intalneste sub denumirea de sindrom de detresa respiratorie a prematurului sau boala membranelor hialine (BMH). Incidenta afectiunii este invers proportionala cu varsta de gestatie, fiind de aproximativ 40% la nou-nascutii cu varsta gestationala de 30-32 saptamani; de 20% la cei de 32-34 saptamani si de 0,5-1% la nou-nascutii la termen. Sindromul de detresa respiratorie impune folosirea unui sistem de ventilatie artificiala. Sistemele conventionale de ventialatie mecanica ajuta la salvarea vietii copiilor nascuti prematur, insa, pot, in acelasi timp, sa le afecteze plamanii. Astfel, au inceput sa fi utilizate metode alternative de tratament in cazul insuficientei respiratorii.
Dificultăți respiratorii (Sindromul deficienței respiratorii - SDR) Plămânii bebelușilor prematuri nu sunt complet dezvoltați și produc o cantitate insuficientă de surfactant, o substanță esențială pentru menținerea alveolelor pulmonare deschise. Acest lucru duce la dificultăți în respirație și necesitatea suportului respirator, cum ar fi oxigenoterapia sau ventilația mecanică. Probleme de respirație - un copil prematur poate avea probleme cu respirația din cauza dezvoltării insuficiente a plămânilor. Este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă pauze în respirație, numite apnee. Unii prematuri suferă de o tulburare pulmonară mai puțin frecventă, numită displazie bronhopulmonară sau boala membranelor hialine şi necesită oxigen pentru câteva săptămâni sau luni, dar, adesea, depășesc această problemă.
Probleme de hrănire și creștere Prematurii pot avea reflexul de supt și înghițire slab dezvoltat, ceea ce îngreunează alimentația. Uneori, aceștia trebuie hrăniți prin sondă nazogastrică până când învață să se hrănească eficient. De asemenea, pot avea un metabolism mai rapid, ceea ce le face dificilă menținerea unei greutăți optime. Probleme digestive - la sugarii prematuri sistemul digestiv poate fi incomplet dezvoltat. Acest lucru poate duce la probleme precum enterocolita necrozantă, în care celulele care căptușesc peretele intestinal sunt lezate. Riscul de a dezvolta această problemă este mai mic la sugarii prematuri care primesc numai lapte matern.
Icter neonatal accentuat Bebelușii prematuri sunt mai predispuși la icter neonatal, deoarece ficatul lor nu este suficient de matur pentru a procesa bilirubina (pigmentul care dă culoarea galbenă pielii și ochilor). În cazurile severe, icterul poate afecta sistemul nervos, necesitând fototerapie pentru a preveni complicațiile. Probleme ale creierului - cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât este mai mare riscul de sângerare intracraniană, numită hemoragie intraventriculară. Cele mai multe hemoragii sunt ușoare dar unii bebeluși pot avea sângerări cerebrale mai mari, care cauzează leziuni permanente ale creierului.
Sistem imunitar slab și risc crescut de infecții Sistemul imunitar al unui bebeluș prematur este insuficient dezvoltat, ceea ce îl face extrem de vulnerabil la infecții severe, cum ar fi sepsisul sau meningita. Igiena strictă și îngrijirea într-un mediu protejat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Probleme ale sistemului imunitar - este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă un sistem imunitar incomplet dezvoltat, ceea ce înseamnă că au un risc mai mare de îmbolnăvire. O infecție la un copil prematur se poate răspândi rapid în fluxul sanguin și poate provoca sepsis, care îi pune viața în pericol. Nou născuții prematuri au risc mare de infecții grave, deoarece imunitatea lor este scăzută, iar susținerea lor în viață în secțiile de terapie intensivă neonatală necesită intervenții agresive (intubație oro-traheală, montare de catetere centrale sau de branule, recoltare de analize).
Afecțiuni cardiace congenitale Unii bebeluși prematuri pot avea defecte ale inimii, printre care persistența canalului arterial (PDA), o afecțiune care împiedică circulația normală a sângelui. Aceasta poate necesita tratament medicamentos sau, în cazuri severe, intervenție chirurgicală. Probleme cardiace - unele probleme frecvente ale inimii sunt persistența ductus arteriosus, o deschidere între două vase de sânge importante, aorta și artera pulmonară. Acest defect cardiac se închide, adesea, de la sine, dar fără tratament poate duce la probleme precum insuficiența cardiacă. Alți prematuri dezvoltă tensiune arterială scăzută care poate fi tratată cu lichide perfuzabile, medicamente și, uneori, transfuzii de sânge.
Sângerări cerebrale și riscul de hidrocefalie În primele zile după naștere, prematurii prezintă un risc crescut de hemoragii cerebrale, în special în ventriculele creierului. În cazurile severe, acestea pot duce la hidrocefalie (acumularea excesivă de lichid în creier), care necesită drenaj pentru a preveni presiunea crescută asupra țesutului cerebral.
Probleme de control a temperaturii - bebelușii prematuri pot pierde rapid căldura corpului pentru că nu au grăsime stocată asemeni unui nou-născut la termen, iar corpul lor nu poate produce suficientă căldură. Dacă temperatura corpului scade prea mult, poate duce la hipotermie, care, la un copil prematur, conduce la probleme de respirație și la niveluri scăzute de zahăr din sânge.
Probleme de sânge - bebelușii prematuri sunt expuși riscului de a dezvolta anemie și icter. Prematurii au risc de a face anemie, care să necesite transfuzii de sânge.
Probleme de metabolism - copiii prematuri pot avea probleme cu metabolismul dar şi cu transformarea zahărului stocat în forme mai utilizabile și mai active.
Complicații prematurității pe termen lung includ: Paralizie cerebrală - poate cauza probleme cu mișcarea, tonusul muscular sau postura şi poate duce la infecții sau un flux sanguin slab. De asemenea, poate proveni dintr-o leziune a creierului unui nou-născut, fie la începutul sarcinii, fie în timp ce copilul este încă mic; Probleme de învățare - copiii prematuri au mai multe șanse de dificultăți de învățare; Probleme de vedere - sugarii prematuri pot dezvolta o boală oculară numită retinopatie a prematurității. Fără tratament, această afecțiune poate afecta vederea și poate cauza orbire; Probleme de auz - copiii prematuri au un risc mai mare de a-și pierde auzul; Probleme dentare - bebelușii prematuri dezvoltă frecvent defecte ale smalțului dinților; Probleme de comportament și de sănătate mintală - copiii născuți devreme pot dezvolta anumute probleme de sănătate mintală, precum și întârzieri în dezvoltare; Probleme de sănătate - copiii prematuri pot dezvolta mai multe probleme de sănătate pe termen lung, precum infecţiile, astmul și problemele de hrănire.
Desi multi copii nascuti prematuri se dezvolta normal din punct de vedere psihologic, exista totusi un procent important al acestora care prezinta anumite intarzieri in dezvoltare in masura in care le afecteaza performanta scolara si adaptarea sociala de mai tarziu. Riscul este mai mare atunci cand copiii prematuri au avut o greutate foarte mica la nastere sau au suferit inainte, in timpul sau dupa nastere diverse traumatisme sau afectiuni medicale care le-au afectat, direct sau indirect, functionarea neurologica. Atunci cand nasterea prematura este insotita si de probleme de vedere, de auz sau ale altor simturi, lucrurile se complica si mai mult, copiii avand din start un deficit in procesarea si mai ales in integrarea la nivelul creierului a informatiei primite prin organele senzoriale.
Pentru un copil prematur, tiparul de aparitie a momentelor importante este diferit de cel al copiilor nascuti la termen. Deoarece copilul a venit pe lume prea devreme, este posibil ca nu toate momentele importante ale dezvoltarii sa se manifeste ca in cazul copiilor nascuti la termen. Varsta corectata a copilului se calculeaza scazand din numarul de luni de la nastere (varsta cronologica) numarul de luni care reprezinta intervalul cu care s-a nascut mai devreme (prematuritatea). In primii 2 ani de viata este posibil ca bebelusul prematur sa aiba nevoie de mai multe controale medicale, efectuate de catre diversi specialisti: neonatolog, pediatru, oftalmolog, ORL-ist, neurolog, ortoped, kineto-terapeut, logoped, psiholog etc.
Nou nascutii intre 1500 si 2500 de grame pot avea diferente ale coeficientului de inteligenta fata de un nou nascut la termen, dar acestea sunt mici. Nou nascutii ce cantaresc peste 2500 de grame au un risc foarte mic de aparitie a unui retard in dezvoltare. Cu cat sunt mai mici la nastere cu atat problemele prematurilor sunt mai mari de-a lungul intregii vieti. Unele studii au adus concluzionat ca mai tarziu acestia sunt predispusi la retardare intelectuala, probleme in procesul de invatare, probleme ale auzului si vorbirii.
Daca ai un copil prematur, nu inseamna ca acesta nu se va dezvolta sanatos sau armonios. Majoritatea copiilor ce primesc grija necesara sunt capabili sa creasca sanatos, chiar daca riscul de imbolnavire este mai ridicat. Micutii nascuti prematur pot fi mai sensibili la unele afectiuni comparativ cu alti copii, dar acest lucru nu inseamna ca acesti copii nu se pot bucura de o dezvoltare normala si sanatoasa. Chiar daca de cele mai multe ori bebe ajunge sa se dezvolte sanatos, exista si situatii cand cel mic poate dezvolta o serie de probleme de sanatate, dar nu numai. Riscurile se pot intinde catre copilarie sau chiar catre perioada adulta. Probleme pulmonare, de infertilitate, probleme comportamentale, precum si dizabilitati sau chiar retard mental pot fi intalnite la cei nascuti prematur. Totusi, este bine de stiut ca aceasta nu este o regula si exista foarte multe cazuri in care copii depasesc astfel de probleme si devin adulti sanatosi.
Copilul prematur este un luptător încă de la prima respirație. Un bebeluș este considerat prematur dacă vine pe lume între 24 și 37 de săptămâni de sarcină. Cu cât nașterea are loc mai devreme, cu atât provocările sunt mai mari, iar bebelușii sunt mai fragili decât cei născuți la termen. Pentru cei veniți pe lume înainte de 24 de săptămâni, șansele de supraviețuire sunt extrem de mici, dar medicina modernă face zilnic minuni. Un bebelus prematur este un bebelus nascut in intervalul dintre 24 si 37 de saptamani de sarcina. Sansele de supravietuire inainte de 24 de saptamani sunt extrem de mici. Bebelusii prematuri sunt mult mai fragili decat cei nascuti la termen. Acestia se nasc de cele mai multe ori cu diferite probleme, principala cauza a acestui fapt fiind aceea ca multe din functiile corpului nu sunt dezvoltate destul.
Bebelușii prematuri au nevoie de o îngrijire specială și extra dragoste La naștere, prematurii sunt puși direct în îngrijire specială. De obicei sunt ținuți în incubatoare. Semnele vitale sunt monitorizate. Doctorul este cel care hotărăște cât timp trebuie ținut copilul în îngrijire specială. Chiar după ce au fost eliberați din spital acești copii trebuie să beneficieze de un control medical periodic pentru a putea preveni orice problemă s-ar putea ivi pe parcurs.
Sugarii prematuri au aproape întotdeauna nevoie de îngrijiri medicale specializate într-o unitate de terapie intensivă neonatală. Neonatologii sunt specializați în îngrijirea nou-născuților prematuri, care pot sta internați săptămâni sau chiar luni, cu suport intervențional pentru: respirație; hrănire; creștere în greutate; menținerea temperaturii corporale; suport probiotic; oftalmoprotecție.
Nu întotdeauna travaliul prematur provoacă și nașterea prematură. Travaliul se poate opri singur sau cu medicație adecvată. Dacă, în ciuda medicamentelor administrate, travaliul nu poate fi oprit, se vor administra alte medicamente care pot ajuta la pregătirea fătului pentru naștere și la prevenirea unor complicații.
Durata spitalizării unui nou-născut prematur depinde de greutatea acestuia, de capacitatea de a respira independent, de obiceiurile de hrănire și nevoile medicale. Un copil prematur este, de obicei, externat atunci când atinge o greutatea normală pentru un nou-născut, adică peste 3 kg. O altă condiție este să poată fi alăptat sau să fie hrănit prin biberon, să respire fără probleme, iar corpul să își regleze singur temperatura. Un copil prematur trebuie să ia în greutate constant înainte de a putea merge acasă în siguranță.
Majoritatea prematurilor au nevoie de controale suplimentare pentru monitorizarea creșterii, dezvoltarea vorbirii, monitorizarea nivelului tonusului muscular și a abilităților motorii.
Mama trebuie să participe, împreună cu echipa de medici și asistente, la crearea unui climat de siguranță pentru copil: îngrijirea prematurului în cuiburi, cu membrele în flexie, atingerea cu mișcări blânde, respectarea pe cât de mult posibil a somnului, gruparea manevrelor de îngrijire și terapie, evitarea durerii, mângâierea copilului, evitarea zgomotelor și a luminii puternice, masajul blând (după stabilizare).
După ieșirea mamicii și a lui bebe din spital, rolul îngrijirii corespunzătoare a prematurului le revine părinților. Ambii părinți trebuie să creeze un microclimat favorabil pentru creșterea bebelușului și să asigure o alimentație hrănitoare înainte și în timpul sarcinii. Tinerele mame trebuie să înțeleagă rolul cheie pe care îl au ca părinți. Trebuie să fie conștiente de nașterea care urmează să aibă loc și să ceară sprijinul specialiștilor și sfaturile medicului ginecolog personal referitor la cum să își învingă frica de durerea specifică nașterii.
Specialiștii spun că mamele în vârstă de până la 18 ani, precum și cele cu vârsta mai mare de 35 de ani, au un risc ridicat de a avea o sarcină prematură. În această categorie se încadrează și femeile care suferă de infecții vaginale, precum și cele cu malformații uterine. Mai mult decât atât, specialiștii spun că mamele ce suferă de hipertensiune arterială în sarcină au și ele un risc mai mare de a avea o sarcină prematură. Stresul și efortul fizic pe timpul sarcinii reprezintă un risc ridicat de naștere prematură. Sarcinile multiple și fertilizarea in vitro expun mama la riscul unei nașteri premature. Acest tip de sarcini trebuie monitorizate cu atenție pentru a se putea observa chiar și cel mai mic simptom de disconfort al fătului în uter, iar viitoarea mamă trebuie să se supună controalelor medicale mai frecvent.
Sanatatea noului nascut este direct corelata cu sanatatea mamei. Din aceasta cauza este foarte important ca o posibila infectie mama-fat sa fie descoperita si tratata cat mai devreme posibil. Aceasta ar putea preveni o nastere prematura si poate garanta sanatatea copilului. Programarea la specialistul obstetrician in primele trei luni de sarcina este obligatorie, iar in cazul in care exista orice fel de risc, viitoarea mama trebuie sa consulte medici specialisti din specializarea in care se suspecteaza riscul. Pentru evolutia unei sarcini normale sunt necesare patru vizite medicale in ultimele 4 luni de sarcina, la medicul specialist obstretician. Gravidele trebuie sa efectueze examinari repetate de urina. Infectiile urinare se vor trata corect. Orice febra in cadrul infectiei trebuie combatuta.
Asistenta la nastere este obligatorie in maternitate in echipa completa: medic specialist obstretician si neonatolog.
Cum să îngrijești acasă un bebeluș prematur? | cu Dr. Stephanie Liu
De cele mai multe ori, cauza producerii unei nașteri premature nu este cunoscută. Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât ne putem aștepta ca nou-născutul prematur să se adapteze mai greu și să apară mai multe complicații. Este foarte important ca sarcinile să fie urmărite corect și să se stabilească riscul de naștere prematură. Toți nou-născuții prematuri trebuie urmăriți pe parcursul internării și după externarea din maternitate din punctul de vedere al dezvoltării neuromotorii și cognitive, precum și din punctul de vedere al complicațiilor oftalmologice (cecitate) și ale auzului.
Prematurii sunt niște mici eroi, care, de când se nasc, trec prin multe și grele încercări, dar, ajutați de medici și de familie, pot învinge și pot recupera. Cel mai frumos moment, ca medic neonatolog, este să vezi un prematur care se întoarce, după un an sau doi, de mână cu mama sa, și îți mulțumește.
tags: #cat #despre #necazul #prematur