La naştere, imunitatea înnăscută este funcţională, dar răspunsul imun adaptativ este slab, ceea ce face bebeluşul vulnerabil la infecţii. Partea bună este că sistemul imunitar al mamei continuă să protejeze bebeluşul cu anticorpi care au fost distribuiţi prin placentă, imediat după naştere.
Ce sunt anticorpii materni şi cum ajung la sugar?
Mama îi transmite anticorpi fătului prin placentă, în timpul trimestrului trei de sarcină (ultimele trei luni de sarcină). Anticorpii mamei ajută la protejarea bebeluşului atunci când se naşte. De asemenea, aceşti anticorpi îl vor proteja pe cel mic timp de câteva săptămâni sau luni după naştere. După cum menţionam, imunitatea pe care o primeşte bebeluşul de la mama sa la naştere nu durează mult.
Durata protecţiei pasive transplacentare
Anticorpii distribuiţi prenatal rămân activi în primele săptămâni de viaţă ale unui bebeluş, oferindu-i o anumită protecţie împotriva bacteriilor şi virusurilor. Sistemul imunitar al nou-născutului este insuficient dezvoltat şi se bazează în principal pe anticorpii proveniţi de la mamă, care oferă doar o protecţie temporară, pierzând eficacitate treptat până în jurul vârstei de 6 luni.
Ce factori influenţează durata protecţiei?
- Bebelușii născuți prematur nu primesc atât de mulţi anticorpi de la mame ca bebeluşii născuţi la termen.
- Cantitatea şi tipul de anticorpi transmişi depind de imunitatea mamei: dacă mama a fost vaccinatã sau a trecut prin infecţii, titrurile de anticorpi pot fi mai mari.
- Unele anticorpi (de exemplu IgG) traversează placenta mai eficient, oferind protecţie sistemică; alţii, precum IgA secretorie, ajung în principal prin laptele matern şi protejează mucoasele.
Rolul alăptării în continuarea protecţiei
După naştere, bebeluşul primeşte şi mai mulţi anticorpi prin colostru (primul lapte matern). Laptele matern conţine anticorpi (în special IgA secretorii) şi oligozaharide prebiotice, care hrănesc bacteriile bune din intestinul bebeluşului. Când o mamă intră în contact cu microbii, ea produce anticorpi pentru a o ajuta să lupte împotriva infecţiei. Aceştia sunt transmisi bebeluşului prin laptele matern.
Bebeluşii alăptaţi dezvoltă mai puţine infecţii şi, în plus, îşi revin mai repede decât bebeluşii hrăniţi cu lapte praf. Laptele matern conţine o mulţime de lucruri esenţiale, cum ar fi proteinele, grăsimile şi zaharurile, care ajută la întărirea sistemului imunitar al bebeluşului.
Colostrul şi laptele de tranziţie - ce protecţie oferă?
Colostrul este laptele matern din primele trei zile. Are o cantitate ridicată de anticorpi şi IgA pentru prevenirea alergiilor şi a intoleranţelor. De asemenea, conţine factori de creştere, care contribuie la maturarea intestinului, şi cantităţi importante de vitamina A. Laptele de tranziţie, produs până în a doua săptămână, conţine tot anticorpi şi nutrienţi esenţiali, iar laptele matur menţine aportul de molecule imunomodulatoare pe termen lung.
Cât timp rămâne protecţia suficientă pentru a preveni bolile grave?
Alăptarea şi anticorpii maternali oferă protecţie parţială, dar nu pot proteja pe deplin copilul de infecţii care pun viaţa în pericol, cum ar fi poliomielita, difteria sau rujeola. Vaccinarea stimulează un răspuns imun adaptativ fără a provoca boala şi este necesară pentru protecţia pe termen lung.
Bebeluşii primesc primele vaccinuri la naştere, apoi la 6 săptămâni, 4 luni şi 6 luni. Vaccinarea maternă (de exemplu antipertussis între săptămânile 20 şi 32 de sarcină şi vaccinul antigripal în sarcină) ajută la creşterea anticorpilor specifici transferaţi fătului şi reduce riscul de boală severă în primele luni de viaţă.
Webinar: Imunizări materne/infantile: Siguranța vaccinării pentru părinți și femei însărcinate
Dezvoltarea imunităţii proprii a sugarului
La fel ca adulţii, bebeluşii îşi produc proprii anticorpi. De fiecare dată când se infectează cu un germen, sistemul lor imunitar se activează. Cu toate acestea, imunitatea bebeluşilor este imatură, cu un răspuns mai slab la unele infecţii şi un timp de reacţie mai lent. Aceasta are nevoie de timp pentru a se dezvolta în totalitate, proces susţinut de expunerea la microbi şi de vaccinări.
Rolul microbiotei intestinale
Bacteriile benefice din intestin ajută sistemul imunitar să funcţioneze bine. Ele contribuie la formarea unui microbiom intestinal sănătos, care joacă un rol-cheie în dezvoltarea toleranţei imune şi în prevenirea reacţiilor alergice sau autoimune. Aceste bacterii prietenoase se află în vaginul mamei şi sunt transmise copilului în momentul naşterii naturale, spre deosebire de naşterea prin cezariană unde acest transfer este limitat.
Ce pot face părinţii pentru a prelungi şi susţine protecţia imunitară a copilului?
- Alăptarea la cerere şi continuată: alăptarea exclusivă până la 6 luni şi continuarea acesteia alături de diversificare până la 2 ani sau mai mult, conform recomandărilor OMS şi UNICEF.
- Vaccinarea mamei în sarcină (pertussis, gripă) şi respectarea schemei de vaccinare a sugarului.
- Atenţie la igienă: spălatul pe mâini înainte de alăptare şi igiena sânilor (doar cu apă) pentru a preveni infecţiile mamare care pot afecta copilul în cazuri rare.
- Susţinerea microbiotei intestinale: alăptarea, evitarea antibioticelor inutile şi, când este indicat, utilizarea probioticelor la mamă (eficacitatea depinde de tulpină şi dozaj).
- Nutriţie adecvată şi expunere la aer liber: după începerea diversificării, o dietă variată şi expunerea la soare pentru sinteza vitaminei D (suplimentările profilactice de vitamina D 400 UI/zi sunt recomandate sugarilor).
Aspecte practice legate de alăptare care susţin imunitatea
Alimentaţia la sân a nou-născutului - alăptarea "la cerere" - reprezintă modul ideal de a asigura bebeluşului o dezvoltare armonioasă. Durata suptului este proprie fiecărui copil; în general, copiii pot să sugă 10-30 de minute, iar în primele zile suptul durează mai mult. Mama nu trebuie să întrerupă prea devreme alăptarea; ea trebuie să aştepte până când copilul lasă singur sânul.
Mama trebuie să ştie că golirea sânului şi alăptarea frecventă cresc secreţia de lapte. Laptele matern muls steril poate fi păstrat în frigider aproximativ 24h dacă intenţionaţi să îl folosiţi în acest interval. Înainte de fiecare alăptat, mâinile se spală cu apă şi săpun, iar sânii şi areola mamara numai cu apă.
Ce indicaţiile medicale specifice pentru prematuri?
Copiii născuţi prematur au susceptibilitate crescută la infecţii din cauza imaturităţii sistemului imunitar şi respirator. Datorită faptului că primesc mai puţini anticorpi transplacentari, vaccinarea părinţilor, a membrilor familiei şi a îngrijitorilor poate ajuta la menţinerea sănătăţii unui copil prematur. De asemenea, alăptarea şi administrarea de lapte matern, inclusiv lapte muls, sunt recomandate pentru a oferi protecţie adiţională.
Rezumat informativ
- Sistemul imunitar al nou-născutului se bazează pe anticorpii materni transplacentari şi pe cei din laptele matern; aceştia oferă protecţie temporară, mai ales în primele săptămâni şi luni de viaţă.
- Protecţia pasivă scade treptat până în jurul vârstei de 6 luni, când imunitatea proprie a sugarului devine tot mai funcţională.
- Alăptarea, vaccinarea maternală în sarcină şi schema de vaccinare a sugarului sunt esenţiale pentru protecţia contra infecţiilor grave.
- Microbiota intestinală, influenţată de naştere, alăptare şi diversificare, joacă un rol major în dezvoltarea imunităţii pe termen lung.
Dacă observaţi simptome de boală sau aveţi întrebări legate de protecţia imună a copilului (în special la prematuri sau în cazul unor infecţii repetate), consultaţi medicul pediatru pentru sfaturi şi recomandări personalizate.
tags: #cat #timp #este #protejat #bebe #devarsat