În România, femeile însărcinate fără venituri dispun de o serie de drepturi și beneficii menite să le protejeze sănătatea și să le asigure un trai decent pe parcursul sarcinii și după naștere. Aceste măsuri legislative vizează atât protecția socială, cât și accesul la servicii medicale esențiale.
Concediul de Maternitate și Concediul de Risc Maternal
Concediul prenatal este un drept garantat prin lege, de care poate beneficia orice angajată care urmează să devină mamă, începând cu luna a șaptea de sarcină. Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Acest tip de concediu este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003. Concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului. În concluzie, concediul prenatal constituie prima jumătate a concediului de maternitate, la care femeile au dreptul începând cu luna a șaptea de sarcină.
Concediul de risc maternal reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de protecție acordate femeilor însărcinate și mamelor care alăptează în România. Concediul de risc maternal este un tip de concediu medical special acordat salariatelor însărcinate, celor care au născut recent sau celor care alăptează, atunci când condițiile de muncă sunt considerate periculoase pentru sănătatea lor ori pentru sănătatea și dezvoltarea normală a copilului. Acesta este reglementat în principal de OUG nr. 96/2003. Principiul de bază al acestui concediu constă în eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale ce pot afecta gravida ori bebelușul. Această formă de protecție constituie un drept fundamental al femeilor însărcinate, menit să asigure respectarea dreptului la sănătate și a condițiilor necesare dezvoltării intrauterine normale a fătului. Pentru a beneficia de concediu de risc maternal, este esențial ca salariata să-și notifice angajatorul în scris cu privire la starea sa de graviditate (articol din OUG 96/2003). Durata concediului de risc maternal este de maximum 120 de zile calendaristice. Acesta poate fi acordat integral sau fracționat, în funcție de recomandările medicului și de situația de la locul de muncă.
Indemnizația de Concediu de Maternitate și Risc Maternal
Formula de calcul a indemnizației acordate persoanelor în concediu prenatal a fost clarificată recent printr-o ordonanță de urgență adoptată pe fondul unor discuții legate de perceperea contribuției pentru asigurările de sănătate în cazul unor categorii de concedii medicale. Concediul prenatal este la rândul său un tip de concediu medical, iar conform noii ordonanțe adoptate în aprilie 2024, se încadrează în categoria celor pentru care nu se plătesc asigurări de sănătate. Pentru a vă fi mai ușor să înțelegeți, vă prezentăm un model de calcul pentru o persoană care în ultimele 6 luni a avut un venit brut de 5.000 de lei pe lună. În acest caz, valoarea indemnizației lunare brute ar fi 4.250, adică 85% din suma de 5.000 de lei acordată lunar înainte de concediul prenatal. Suma pe care persoana respectivă o va primi efectiv este mai mică, pentru că din cei 4.250 de lei se scad 25%, care merg către plata CAS.
Imaginăm scenariul în care o salariată ar fi avut următoarele venituri brute lunare în ultimele 6 luni: 3.000 RON, 3.000 RON, 3.000 RON, 3.000 RON, 3.000 RON, 3.000 RON. Media lunară brută = (3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000 + 3.000) / 6 = 3.000 RON. Indemnizația de risc maternal (75% din 3.000) = 2.250 RON/lună (brut). Din această sumă, se reține doar contribuția la asigurările sociale (CAS) de 25%. Celelalte contribuții, precum CASS sau impozitul pe venit, nu se rețin din indemnizațiile pentru concediu de risc maternal.
În această perioadă plata este 100% din salariul mediu zilnic, dar depinde de istoricul de muncă.
Servicii Medicale și Monitorizarea Sarcinii
În asistența medicală primară se acordă consultații de monitorizare a evoluției sarcinii și lăuziei. Astfel, femeia însărcinată este luată în evidență de medicul de familie încă din primul trimestru al sarcinii și, în cazul în care sarcina evoluează normal, fără complicații, din luna a treia până în luna a șaptea se efectuează lunar câte o consultație de supraveghere. Din luna a șaptea până în luna a noua aceste consultații sunt bilunare. În cadrul supravegherii gravidei medicul de familie promovează alimentația sugarului exclusiv cu lapte matern, în primele șase luni de viață, precum și continuarea alimentației la sân pentru încă minim alte șase luni.
Odată cu prima prezentare la medicul de familie a femeii însărcinate, acesta ia în evidență gravida și poate elibera o adeverință prin care se atestă existența sarcinii. Serviciul include și depistarea sarcinii, după caz. În cazul unei asemenea internări, spitalul are obligația să efectueze consultații de specialitate și următoarele analize/investigații: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin ABO și Rh, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, glicemie, TGP, TGO, TSH, examen complet de urină (sumar + sediment), VDRL sau RPR, testare HIV, evaluarea infecțiilor cu risc pentru sarcină (rubeolă, toxoplasmoză, citomegalovirus, hepatită B și C), secreție vaginală, examen Babeș-Papanicolau sau test de toleranță la glucoză per os +/- hemoglobină glicată, biometrie fetală, detecția streptococului de grup B, precum și ecografie de confirmare, viabilitate și datare a sarcinii. Menționăm că unele din analize nu pot fi efectuate decât în anumite perioade ale sarcinii.
Între săptămâna a 11-a și a 19-a a sarcinii se poate efectua un screening prenatal, tot în internare de zi, care trebuie să includă obligatoriu o consultație de specialitate obstetrică-ginecologie, un dublu test/triplu test și o ecografie pentru depistarea anomaliilor fetale. Pentru acordarea acestui serviciu, medicul specialist trebuie să aibă și competență/atestat de pregătire complementară în ultrasonografie obstetricală și ginecologică sau supraspecializare în medicina materno-fetală. De asemenea, în regim de spitalizare de zi pot fi efectuate și servicii de amniocenteză (trim. II de sarcină), cordonocenteză (trim. II de sarcină), respectiv biopsie de vilozități coriale (trim. I de sarcină), numai de medicii obstetricieni-ginecologi cu supraspecializare în medicina materno-fetală.
La laboratoarele din ambulatoriu gravidele pot efectua următoarele analize medicale specifice chiar și peste valoarea plafonului lunar, pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de cel specializat în obstetrică-ginecologie: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin și Rh, testare HIV, timpul Quick și INR, APTT, fibrinogenemie, proteine serice totale, feritină serică, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, bilirubină totală și directă, glicemie, TGP, TGO, Gama GT, fosfatază alcalină, sodiu, potasiu, magneziu, calciu total și ionic seric, examen complet de urină, dozare proteine urinare, albumină serică, HBA1c, TSH, FT4, AgHBs, VDRL sau RPR, proteina C reactivă, anticorpi anti HCV, urocultură, exudat faringian, examen Babeș-Papanicolau, examen microscopic nativ și colorat din secreții vaginale. Începând cu 1 iulie 2023, sumele alocate laboratoarelor pentru serviciile medicale paraclinice legate de sarcină se pot suplimenta și peste valoarea plafonului lunar, astfel încât gravidele să beneficieze de analize într-un interval de timp cât mai scurt posibil.
Alte Beneficii și Sprijin Financiar
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, fiind acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat. Mai mult, persoanele care se întorc mai repede la serviciu nu pot fi concediate de angajator, pe toată perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție. Această măsură reprezintă o motivație excelentă pentru proaspeții părinți care vor să devină activi din punct de vedere profesional înainte de a termina concediul și pe care familia îi poate ajuta cu creșterea celui mic.
Un calcul al indemnizației de creștere a copilului, în cazul în care nu ai obținut venituri în ultimele 12 luni, va fi 3300 (salariul minim brut pe economie în Oct.). În mod normal, unei persoane care primește indemnizație de creștere a copilului și obține venituri suplimentare în perioada respectivă i se poate suspenda dreptul la acest beneficiu. Totodată, dacă indemnizația calculată pentru cel de-al doilea CCC mai este mică decât cea obținută în primul, solicitantul are dreptul de a primi aceeași sumă precum în anteriorul concediu.
Mamele care au realizat venituri în ultimele 12 luni înainte de naștere pot primi o indemnizație lunară de până la 8.000 de lei, calculată în funcție de venitul mediu net realizat. Pentru mamele cu venituri mai mici, suma minimă acordată este de 2.000 de lei lunar. Începând cu 2024 și până în 2027, mamele pot beneficia de un stimulent financiar de 2.000 de lei pentru fiecare nou-născut. Acesta se acordă într-o singură tranșă și este destinat familiilor aflate în situații de vulnerabilitate, precum cele beneficiare de venit minim garantat sau alocație pentru susținerea familiei.
Femeile însărcinate cu domiciliul în București pot solicita vouchere Materna în valoare de 2.000 de lei. Alocația pentru susținerea familiei se acordă numai familiilor cu venituri mici și este calculată în funcție de numărul de copii și nivelul veniturilor. Începând cu 2024, ajutoarele sociale pentru familiile monoparentale au fost înlocuite cu Venitul Minim de Incluziune (VMI), destinat persoanelor și familiilor aflate în situații de dificultate. VMI oferă un sprijin financiar pentru asigurarea unui trai minim decent. VMI este un beneficiu financiar acordat de stat pentru familiile și persoanele singure aflate în situații de dificultate.
Guvernul a propus acordarea unei subvenții lunare de 2.250 de lei pentru mamele care revin la muncă după concediul de creștere a copilului.
Protecția Angajatelor Gravide
Nu există nicio lege care să oblige femeile să intre în concediu prenatal în perioada la care am făcut referire mai devreme. Singura obligație în acest context revine angajatorului, care trebuie să aprobe concediul dacă există o cerere și sunt îndeplinite condițiile impuse de lege. În mod categoric, angajatorului îi este interzis să concedieze o angajată aflată în concediu prenatal sau în concediu pentru creșterea copilului, deși absența acesteia de la locul de muncă pentru o perioadă îndelungată poate genera anumite dificultăți.
Pe durata concediului de risc maternal, contractul de muncă se suspendă. Legislația specifică faptul că perioada concediului de risc maternal nu afectează vechimea în muncă. Angajatorul nu are dreptul să concedieze o salariată din motive care țin de sarcină, naștere sau alăptare. Prin urmare, atunci când contractul de muncă se suspendă pe perioada concediului de risc maternal, angajata rămâne sub protecția legii.
Alături de drepturile salariatei gravide, legea impune obligații clare pentru angajatori. Aceste obligații sunt menite să asigure un mediu de lucru sigur și să prevină situațiile în care sănătatea gravidei ar putea fi pusă în pericol. Angajatorul nu are dreptul să trateze nefavorabil o salariată însărcinată, aflată în concediu de risc maternal sau care alăptează.
Însărcinată la locul de muncă - care sunt drepturile femeilor?
Asigurarea Opțională pentru Concedii Medicale
Legea le permite, din 2006, celor fără venituri să încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru diverse tipuri de concedii medicale. Își aleg suma asigurată pentru care vor cotiza, nu mai mică însă decât salariul minim pe economie. Plafonul maxim este de trei salarii minime, cu o excepție. Din iunie 2021, femeile fără venituri pot achita 1 la sută din cel mult 12 salarii minime, doar pentru concediul de maternitate de 126 de zile. Dacă o femeie fără venituri cotizează lunar la stat cu 360 de lei timp de o jumătate de an, după ce naște va primi lunar câte 30.600 de lei timp de 4 luni, adică un total echivalent cu 25.000 de euro.
Anul trecut, aproape 7.500 de persoane fără venituri au încheiat contracte de asigurare pentru concedii medicale, dublu față de 2020. Cele mai multe s-au asigurat pentru concediul de maternitate, majoritatea - la plafon maxim, chiar dacă pentru sănătate au cotizat la nivel minim. Un proiect de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Sănătății și CNAS prevede că plafonul maxim la asigurarea opțională pentru maternitate va fi de 3 salarii minime, la fel ca pentru concediul de boală.
tags: #ce #beneficii #are #o #femeie #gravida