La fiecare două minute, o femeie moare în timpul sarcinii sau al nașterii, potrivit ultimelor estimări din raportul „Trends in maternal mortality” al ONU.

Raportul arată regrese alarmante în sănătatea femeilor în ultimii ani, deși există progrese în unele domenii, iar decesele materne continuă să fie concentrate în cele mai sărace părți ale lumii și în țările afectate de conflicte.

În două din cele opt regiuni ONU-Europa și America de Nord și America Latină și Caraibe-rata mortalității materne a crescut între 2016 și 2020 cu 17%, respectiv 15%.

Raportul menționează că în 2020 aproximativ 70% din totalul deceselor materne au avut loc în Africa Sub-Sahariană, iar în ansamblu mortalitatea maternă a înregistrat o scădere globală aproximativă de 40% între 2000 și 2023.

Cu toate acestea ritmul îmbunătățirilor a încetinit după 2016, iar în unele situații progresele s-au inversat sau au stagnat în multe regiuni.

Costul acestei realități este în primul rând suportat de femeile aflate în zone de conflict, sărăcie și lipsă de acces la servicii de sănătate materna de calitate.

De ce sunt decesele materne încă atât de frecvente? Sângerările abundente, hipertensiunea arterială, infecțiile legate de sarcină, complicațiile avortului nesigur și condițiile de bază care pot fi agravate de sarcină (cum ar fi HIV/SIDA și malaria) sunt principalele cauze.

În contextul istoric, dezvoltarea medicală a redus dramatic mortalitatea prin utilizarea antibioticelor și practici moderne; de exemplu, România a înregistrat o dublare a mortalității materne în anumite perioade, dar în ansamblu există progrese legate de accesul la servicii, planificare familială și îngrijire postnatală.

La mijlocul secolului al XIX-lea, în Viena, diferențele între aripi ale maternitatea au evidențiat cum practici diferite pot influența mortalitatea, iar Ignaz Semmelweis a demonstrat impactul dezinfectării pe mâini asupra scăderii deceselor din septicemie puerperală, lucru care a condus la adoptarea antisepsiei în obstetrică.

Astăzi, sursele principale ale mortalității materne includ sângerările, hipertensiunea și infecțiile, iar intervențiile de planificare familială și securizarea lanțurilor de aprovizionare pot reduce decesele evitabile.

UNFPA a subliniat importanța investițiilor în moașe, asistenți medicali și personal sanitar comunitar pentru ca fiecare femeie să poată primi îngrijirea salvatoare de care are nevoie.

Raportul arată că pandemia de COVID-19 a avut efect asupra supraviețuirii materne, contribuind la creșteri în 2021 față de 2020 în unele regiuni, iar serviciile de maternitate au fost perturbate de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare.

Directorii OMS și UNICEF atrag atenția asupra necesității ca sarcina să fie tratată ca o perioadă de povestire de speranță, cu acces la îngrijiri de calitate și sprijin în timpul nașterii, pentru a preveni pierderile de vieți ale mamei și copilului.

La nivel regional, Africa Subsahariană continuă să înregistreze proporția majoră a deceselor materne, în timp ce alte regiuni au înregistrat progrese variate după 2015, iar unele au raportat scăderi notabile în ritmul mortalității.

Un consens global este acela că accesul la servicii de sănătate materna, educația femeilor, planificarea familială și îmbunătățirea stării de sănătate generală a femeilor sunt vitale pentru reducerea mortalității materne.

Raportul ONU subliniază, de asemenea, inegalitățile persistente între regiuni și țări și importanța consolidării lanțurilor de aprovizionare, a forței de muncă în domeniul moașelor și a datelor pentru identificarea celor mai expuse riscului.

În contextul României, mortalitatea maternă s-a dublat în ultimii ani, iar diferențele între județe indică necesitatea unei coordonări îmbunătățite, a resurselor medicale și a accesului la servicii de sănătate în zone defavorizate.

Problemele includ lipsa accesului în zona rurală, plafonarea finanțării și birocrația în acordarea gratuităților pentru analize și investigații în sarcină, precum și necesitatea de a crește conștientizarea și educația pentru sănătate în rândul femeilor.

„Accesul la servicii de sănătate maternă de calitate este un drept, nu un privilegiu, și avem cu toții responsabilitatea urgentă de a construi sisteme de sănătate bine finanțate care să protejeze viața fiecărei femei însărcinate și a fiecărui nou-născut”, a declarat Dr. Natalia Kanem.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director-General OMS, subliniază că sarcina este încă periculoasă în multe părți ale lumii, iar prevenția și tratamentul complicațiilor necesită acces universal la îngrijiri medicale de calitate.

Raportul subliniază, de asemenea, importanța educației fetelor și a menținerii accesului la servicii de planificare familială pentru a reduce riscurile asociate sarcinii.

Infografic: distribuția mortalității materne la nivel mondial

Prevenirea mortalității materne | RCPSG | CreativeConnection

Context istoric și învățăminte cheie

În secolul al XIX-lea, descoperirile despre antisepsie au condus la scăderea rapidă a deceselor materne în Europa, iar această lecție evidențiază importanța practicilor sanitare în îngrijirea materna.

Deși mortalitatea maternă a scăzut în multe țări, încă există cifre alarmante în România și în alte regiuni vulnerabile, iar pandemia a evidențiat cât de fragil pot fi progresele în perioadele de criză.

Provocări actuale și direcții de acțiune

Este nevoie de investiții urgente în planificarea familială, în creșterea numărului de moașe și în îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate materna, în special pentru femeile din zonele afectate de crize umanitare.

Un alt obiectiv este consolidarea sănătății de bază, promovarea educației pentru sănătate a fetelor și reducerea riscurilor prin prevenirea anemia, malaria și a bolilor netransmisibile asociate sarcinii.

Dincolo de sectorul medical, este esențial să combatem inegalitățile sociale și să asigurăm finanțări consistente pentru sistemele de sănătate, astfel încât mortalitatea maternă să fie prevenită în mod universal.

tags: #ce #cota #are #riscul #maternal

Postări populare: