Paternitatea reprezintă legătura de sânge dintre tată și copilul său. Codul Civil reglementează prin dispozițiile art. 414 alin. (1) prezumția de paternitate, conform căreia „Copilul nascut sau conceput în timpul căsătoriei il are ca tata pe sotul mamei”. Prezumția de paternitate este una relativă ce poate fi răsturnată în cadrul unei acțiuni în tăgada paternității. Legislația reglementează două modalități pentru stabilirea paternității: pe cale administrativă, atunci când tatăl recunoaște voluntar faptul că este tată biologic al copilului, pe cale judecătorească, atunci când tatăl biologic este acționat în instanță pentru stabilirea relației de rudenie.
Care este titularul dreptului și când poate fi exercitat?
Titularul dreptului de a acționa în instanță este copilul; însă, când copilul este minor, cererea pentru stabilirea paternității va fi depusă de mama copilului sau de un reprezentant juridic. Depunerea acțiunii pentru stabilirea paternității poate fi îndreptată atât împotriva tatălui biologic, cât și împotriva moștenitorilor acestuia. Dreptul de a introduce acțiunea în tagada paternității recunoscut copilului este imprescriptibil. Alți titulari ai dreptului de a tagăda paternitatea sunt mama, tatăl biologic și soțul mamei. Această acțiune poate fi pornită sau continuată și de moștenitorii persoanelor menționate anterior.
Unde se poate realiza această acțiune?
Tagada de paternitate poate fi realizată doar la instanță; nu poate fi contestată paternitatea pe cale administrativă sau notarială. Conflictele apar atunci când tatăl este necunoscut sau când tatăl juridic este diferit de tatăl biologic. Cererea de chemare în judecată trebuie introdusă în numele copilului ca singur titular al dreptului la acțiune. Moștenitorii copilului nu pot introduce acțiunea, datorită caracterului ei strict personal. Acțiunea în stabilirea paternității are ca titular copilul, indiferent că acesta este major sau minor, adoptat cu efecte restrânse sau depline sau dacă a fost supus unei adopții.
Termene și condiții de exercitare
Acțiunea se poate intenta în termen de un an de la nașterea copilului în cazul tagadei paternității de către mamă sau de către copil. Însă dreptul la acțiune nu se stinge în timpul vieții tatălui biologic; dacă acesta a decedat, acțiunea poate fi formulată de moștenitorii săi în termen de un an de la data decesului. În cazul tăgădei paternității de către soțul mamei, termenul este de 3 ani fie de la data la care soțul a cunoscut că este prezumat tată, fie de la data la care a aflat că prezumția nu corespunde realității. Dacă tatăl prezumat nu recunoaște, în continuare, paternitatea poate fi contestată prin probarea paternității biologice.
Ce presupune hotărârea judecătorească?
Hotărârea prin care se admite acțiunea în tăgada paternității poate produce efecte ex tunc: de la concepția copilul este considerat al tatălui. În cazul admiterii acțiunii, stadiul civil al copilului se modifică: copilul devine „copil din afara căsătoriei” cu filiația nestabilită față de tată. Numele copilului poate fi modificat în conformitate cu hotărârea, iar întreținerea poate fi ajustată în funcție de noua situație juridică. Autoritatea părintească poate trece de la tatăl prezumat la mama cu privire la deciziile curente, iar ulterior, dacă apare un nou tată biologic recunoscut, acesta poate dobândi autoritatea părintească.
Filiația și acțiunea în stabilirea filiației
Filiația reprezintă legătura de rudenie dintre părinți și copii. Există două tipuri: filiația față de mamă (rezultă din naștere sau poate fi stabilită prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească) și filiația față de tată (stabilită prin efectul legii, recunoaștere sau hotărâre judecătorească). Acțiunea în stabilirea filiației poate fi introdusă de copil sau de reprezentantul său legal; moștenitorii pot, de asemenea, formula cerere, dar în cazurile în care filiația contestată se referă la un copil. Această acțiune poate fi introdusă în mod oricând în timpul vieții copilului, iar în timpul minorității se efectuează prin reprezentantul legal.
Probe și mijloace de dovedire
În sprijinul acțiunii în tăgada paternității pot fi depuse diferite mijloace de probă: înscrisuri, martori, interogatoriu. Fără alte probe, recunoașterea mamei nu este suficientă. Cele mai utilizate mijloace de probă includ:
- expertiză genetică (ADN) - cel mai fiabil mijloc de probă, cu o probabilitate de peste 99% de stabilire a filiației;
- expertize serologică, antropologică sau dermatoglifică - pot exclude sau sprijini ipoteze de paternitate;
- expertize ale capacității de procreare sau determinarea datei probabile a concepției;
- alte dovezi scrise sau mărturii, în funcție de circumstanțe.
Efectele admiterii acțiunii în tăgada paternității
După admiterea acțiunii, copilul devine copil din afara căsătoriei. Numele tatălui poate fi eliminat din actul de naștere, iar copilul poate purta numele mamei. Dacă la momentul nașterii mama purta numele soțului, copilul poate păstra acel nume; în caz contrar, se poate solicita schimbarea numelui pe cale administrativă. În cazuri, se poate recunoaște ulterior un tată biologic, iar acesta poate dobândi sau nu autoritatea părintească în funcție de circumstanțe. Restituirea pensiei de întreținere poate fi cerută în condițiile legii, iar dreptul la moștenire al copilului față de soțul mamei depinde de stabilirea filiației legale.
Ce este important să știm despre nameless and beyond
Tagada paternității și stabilirea filiatiei au devenit subiecte tot mai frecvente în contextul muncii în străinătate. Legea reglementează clar cine poate iniția acțiunea, în ce termene, ce probe sunt admisibile, și ce efecte are admiterea cererii. Este esențial să înțelegem diferența dintre stabilirea paternității în cadrul unei căsătorii, în afara acesteia și rolul reprezentantului legal în cazul copiilor minori.

Art. 431 Tăgada paternității de către mamă
Notă suplimentară
Note bene la „tagada de paternitate stabilirea filiatiei”: informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile publicului neinițiat. Consultați direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța dvs.
Tablă rezumată a principalelor idei
| Aspect | Stabilire paternitate | Tagada paternității |
|---|---|---|
| Definiție | Legătura de rudenie între tată și copil; prezumția soțului mamei | Contestarea prezumției de paternitate; stabilirea tatălui biologic |
| Modalități | Administrativ (recunoaștere) sau judiciar | Judiciar |
| Actanți principali | Copil, mamă, tatăl prezumat | Mamă, tată biologic, soțul mamei, copil, moștenitori |
| Termene | În general, depinde de situație | Mai multe termene: 3 ani pentru soțul mamei, 1 an sau nedeterminat pentru alții |
| Efecte | Îmbunătățire statut civil, drepturi de întreținere, moștenire | Modifică starea civilă, drepturi și obligații părintești, întreținerea, locuința minorului |
tags: #ce #deosebire #este #intre #stabilire #paternitate
Postări populare:
- Suferința fetală în travaliu: cauze și modalități de gestionare
- Cauzele senzației de nisip în ochi în sarcină și cum să le gestionezi
- Ghid practic pentru diversificarea la bebeluși
- Parasinus în timpul sarcinii: riscuri și măsuri de siguranță
- Implicările morale ale steriletului în perspectiva creștină