Stopul cardio-respirator survine atunci cand inima inceteaza sa mai bata si odata cu ea se opreste si functia respiratorie.
Stopul cardio-respirator are loc atunci când inima nu mai bate sau bate atât de repede și neregulat încât nu mai pompează sânge.
Fără sângele care furnizează oxigen în întreg corpul, în doar câteva minute toate organele ajung în pericol de colaps.
În timpul stopului cardio-respirator, pacientul se prăbușește și își pierde conștiența.
Fără tratament imediat, poate deceda.
Stopul cardio-respirator este o entitate clinică distinctă față de dificultățile în respirație sau insuficiența respiratorie.
Diagnosticul este în general clinic.
În timpul infarctului miocardic, inima continua sa isi exercite functia contractila, însă activitatea acesteia este ineficienta deoarece are loc in conditii de hipoxie.
Stopul cardiopulmonar poate necesita aplicarea unor șocuri electrice inimii, cu un defibrilator extern automat.
Primul ajutor în caz de stop cardio-respirator este esențial pentru a crește șansele de supraviețuire și pentru a diminua riscul de leziuni cerebrale permanente.
Resuscitarea cardio-pulmonară prin compresia toracică manuală sau automată și respiratia gura la gura alaturi de utilizarea defibrilatorului pentru repornirea activității contractile a inimii reprezintă principalele măsuri.
La adulti etapele resuscitarii cardio-pulmonare includ: se verifica permeabilitatea cailor respiratorii superioare, se urmareste ca victima sa respire etc.
Daca victima nu respira spontan, se vor incepe imediat compresiile toracice manuale după cum urmează: se pozitionează mâinile una peste alta etc.
La fiecare 30 de compresii toracice se efectuează 2 respirații gura la gură.
Acest raport este de 30:2 în cadrul unui ciclu standard de resuscitare, cu adaptări în funcție de instrumente disponibile.
Descarca brosura si afla mai multe despre cum sa acorzi primul ajutor.
Stopul cardio-respirator poate fi cauzat de probleme cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau anomalii coronariene, dar și de obstructii respiratorii, embolism pulmonar sau traumatisme severe.
Simptome stop cardio-respirator: colaps brusc, absenta pulsului, sistarea respiratiei spontane, pierderea starii de constienta.
Uneori stopul cardio-respirator poate fi precedat de dureri toracice sau dificultati de respiratie.
Diferența dintre stopul cardio-respirator și infarctul miocardic este esențială pentru evaluarea stării pacientului.
Infarctul miocardic este provocat de obstrucția unei artere coronare, iar stopul cardiac de o anomalie de conductie a impulsului electric.
Stopul cardiorespirator poate determina moartea în doar câteva minute, de aceea este necesar ca semnele și simptomele să fie cunoscute, pentru a suna de urgență la 112.
În cazul stopului respirator, este o urgență separată în care lipsa respirației poate progresa către stop cardio-respirator dacă nu este tratată rapid.
Stopul respirator este incipient, iar diagnosticul este în mare parte clinic, necesitând intervenția rapidă pentru a preveni complicațiile.
Acordarea primului ajutor în caz de stop cardio-respirator poate include utilizarea defibrilatorului extern automat în zonele în care este disponibil.
Defibrilarea efectuată de cadrele medicale are ca scop depolarizarea miocardului și restabilirea ritmului sinusal.
După restabilirea circulației, îngrijirea medicală este adaptată cauzei stopului și stării pacientului, cu eventuale investigații suplimentare.
În timpul stopului cardio-respirator, factorii de risc pot varia în funcție de context, iar promisiunea tratamentului postresuscitare depinde de patologia de fond.
Ingrijirea medicala dupa stopul cardio-respirator poate implica administrarea de medicatie antiaritmică, tromboliză farmacologică, implantarea unui defibrilator cardiac etc.
Stopul cardio-respirator nu este același lucru cu atacul de cord (infarctul miocardic acut).
În timpul stopului cardio-respirator, intervenția rapidă, inclusiv CPR și defibrilarea precoce, este crucială pentru supraviețuire.
Stopul cardio-respirator poate fi prevenit printr-un stil de viață sănătos și controale medicale periodice.
Cu cât este mai lungă perioadă de privare a creierului de sânge și oxigen, cu atât crește riscul de leziuni cerebrale ireversibile.
Instruire de prim ajutor: RCP
În cazul copiilor, protocoalele pot diferi: de la 15 compresii la 2 respirații în anumite situații, respectând particularitățile anatomice.
Spitalul SANADOR este prezentat ca exemplu de unitate cu compartiment de primiri urgente și facilități moderne, inclusiv ATI acreditată.
Cu toate acestea, diferitele secțiuni ale materialului subliniază necesitatea cunoașterii diferențelor dintre stop și infarct, precum și importanța intervenției rapide.