Miniatură. Ajută legea Educației minoritățile să își păstreze și să își dezvolte sistemul de învățământ în limba maternă? Inclusiv pe minoritățile mici? Fiecare etnie are problemele ei specifice. Cele mici sunt dispersate și le e greu să adune numărul minim de elevi pentru formarea unei clase cu predare în limba maternă. Cele medii au un sistem educațional destul de bine pus la punct dar se tem că prin comasarea claselor acesta va dispărea. Lipsa profesorilor e o altă problemă: fie nu sunt bani pentru plata acestora, fie nu se găsesc dascăli care să stăpânească bine limba. Manualele vechi și chiar lipsa lor totală este altă problemă adusă în discuție de unele etnii. Alte minorități, de regulă cele mici, nu au deloc învățământ de stat în limba maternă și organizează cursuri de limbă la propriile sedii.
Contextul legislativ și oportunitățile pentru învățarea în limba maternă
Cu toate astea, dezbaterile publice din ultimele luni ale politicienilor au fost într-o singură direcție: copiii unguri ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma actualei variante a Legii Educației, potrivit Opoziției. Din discuțiile purtate cu 17 reprezentanți parlamentari ai etniilor din România, „adevarul.ro” vă prezintă tabloul la nivel național a situației învățământului în limba maternă.
Gheorghe Firczak, deputatul rutenilor: Momentan nu putem evolua. Numărul rutenilor: 257. Așezare: majoritatea în nordul țării. Suntem asezați în pâlcuri în România, nu suntem o comunitate omogenă. Rutenii învață limba maternă doar în școli duminicale organizate de noi, nu avem învățământ de stat în limba ruteană. Cursurile le organizăm la sediile noastre, avem filiale în Arad, Maramureș, Suceava, Cluj, Hunedoara. Aducem mai mult adolescenți la aceste cursuri. Câteodată vin 25 de persoane la curs, câteodată doar 10. În privința manualelor, am primit câteva din Slovacia, Serbia, SUA. La ore predau câteva cadre și unii preoți care știu limba veche și vor să lucreze cu copiii. Deocamdată nu putem să ne dezvoltăm mai mult din cauza condițiilor care nu ne permit acest lucru: numărul mic de elevi și stadiul de organizare internă a rutenilor. Suntem de acord cu Legea Educației.
Liana Dumitrescu, deputatul macedonenilor: „E foarte greu să găsesc profesori cu 200 de lei pe lună”. Numărul macedonenilor: 700. Așezare: majoritatea în Dobrogea. Actuala lege nu ne ajută foarte mult. Noi suntem o populație mică, venită în valuri în România, situați mai mult în mediul urban, iar copiii sunt răsfirați. Avem două tipuri de învățământ: cel organizat de Asociația noastră a macedonenilor, la sediile noastre, este pentru toate vârstele și mai avem învățământ într-o comună dar ne este greu pentru că ne-am lovit de reticența autorităților locale. Și-așa e dificil să îi aduni pe copii să faci o clasă, pe urmă să le zici să stea și după ore să studieze limba, e greu, plus că mai sunt și piedici de la profesori. Avem nevoie de sprijin să ne plătim profesorii decent, e foarte greu să găsesc profesori cu două milioane de lei pe lună. În ceea ce privește manualele, pentru noi ar fi mult mai simplu să aducem manuale din Macedonia.
Manolescu Oana, deputatul albanezilor: „Dăm lecții în revista noastră”. Numărul albanezilor: 520. Așezare: dispersați uniform pe tot teritoriul țării. Nu avem învățământ de stat în limba maternă. Albanezii sunt foarte răspândiți în România și ar fi imposibil să îi aduni să faci o clasă. Organizăm noi din când în când ore de Limbă albaneză cu 1-2 persoane, atunci când există cerere, dar doar la sediul din București. Ceea ce mai facem noi este: în revista noastră facem lecții de albaneză. Toate aceste lecții, pe care le scriu eu, le-am adunat în trei volume până acum, urmează să îl facem și pe al patrulea și vom face și un dicționar româno-albanez și albanezo-român. La târgurile de carte noi participăm și acolo aceste cărți sunt cumpărate de români, mai ales de filologi interesați.
Varujan Pambuccian, deputatul armenilor: Ne-ar ajuta un sistem de educație online. Numărul armenilor: 1.780. Așezare: sunt răsfirați, cei mai mulți trăind în București, Constanța și Transilvania. Noi am fi interesați de formele de educație online, în timp real, ne-am acoperi perfect comunitatea. Dar nu e acceptată de nimeni această idee. Am avut discuții nenumărate cu ministrul Educației, Daniel Funeriu, s-ar face și economie la bugetul de stat, s-ar rezolva și problema deficitului uriaș de profesori calificați, dar e imposibil să propui acum un lucru revoluționar, când lucrurile sunt politizate. Trebuie să vorbești când lumea e relaxată, nu ca acum, când sunt tabere, se scot ochi. Avem o școală de week-end, sâmbăta și duminica, în București, în care se predau limba, istoria, religia și alte materii. Aceste ore le organizăm noi. Mai avem școli dotate de noi în sediile noastre.
Mircea Grosaru, deputatul italianilor: Ne doare că nu avem predare în limba maternă. Numărul italienilor: 3.228. Așezare: dispersați uniform pe tot teritoriul țării. Avem învățământ în limba maternă într-un singur loc, la liceul Dante Alighieri din București și se mai studiază limba italiană ca limbă străină la licee. În rest, nu avem nicio școală cu predare în limba italiană. Pe noi ne-a durut mult acest lucru. Eu am încercat încă din mandatul trecut să schimb lucrurile, dar nu a existat interes pentru așa ceva. Liceul Dante Alighieri, foarte de succes, a fost un proiect pilot. Noi vrem să extindem acest model în toată țara. Avem nevoie în acest sens de un buget mai mare. Actuala lege ne dă posibilitatea dezvoltării în continuare a comunității italiene.
Aurel Vainer, deputatul evreilor: Pentru noi, limba de învățământ e majoritar limba română. Numărul evreilor: 6.179. Așezare: cei mai mulți trăiesc în București (around 3.000), mai sunt în Oradea, Timiș, Cluj, Iași. Pentru noi, la ora actuală, limba de învățământ este majoritar limba română. Marile personalități ale evreilor au fost creatori de opere în limba română: în literatură, filosofie, științe. Deci nu putem să spunem că avem pretenții în ceea ce privește limba maternă. Elevii evrei din România studiază la licee și universități de stat în limba română. Ca limbă maternă avem limba idis, germană, ungară și pentru un număr foarte limitat de etnici, limba ebraică. Pentru noi e important să acceseze în prezent limba ivrit (ebraică modernă), deoarece limba idis s-a cam diminuat. Am vrea să se studieze opțional ivritului. Există în prezent două grădinițe în care copiii învață ivrit.
Zisopol Dragoș, deputatul elenilor: Vrem ca limba să fie studiată opțional ca limbă străină. Numărul grecilor: 6.472. Așezare: majoritatea sunt din Dobrogea, în județele Tulcea și Constanța. Nu avem probleme majore în ceea ce privește educația în limba maternă. Lipsa manualelor/an de studiu și numărul insuficient al acestora se pot constitui în probleme cu care se confruntă Uniunea Elenă din România. Încercăm să rezolvăm aceste probleme folosind veniturile proprii. În anii 2003-2004, Uniunea Elenă a primit, cu caracter de donație, manuale de limbă neogreacă de la Ambasada Republicii Elene în România. Anul acesta am achiziționat din Grecia, în regie proprie, câteva seturi de manuale (câte un set pentru fiecare nivel de studiu - A, B, C). Suntem mulțumiți de formele de învățământ în limba maternă. Acolo unde sunt solicitări, ne dorim ca limba să poată fi studiată ca limbă străină, în regim opțional/facultativ, atât la nivel preuniversitar cât și universitar. U.E.R. poate asigura în regim de gratuitate cadrele didactice. La nivelul tuturor Comunităților Elene teritoriale se predă limba pe nivele de studiu, (A - începători, B - semiavansați, C - avansați). Exista grupuri de elevi care studiază neoelena ca limbă maternă în sistemul de stat sau ca limbă străină, în regim opțional. Cadrele didactice provin din cadrul Comunităților Elene sau sunt detașate din Grecia, plătite de Ministerul de resort din Atena. Sub patronajul Ambasadei Republicii Elene în România și cu sprijinul oamenilor de afaceri greci, în București s-a înființat și o școală privată de limbă neogreacă - Școala Atena.
Mihai Radan, deputatul croaților: Comasarea claselor e un fel de desființare a învățământului în limba maternă. Numărul croaților: 6.807. Așezare: în sud-vestul țării, mai ales în județul Caraș-Severin. Noi avem o rețea relativ dezvoltată de învățământ: avem școli cu predare parțială în limba croată, grădinițe, clase de 5-8, un liceu bilingv româno-croat în Carașova. Dar avem probleme cu această rețea, în ceea ce privește menținerea ei, dată fiind propunerea de comasare, care va avea drept consecință dispariția posibilității de studiu în limba maternă. Asta înseamnă după mine un fel de desființare a învățământului în limba maternă. Deja ni se transmit de pe acum semnale clare că, de anul viitor, nu vor mai exista excepții la formarea claselor. Cel mai mult ne-ar ajuta pe noi să se accepte excepțiile de la reguli. Dacă se bagă la comun, rămânem în imposibilitatea de a crea clase în comunitățile noastre. Liceul de la Carașova se numește bilingv dar este monolingv: angajările nu se fac pe criteriul bilingvismului, adică cadrele să știe limba. Toate sunt bune până la bani.
Niculae Mircovici, deputatul bulgarilor: Nu e benefic pentru copiii noștri să învețe limba română ca limbă străină. Numărul bulgarilor: 8.025. Așezare: vestul țării, județele Timiș și Arad. Pe noi ne interesează învățământul la nivel preuniversitar: în școlile aflate în localități unde sunt comunități mici de bulgari, să se mențină orele de bulgară în învățământul primar. Cel mai important pentru noi este ca, indiferent de numărul de copii etnici bulgari dintr-o localitate, să se prevadă plata unui profesor care să predea acolo limba bulgară. În ceea ce privește studiul limbii române: noi nu vrem ca elevii bulgari să învețe limba română ca pe o limbă străină, noi nu suntem de acord cu acest lucru, noi vrem ca copiii noștrii să știe limba română la fel de bine ca limba bulgară pentru a le asigura competivitatea pe viitor. Deci vrem: copiii să facă toate materiile în limba română, iar în limba bulgară să facă Limba și literatura bulgară, ca să învețe alfabetul chirilic, Istoria și cultura bulgarilor, religia și muzica. Mai e important pentru noi să fim consultați atunci când inspectoratele iau decizii care ne privesc. Avem la nivel național vreo 11 școli cu clase de predare în limba bulgară, și 2 două licee, ambele bilingve: "Hristo Botev" în București și "Sf. Kiril și Metodii" în Dudeștii Vechi, județul Timiș.
Merka Adrian-Miroslav, deputatul slovacilor și cehilor: Profesorii slovaci traduc la ore în limba maternă după manuale în limba română. Numărul slovacilor: 17.226, așezați în vestul țării, în județele Bihor și Arad. Numărul cehilor: 3.941, majoritatea în județul Caraș-Severin. Noi sperăm să se mențină rețeaua de învățământ în limba maternă care există în acest moment, pentru că noi, slovacii și cehii, nu avem o explozie demografică care să ne permită apariția de noi școli. Plus că sunt și etnici care pleacă în Slovacia și Cehia și odată cu ei, copii. Trebuie să recunoaștem că suntem din ce în ce mai puțini. Există o problemă cu manualele pentru că profesorii au manuale în limba română și la ore predau din ele direct în limba slovacă. Nu au fost bani. Acasă, copiii își citesc notițele luate în slovacă/cehă. S-au tradus maxim 30% din manuale. Avem manuale în limba maternă pentru Limbă și Literatură, Istorie și tradiții și altele. Pentru noi, Legea Educației este OK așa cum a ieșit din Camera Deputaților.
Dușan Popov, deputatul sârbilor: Ni s-au desființat deja clase. Numărul sârbilor: 22.561. Așezare: sud-vestul României, județele Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș. Problemele noastre sunt legate de numărul mic de elevi. Există pericolul desființării unor școli cu predare în limba sârbă, ceea ce s-a și întâmplat în unele localități. Deci dacă se desființează clasa într-o localitate, cea mai apropiată școală este cam la 10 kilometri distanță și faptul că îi urcăm pe elevi într-un microbuz și îi ducem acolo este sub semnul întrebării. Acesta e cel mai mare pericol și nu este un moft al nostru să avem școli cu predare în limba sârbă indiferent de numărul de elevi. S-au desființat deja clase în județul Timiș, în localitățile Cenei, Sânnicolau Mare: la o lună de la începerea școlii, inspectoratele au fost de acord să permită înființarea de clase în care să se studieze limba sârbă doar de patru elevi, dar între timp părinții și-au dat copiii pe la ce școli au ales. Scopul nostru e să menținem singurul liceu pe care îl avem, cu predare sârbă, în România, Liceul Dositei Obradovici din Timișoara, să nu avem emoții în fiecare an că ne lipsesc 1-2 elevi. La minoritățile mici, 1-2 elevi contează foarte mult. Amet Aledin, deputatul tătarilor: Vrem reducerea numărului de elevi cu care să putem face o clasă. Numărul tătarilor: 23.935. Așezare: cei mai mulți trăiesc în județele dobrogene Constanța și Tulcea. Pentru noi este fundamental să putem constitui clase cu un număr mai mic de elevi. Acum e nevoie de minim 14 copii să facem o clasă, noi am dori ca numărul să fie de 6. Sunt localități unde nu avem numărul minim de elevi, dar sunt acolo copii și nu putem lăsa să moară limba. Din acest punct de vedere, pentru comunitatea noastră, turcii și tătarii, acesta este cel mai bun proiect de lege al Educației de până acum. Principala noastră problemă e că suntem răsfirați, nu suntem compacți într-o anumită localitate, în afară de câteva precum Valea lui Traian, Cobadin. Mai e importantă pentru noi plata suplimentară a profesorilor care predau aceste ore. Nu avem clase cu predare doar în limba turcă, ci avem elevi turci, tătari, în clase de limba română, care fac în loc de religie Limba turcă și religia islamică. Copilul meu învață la școala 30 din Constanța. Mai are în clasă doar un coleg turc și ei doi au o oră pe săptămână, când ceilalți fac ora de religie, ei fac Limba turcă și religia islami...
Metode de predare și echilibrul între tradițional și modern în învățământul în limba maternă
Metodele tradiționale de predare au fost considerate în ultimele decenii învechite și depășite, mulți teoreticieni militând pentru metodele moderne, care și-au dovedit importanța, mai ales în contextul pandemic actual și în școala online. Cu toate acestea, metodele tradiționale de predare și-au arătat utilitatea în ultimii ani și s-au resimțit treptat, în predarea unei limbi străine. Dacă metodele moderne de predare-învățare încurajează asimilarea limbii prin exemple, imagini, situații de comunicare, cele tradiționale pun accent pe traducere în limba maternă și prin realizarea unor exerciții repetitive, prin care elevul poate să își însușească mai bine limba străină pe care o învață. Totodată, în ultimii ani, în România, documentația specifică și obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice, au revenit la conținut total în limba română. În ceea ce privește experiența mea personală ca profesor de limba engleză, am încercat mereu să păstrez un echilibru între metodele moderne și cele tradiționale de predare, cele din urmă dovedindu-se în multe rânduri mai de încredere și mai utile decât primele.
Liceele și școlile cu predare în limba germană sunt obligate, prin lege, să predea toate disciplinele în această limbă. Cu toate acestea, datele disponibile privind predarea în școli cu secții germane arată că cele mai multe unități de învățământ de acest fel nu îndeplinesc condițiile legale, iar multe predau mai puțin de jumătate dintre discipline în limba germană, unele chiar și numai 2-3 materii. Predarea în școlile de limba germană a atras atenția, în ultimul deceniu, mai ales prin prisma activității fostului președinte Klaus Iohannis. Acesta a ținut blocat postul de profesor de fizică - predare în limba germană, la Colegiul Național Samuel von Brukenthal din Sibiu, timp de 27 de ani. Postul a devenit vacant în momentul în care acesta s-a pensionat din postul de profesor, acum un an. Unitățile de învățământ care acum au statut de școli cu predare în limba germană, dar nu predau decât parțial în această limbă, nu răspund, practic, dreptului constituțional de învățare în limba maternă. Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar prevede, la art. 60 alin. Aceeași lege prevede la art. 59 alin. Această prevedere este legată de dreptul la învățătură garantat prin Constituția României, care, la art. 32 alin. „Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ depun toate eforturile pentru a acoperi situațiile în care disciplinele nu pot fi predate în limba maternă. În cazul liceelor, pentru anul școlar trecut erau listate 21 astfel de unități de învățământ din toată țara. Dintre acestea, unul singur - Colegiul național Johannes Honterus din Brașov - menționa un maxim de 21 de materii predate în limba germană. La 10 dintre cele 21 de licee cu secții germane, cel mult 10 materii erau predate în limba germană, numărul minim - numai 2 materii - fiind atins la alt colegiu național, CN Al. Numărul total al elevilor din aceste licee, în anul școlar 2023-2024, a fost 3953. În cazul acestora, FDGR împarte școlile pe regiuni - România de Vest și de Nord, București, respectiv Transilvania. În regiunile România de Vest și de Nord, media disciplinelor predate în limba germană în școlile cu secții germane este de 8,6. Dintre cele 18 școli listate pentru această regiune, 4 înregistrează o medie de 0 discipline predate în limba germană. În total, în aceste școli învață 4463 de elevi. Pentru București sunt listate 3 școli germane sau cu secții germane - Colegiul Național Goethe, o școală gimnazială și un liceu tehnologic. Dacă, la Goethe, 14 discipline sunt predate în limba germană, la celelalte două doar 3-4 au astfel de predare. Pentru Transilvania sunt listate 57 de școli cu predare sau cu secții în limba germană. În pofida faptului că aici există școli precum colegiul din Brașov, cu număr maxim de discipline predate în germană, media la nivel de regiune e de 3,4 discipline predate astfel. Dintre cele 57 de unități/secții, 9 figurează cu zero discipline predate în germană, iar alte 10 au cel mult șapte materii predate astfel. Întrebări Edupedu.ro: În câte școli există alte cauze și care sunt acestea? / În câte licee de limbă germană nu se predă nici limba germană ca limbă maternă, în cazul în care există astfel de cazuri? Răspunsurile transmise de MEC: „Ocuparea posturilor vacante/rezervate depinde de prezentarea cadrelor didactice la concurs, respectiv de cererile de încadrare în regim de plata cu ora. Disciplina Limba și literatura germană maternă este predată în toate școlile și secțiile menționate în limba germană ca limbă maternă, în conformitate cu programele școlare în vigoare, mai exact: Anexa nr. 2 la Ordinul de ministru nr. 3.330/10.03.2015, Ordinul de ministru nr. 3.393/28.02.2017 etc. Potrivit MEC, lipsa cadrelor didactice calificate este principala cauză pentru care disciplinele nu sunt predate în limba germană. Ocuparea posturilor din sistem se realizează în conformitate cu Ordinul de ministru nr. 7.495/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare. În cazul unei instituții cu predare într-o limbă maternă, candidatul trebuie să facă dovada cunoașterii limbii respective. Conducerea unităților de învățământ și inspectoratele au responsabilitatea de a asigura ocuparea posturilor vacante. În cazul liceelor/secțiilor de limbă germană, în 2022-2023, 11 din 21 aveau mai puțin de 10 discipline predate în această limbă. În cazul școlilor generale/secțiilor de limbă germană, 28 din 57 aveau cel mult 7 discipline predate în limba germană în anul 2022-2023. Deși elevii sunt privați de un drept în școli care ar trebui să le asigure acel drept, MEC spune că menține școlile, așa cum sunt, pentru a le asigura elevilor acel drept. În răspunsurile sale, Ministerul nu face nicio referire la obligația legală de a asigura predarea în limba germană pentru toate disciplinele, cu excepția Limbii și literaturii române. Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar consolidează aceste prevederi, iar art. 33-42 detaliază modul în care se asigură predarea în limba maternă, inclusiv în situații cu personal didactic calificat insuficient, ori când se poate preda de către absolvenți cu diplomă de bacalaureat, cu condiția testării de competență.
Concluzii despre situația reală în România
Din perspectivele prezentate de reprezentanții diferitelor minorități, situația învățământului în limba maternă este oscilantă: există cazuri cu predare în limba maternă în centre dedicate sau în licee/biblioteci ale comunităților, dar și restricții legate de numărul minim de elevi, de lipsa profesorilor calificați și de dificultățile administrative locale. Legea Educației prevede drepturi și opțiuni pentru studierea limbilor materne, dar aplicarea practică depinde de resurse, flexibilitate și cooperare între autorități, comunități și instituțiile de învățământ. În esență, provocările majore rămân asigurarea cadrelor didactice calificate, menținerea rețelelor de învățământ existente în limba maternă și gestionarea comasărilor de clase, în timp ce instrumente precum învățământul online, orele opționale și învățământul la nivel local pot oferi măsuri temporare sau complementare.
- Autorizarea și adaptarea excepțiilor pentru numărul minim de elevi, pentru minority minority-based classes.
- Sprijin financiar pentru plata profesorilor calificați în limba minorităților.
- Acces la manuale adecvate în limba maternă și posibilitatea importului de materiale educaționale din țările de proveniență.
- Dezvoltarea școlilor private sau a sălilor comunitare pentru predarea în limba maternă în absența învățământului de stat.
- Promovarea formelor de învățământ online sau hibrid pentru comunitățile dispersate.
Impactul actual asupra elevilor străini la orele de limba maternă
Elevii din comunitățile cu învățământ în limba maternă au dreptul să studieze această disciplină în condiții de normă similară cu cea a limbii române în învățământul cu predare în română, iar art. 33-42 din Legea 198/2023 detaliază modul de organizare și aplicare. Cu toate acestea, adevărurile la nivel local variază: în unele județe există licee sau secții cu predare în limba maternă, dar numărul materiei predate poate fi limitat, iar orele pot fi predate de cadre necalificate sau din afara comunității respective. În consecință, elevii întâmpină provocări precum accesul la profesori calificați, necesitatea testării de competență lingvistică la angajare și dificultățile de a menține continuitatea în studiu în cazul comasărilor de clase.
Posibile soluții și direcții de acțiune
- Consolidarea excepțiilor pentru formarea claselor în limba maternă, acolo unde numărul elevilor este mic, pentru a nu pierde dreptul la educație în limba maternă.
- Alocarea de resurse pentru plata profesorilor calificați și pentru achiziția de manuale în limba maternă sau pentru importul acestora din țările de proveniență.
- Susținerea formării continue a profesorilor în predarea în limba maternă, inclusiv prin programe de schimb cu instituții partenere din străinătate.
- Extinderea ofertei de învățământ online sau mixt pentru comunitățile dispersate, pentru a facilita accesul la predare în limba maternă.
tags: #ce #fac #strainii #la #orele #de
Postări populare:
- Tradiție și excelență în îngrijirea femeilor la Secția Clinica Obstetrică-Ginecologie II din Cluj-Napoca
- Cum evoluează vederea la sugari în primele luni și ce semne să urmărim
- Modele populare de leagănuri pentru bebe cu conectare la priză
- Impactul pornografiai asupra relațiilor: studiul Gravida inseala sotul
- Cancerul de col uterin: cum se poate preveni