Nașterea reprezintă un șoc important în viața nou-născutului. Bebelușul trece brusc din mediul intrauterin, caracterizat de absența luminii, la mediul exterior, aerian și luminos, unde trebuie să se obișnuiască cu un nou mod de viață. Nou-născutul are necesități crescute de somn, ce corespund dezvoltării intense specifice vârstei. În timpul somnului activ (REM), impulsurile motorii nu sunt complet blocate. Din acest motiv, copilul poate fi agitat, își mișcă picioarele, brațele, zâmbește, poate prezența grimase, scoate diferite sunete și respiră neregulat. În timpul somnului, se secretă hormonii de creștere, prolactina, testosteronul, cu rol în reglarea proceselor biologice ale organismului. în timpul zilei, e recomandată iluminarea naturală, iar în timpul nopții se poate folosi o lampă de veghe. Măsura în care bebelușul este expus ciclurilor întuneric - lumină are o influență directă asupra dezvoltării tiparelor de somn - trezire. Atunci cand dormim, se produc numeroase procese importante in corpul nostru, pe care este bine sa le cunoștem. Acestea apar intre ciclurile de somn REM si non-REM, aferente fiecarei etape de odihna a corpului. Cele două etape se disting prin miscarea ochilor in direcții diferite, fenomen specific doar somnului REM. Aceasta etapa este caracterizata de asemenea si de aparitia viselor. Somnul REM apare la 90 de minute de la momentul cand persoana a adormit. Durata primului ciclu de somn REM dureaza aproximativ 10 minute. Apoi fiecare etapa isi prelungeste durata, pana ajunge la ultima, cu o durata de aproximativ 60 de minute. In prima etapa, ochii sunt inchisi, dar auzul este sensibil si esti predispus la a te trezi cu usurinta la cel mai mic zgomot. In etapa secundara, pulsul incetineste si temperatura corpului scade. In etapa a treia, deja vorbim despre somnul profund, iar trezirea are loc doar atunci cand organismul transmite un semnal de alarma in eventualitatea anumitor factori externi, alarmanti pentru corp. In timpul somnului, creierul uman traverseaza cinci etape, dintre care una este reprezentata de miscarea rapida a ochilor, etapa care poarta denumirea de somn REM. Definitia somnului REM vizeaza rolul vital al acestuia care contribuie la consolidarea amintirilor, la imbunatatirea memoriei si optimizarea starii de spirit a copiilor si adultilor. In timpul ciclului de somn REM se intampla fenomenul numit paralizie in somn. In timpul ciclurilor REM se intampla procesarea mentala a experientelor de peste zi. Aproximativ 80% din vise apar in cadrul etapei de somn REM, iar restul de 20% apartin etapei de somn non-REM. Visele care apar in cadrul somnului REM sunt mai clare, mai intense, uneori complexe sau chiar ireale. In concluzie, somnul REM detine un rol esential in procesul de memorare si de procesare a experientelor de peste zi. Nevoia de somn se manifesta prin necesarul orelor de repaos date organismului, pentru ca acesta sa isi poata mentine capacitatea de functionare la randament maxim. Medicii sustin faptul ca, durata normala de somn in cazul unui adult este de 7.5 - 8 ore. Beneficiile somnului REM si non-REM ne ajuta sa ne mentinem sanatatea organismului si sa imbunatatim astfel calitatea vietii. Pentru a ne bucura de avantajele acestor cicluri de somn, medicii recomanda adoptarea unui stil de viata sanatos prin protectia contra factorilor externi ce ne pot dauna somnului. De asemenea, trebuie sa investim in perfectionarea mediului nostru de odihna, cu ajutorul unor saltele de calitate pentru dormitor si a unor seturi de perne, din materiale respirabile, placute la contactul cu pielea si mai ales, corespunzatoare stilului nostru de dormit. De asemenea, topperele pentru saltea cu husa detasabila se dovedesc o buna investitie care asigura un mediu igienic dedicat odihnei, precum si un nivel ridicat de relaxare a muschilor. Momentul nasterii reprezinta un moment crucial in viata bebelusului. Acesti parasesc brusc mediul uterin, caracterizat de absenta luminii si trec la un mediu luminos, unde procesul de adaptare la noua forma de viata poate sa dureze. Asa se explica faptul ca, in primele luni de viata exista tulburari ale ciclurilor starilor de veghe si de somn. Bebelusul doarme in reprize de somn cu durata diferita si incepe sa isi schimbe rutina de odihna bia dupa primele 6 - 8 saptamani de la nastere. Somnul REM la bebelusi presupune doua faze: somnul activ si somnul linistit (non-REM). In timpul somnului activ, impulsurile raman treze, lucru care explica starile de agitatie la copii manifestate prin miscari ale bratelor, picioarelor, aparitia grimaselor, sunetelor si respiratiei zgomotoase. Faza somnului REM la bebelusi este asociata visatului si apare chiar de la nastere. Faza somnului non-REM se dezvolta dupa varsta de 3 luni. Rolul somnului la bebelusi este esential, deoarece in acest interval are loc procesul hormonilor de crestere, secretia testosteronului si a prolactinei care influenteaza procesele biologice ale copilului. De asemenea, in timpul orelor de somn este accelerata productia de proteine vitale pentru cresterea si dezvoltarea sanatoase a celui mic. In etapa somnului REM, miscarile ochilor sunt mai rapide dintr-o parte in alta, iar undele creierului sunt mai active decat in etapele precedente. La adulti, prima etapa de somn REM incepe dupa o ora sau o ora si jumatate de cand persoana a adormit. Un ciclu complet de somn poate atinge chiar si 110 de minute. Tulburarile de somn REM pot avea cauze multiple, insa consumul de alcool inainte de culcare se numara printre cele mai raspanditi factori care intrerup orele de odihna. Ce este somnul REM? Reprezinta etapa in care are loc procesul de consolidare a memoriei, deoarece acum creierul proceseaza toate datele acumulate peste zi, sorteaza informatiile utile si le elimina definitiv pe cele nefolositoare. Somnul REM este vital pentru o dezvoltare optima a creierului, in special in cazul nou-nascutilor care au un somn REM ridicat si isi petrec majoritatea ciclului de somn in aceasta etapa. Studiile arata ca bebelusii necesita mai multe ore de somn pentru a parcurge numeroase etape de somn REM, pe cand adultii se pot rezuma la doar doua ore de somn REM. In concluzie, fiecare dintre noi trebuie sa realizeze ce mult inseamna somnul REM pentru sanatate si o calitate a vietii cat mai buna. Asigura-te ca bifezi numarul de ore necesare pe noapte si pune pret pe calitatea accesoriilor si articolelor de pat. Ia in calcul achizitionarea de perne hipoalergenice, cu proprietati antifungice, antimicrobiene, antibacteriene, care asigura o buna ventilatie, scazand riscul supraincalzirii in timpul somnului. Descopera totul despre tulburarea somnului REM. Aceasta se manifesta prin lipsa paraliziei muschilor, specifica in mod normal somnului REM. Tulburarea somnului REM se instaleaza treptat, iar simptomele se agraveaza gradual. Cauza medicala pentru aceasta vizeaza slaba functionare a nervilor in creier. Somnul de calitate este esential pentru prevenirea bolilor cronice, afectiunilor mentale si problemelor de memorie sau de concentrare. Exista numeroase solutii concepute pentru imbunatatirea somnului REM si non-REM, astfel incat persoana sa se poata bucura de avantajele somnului complet pe timpul noptii. Respectarea programului de somn in fiecare seara. Stabilirea unei rutine de odihna pregateste corpul si mintea pentru somn. Scaderea riscului de tulburari in timpul somnului. Exista numeroase cauze care pot intrerupe orele de somn si totodata pot afecta calitatea odihnei. De exemplu, zgomotele, disconfortul termic, sau lumina, plus multe altele. Medicii ne recomanda ca inainte sa ne punem la somn sa ne inchidem telefoanele si orice alte surse de lumina si zgomot. Dormi cat trebuie. In cazul adultilor, numarul de ore necesare pentru un somn odihnitor variaza intre 7 - 9 ore. Evita sa consumi alcool sau alimente consistente inainte de somn. Serveste ultima masa cel tarziu la ora 18.00, ceea ce este valabil si in cazul consumului de alcool. In concluzie, cauzele care provoaca insomnia si reduc fazele somnului REM sunt obiceiurile nocive, hiperactivitatea neurofiziologica si gandirea negativa. CuprinsEtapele somnuluiSomn non-REMSom REMStudiul somnuluiCare sunt cele mai frecvente tulburari ale somnului?Calitatea somnului este frecvent influentata deDiabetul zaharat si problemele de somnHipertensiunea si problemele de somnSumar:- Somnul se imparte in stadii non-REM si REM, fiecare avand un rol crucial in sanatatea generala. - Tulburarile de somn sunt frecvent influentate de conditii medicale sau de stres, iar insomnia este una dintre cele mai comune probleme. - Polisomnografia este principalul test utilizat pentru diagnosticarea tulburilor de somn. - Somnul profund este essential pentru regenerarea tesuturilor si intarirea sistemului imunitar.Etapele somnuluiIn timpul somnului, organismul nostru trece prin mai multe stadii, cunoscute ca somn non-REM si somn REM. Aceste stadii, 5 la numar, se succed, formand un ciclu de somn complet. Concret, intr-un ciclu de somn, organismul trece prin mai multe stadii diferite, care se repeta de mai multe ori pe durata unei nopti de odihna.De obicei, incepem un ciclu de somn cu prima etapa a somnului non-REM. Trecem apoi prin celelalte etape non-REM, urmate de o scurta perioada de somn profund (somn REM). Ulterior, se reia acest ciclu pana la trezire. Un ciclu complet de somn dureaza intre 90 si 110 minute.Perioada de somn REM este scurta, insa pe parcursul noptii, somnul REM devine mai lung si mai putin profund.Somn non-REMSomnul non-REM (non-Rapid Eye Movement) cuprinde 4 stadii:Stadiul 1 al somnului non-REM apare atunci cand incepe tranzitia de la starea de veghe la cea de somn. Este caracterizata de un ritm cardiac si respiratie ce incetinesc. Activitatea musculara incetineste si ea, ochii sunt inchisi. Daca ne trezim in aceasta faza, avem senzatia ca nu am dormit deloc. Stadiul 1 de somn non-REM este deci o tranzitie de la starea de vigilitate la somn si ocupa aproape 5% din timpul alocat somnului la adultii sanatosi.Stadiul 2 al somnului non-REM este faza de somn usor, superficial in care ne putem trezi cu mai mare usurinta. Este cea mai lunga perioada in care organismul se pregateste sa intre in somnul profund. Aceasta perioada este caracterizata de alternanta unor episoade in care muschii care se contracta partial, apoi se relaxeaza. Miscarile ochilor se opresc, temperatura corpului scade, activitatea cerebrala se reduce. Stadiul 2 de somn non-REM, care este caracterizat prin forme de unde EEG specifice (fusuri de somn si complexe K), ocupa aproximativ 50% din timpul rezervat somnului.Stadiul 3 al somnului non-REM este cel mai profund stadiu de somn non-REM, fiind si cel mai important pentru odihna si regenerare. In aceasta faza nu se inregistreaza activitate la nivel muscular, iar creierul emite unde cerebrale lente, numite unde delta, asociate starilor de repaus si regenerarii profunde. Daca suntem treziti, ne simtim ametiti si dezorientati.Stadiul 4 al somnului non-REM este o extensie a stadiului 3, unele clasificari includ acest stadiu la somnul profund descris anterior. Stadiile 3 si 4 de somn non-REM (cunoscute, de asemenea, sub denumirea colectiva de somn cu unde lente) sunt cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 10%-20% din timpul de somn.In fazele non-REM ale somnului, corpul nostru:Fortifica oasele si muschiiRepara si regenereaza tesuturileIntareste sistemul imunitar.Pe masura ce imbatranim, somnul non-REM este tot mai putin. Adultii in varsta nu dorm la fel de profund precum persoanele tinere.Somn REMIn timpul somnului REM majoritatea muschilor corpului sunt relaxati, insa se reia activitatea cerebrala (cam la acelasi nivel ca atunci cand suntem treji), prin urmare somnul nu mai este la fel de profund. Somnul REM (Rapid Eye Movement) este caracterizat de:Ochii care efectueaza miscari rapide si neregulate, indicand o activitate intensa a ochilor in spatele pleoapelor inchise.Vise intense - aceasta este faza in care apar cel mai frecvent visele puternice, intense, pe care le retinem adesea si pe care le putem povesti a doua zi.Muschii sunt relaxati, intr-o stare de „paralizie temporara” (nu ne putem misca bratele ori picioarele), ceea ce previne executarea miscarilor din vise.Somnul REM, in cursul caruia survin majoritatea viselor asemanatoare unei naratiuni tipice, ocupa aproximativ 20%-25% din somnul total.Pe timpul noptii, cu fiecare stadiu de somn REM, durata acestuia creste, fiind mai lunga decat cea precedenta.Procentul de somn REM sufera modificari odata cu varsta:Este cel mai mare in timpul copilariei si al copilarii miciScade in timpul adolescentei si la varsta adulta tanaraDeclinul este si mai mare pe masura ce persoanele imbatranesc.Somnul REM este implicat in procesele cognitive, reglarea emotiilor, consolidarea memoriei si regenerarea generala a organismului. Perturbarile in somnul REM pot afecta odihna necesara organismului, contribuind la probleme precum: insomnia, tulburarile de somn si disfunctiile cognitive.Studiul somnuluiAceste 5 stadii distincte de somn pot fi masurate printr-o investigatie - polisomnografie, utilizata de personal medical specializat in dianosticarea si tratarea tulburilor de somn. Polisomnografia constituie monitorizarea unor parametri electrofiziologici multipli in cursul somnului, si include in general:Masurarea activitatii EEGMasurarea activitatii electrooculograficeMasurarea activitatii electromiografice.Prin acest test medical specializat ce inregistreaza si monitorizeaza multiple functii fiziologice in timpul somnului, se stabileste diagnosticul si se obtin informatii clinice despre tulburarea de somn. Afla mai multe despre Poligrafia ventilatorie nocturnaCall CenterPROGRAMEAZA-TE ACUMCare sunt cele mai frecvente tulburari ale somnului?Datele statistice privind insomniile si apneea in somn sunt alarmante. In timpul pandemiei numarul cazurilor de insomnie a crescut semnificativ. Situatia s-a agravat odata cu evenimentele recente (conflictul din Ucraina, Cresterea preturilor, inflatia si instabilitatea economica).Exista peste 70 de tulburari de somn care vizeaza disfuctionalitati in initierea si mentinerea somnului. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale acestea pot fi clasificate in functie de cauze. Astfel, tulburarile de somn pot fi impartite in 4 categorii distincte:Tulburari de somn aparute in contextul unei alte tulburari mentale, fie o tulburare anxioasa, ori una afectiva. Uneori, mecanismele fiziopatologice implicate intr-o tulburare mentala, sunt responsabile si de afectarea starii de veghe - somn.Tulburari de somn cauzate de conditii medicale implica acuza notabila a unei tulburari de somn care rezulta din efectele fiziologice directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului somn - vigilitate.Tulburari de somn induse de o substanta implica acuze notabile de perturbare de somn care rezulta din uzul concomitent sau din incetarea recenta a uzului unei substante (inclusiv a medicamentelor).Tulburarile de somn primare se presupune ca provin din anomalii endogene in mecanismele de generare sau reglare a ciclului somn - vigilitate, complicate adesea de factori conditionali.La randul lor, tulburarile de somn primare sunt divizate in:Dissomnii caracterizate prin anomalii in cantitatea, calitatea sau reglarea /timing/ somnuluiParasomnii caracterizate prin comportamente anormal sau evenimente fiziologice care apar in asociere cu somnul, cu stadiile specifice somnului sau cu tranzitiile somn-vigilitate.Din punct de vedere statistic, cele mai frecvente si cunoscute probleme cu somnul sunt:InsomniaNarcolepsiaSindromul picioarelor nelinistite (boala Willis Ekbom)Apneea (tulburare de somn in legatura cu respiratia)Calitatea somnului este frecvent influentata deAlcool - consumul de alcool reduce stadiile de somn profund si contribuie la aparitia somnulului fragmentatCofeina si pseudoefedrina stimuleaza activitatea cerebrala, cauzand insomnia, inabilitatea de a adormi. Retineti ca nu doar cafeaua si anumite bauturi contin cofeina, ci si unele pastile de slabit si decongestionantele nazale utilizate frecvent in tratarea infectiilor resporatorii (raceli, gripa).Medicamente precum antidrepresivele, acestea pot cauza mai putin somn REM.Consumul excesiv de tutun - persoanele care fumeaza mult sunt mai predispuse la somnul „usor” si la mai putin somn REM. Inclusiv se pot trezi dupa cateva ore de somn pe fondul aparitiei sevrajului nicotinic.Temperaturile foarte ridicate sau prea scazute pot perturba somnul REM. In faza de somn REM, suntem cel mai putin capabili sa ne reglam temperatura corpului.Diabetul zaharat si problemele de somnLiteratura de specialitate a aratat o asociere intre diabetul zaharat de tip 2 si incidenta crescuta a tulburarilor de somn. O prevalenta mai mare a tulburilor de somn la pacientii cu diabet poate fi o consecinta a bolii in sine ori un efect secundar al complicatiilor diabetului.De ce apar mai frecvent probleme de somn la pacientii cu diabet zaharat? Unul dintre motive rezida din faptul ca dezechilibrele in nivelurile de insulina si glicemie pot afecta functionarea sistemului nervos, conducand la perturbarea ciclurilor de somn.De asemenea, factorii de stres asociati cu gestionarea diabetului si nivelurile fluctuante de glucoza cresc riscul de a dezvolta insomnie deoarece favorizeaza dificultatea de a adormi si treziri frecvente in timpul noptii.Apoi, pe de-o parte, tulburarile de somn pot afecta controlul glicemiei si starea de sanatate generala a persoanelor cu diabet, iar de cealalta parte, diabetul poate contribui la aparitia si agravarea tulburarilor de somn.Diabeticii prezinta rate crescute ale insomniei, o mai slaba calitate a somnului, somnolenta excesiva pe timpul zilei si o utilizare mai frecventa a medicamentelor pentru somn.Hipertensiunea si problemele de somnPoate lipsa somnului sa provoace cresterea tensiunii arteriale? Expertii in somn spun ca da, este posibil. Mai putin de 6 ore de somn pe noapte, stresul, lucrul in ture si alti partubatori ce pot influenta in mod negativ odihna, contribuie la dezvoltarea afectiunilor cardiace ori constituie factori de risc implicati in boli cardiovasculare, inclusiv obezitate si diabet.Persoanele care dorm mai putin de 6 ore pe noapte sunt mai predispuse la cresterile bruste de tensiune.Somnul ajuta organismul sa regleze hormonii necesari pentru a controla stresul si metabolismul. In timp, deprivarea de somn ar putea cauza modificari hormonale ce, la randul lor, pot duce la hipertensiune arteriala si alti factori de risc pentru patologii din sfera cardiovasculara.Sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO), o tulburare de somn tot mai des intalnita, care implica intreruperea periodica a respiratiei in timpul somnului, este asociata cu hipertensiunea arteriala. Nivelul de oxigen din sange scade, determinand o reactie de stres in organism si o crestere a tensiunii arteriale.Ai grija de sanatatea ta. Daca te confrunti cu insomnie, ai dificultati la adormire, te simti adesea obosit si in permanenta ai o stare de somnolenta, nu ezita sa soliciti ajutor medical de specialitate. Tulburarile de somn sunt o problema des intalnita in societatile moderne, si pentru care exista optiuni de tratament eficiente care te ajuta sa remediezi sau sa controlezi afectiunea, limitand efectele acesteia asupra starii de bine, fizice si psihice.Referinte:Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR), Coordonator Stiintific Prof. Dr. Copiii au parte de o viata foarte activa. Merg la scoala, au grija de animalele de companie, merg cu parintii sau cu bunicii in parc, alearga impreuna cu prietenii, joaca fotbal, basket sau volei, isi fac temele, se joaca in fata casei sau a blocului etc. Si fac asta in fiecare zi. Evident, seara, corpul lor are nevoie de odihna. Iar somnul ii ajuta sa se odihneasca si sa se pregateasca pentru activitatile din ziua urmatoare. Somnul bebelușului tău este strâns legat de propria ta sănătate și bunăstare - atunci când micuțul tău doarme, poți să dormi și tu! În plus, cunoașterea tiparelor unice de somn ale bebelușului te poate ajuta să stabilești programe, să anticipezi când este timpul pentru un pui de somn și să îți dai seama dacă plânge pentru că este obosit , ud, sau înfometat.
Etapele somnului bebelușului și REM
- Somnul REM la bebeluși presupune două faze: somnul activ și somnul linistit (non-REM).
- In timpul somnului activ, impulsurile raman treze, lucru care explica starile de agitatie la copii manifestate prin miscari ale bratelor, picioarelor, aparitia grimaselor, sunetelor si respiratiei zgomotoase.
- Faza somnului REM la bebelusi este asociata visatului si apare chiar de la nastere.
- Faza somnului non-REM se dezvolta dupa varsta de 3 luni.
- Rolul somnului la bebelusi este esential, deoarece in acest interval are loc procesul hormonilor de crestere, secretia testosteronului si a prolactinei care influenteaza procesele biologice ale copilului.
Importanța somnului REM pentru dezvoltare
Somnul REM este vital pentru o dezvoltare optima a creierului, in special in cazul nou-născutilor care au un somn REM ridicat si isi petrec majoritatea ciclului de somn in aceasta forma. Studii arata ca bebelusii necesita mai multe ore de somn pentru a parcurge numeroase etape de somn REM, pe cand adultii se pot rezuma la doar doua ore de somn REM. In concluzie, somnul REM are rolul esential in consolidarea memoriei, procesarea experientelor de peste zi si reglarea emotiilor la copii si adulti.
Cunoștințe despre cicluri, ore și regrese ale somnului
Somnul bebelușului poate include repere de 16-18 ore pe zi pentru nou-născuți, cu multe reprize scurte, iar perioada de veghe poate fi de 45 de minute - 1 oră între somnuri. La 4-6 luni apar primele semne de regrese ale somnului, iar ciclurile circadiene încep să se stabilizeze. Până la 6 luni, bebelușii pot dormi noaptea între 8-10 ore, iar ziua aproximativ 4 ore împărțite în 2-3 reprize. După 6 luni, somnul REM poate reprezenta aproximativ 35% din odihna totală a bebelușului. Începând cu luna a treia, bebelușul poate experimenta perioade în care nu adoarme de la sine, necesitând ajutor pentru liniștire.
Etapele somnului explicate: Secretul nopților odihnitoare
Adevaruri despre somnul bebelușului și practici de îmbunătățire a somnului
- Este normal ca nou-născuții să aibă cicluri scurte de somn, iar trezirile nocturne frecvente să persiste în primele luni.
- Stabilirea unei rutine de culcare, folosirea unor lumini moi și un mediu plăcut contribuie la îmbunătățirea calității somnului.
- Pozitia de somn pe spate reduce riscul de înec și este recomandată în majoritatea ghidurilor pentru bebeluși.
- Este important să te concentrezi pe somnul de zi, deoarece siestele ajută la consolidarea ciclurilor de veghe și somn.
- Gradul de expunere la lumină în timpul zilei ajută la reglarea ceasului intern al bebelușului.
Rolul mediului de odihnă și al accesoriilor
Este bine să investim în perfectionarea mediului nostru de odihnă, cu ajutorul unor saltele de calitate pentru dormitor și a unor seturi de perne, din materiale respirabile, plăcute la contactul cu pielea. Padurile cu husă detașabilă contribuie la igienă și relaxare musculară. Lumina ambientală și prezența unei lampi de veghe pot facilita adormirea copiilor. Hainele confortabile din materiale naturale, lipsite de nasturi sau fermoare deranjante, precum și culorile calde ale camerei susțin somnul tihnit. Evitați activități stimulante seara și mențineți o rutină consistentă pentru somn.
Mesaje sădiți în rutina zilnică a bebelușului
Rutina de culcare începe cu o baie relaxantă urmată de un moment liniștit - poate citirea unei povești sau ascultarea unui cântec. Un trainer de somn poate aduce lumină blândă în camera bebelușului. Jucăriile de tranziție, precum o păpușă sau o păturică, pot ajuta bebelușul să-și creeze atașamente sigure. Așezarea bebelușului pe spate pentru somn este în general considerată sigură și reduce riscul de obstructionare a căilor respiratorii. Stabilirea orelor fixe pentru culcare și trezire, precum ora 18:00-19:00 pentru baie, poate facilita adormirea în jurul orei 20:00, când organismul bebelei secreta timpul pentru creștere.
Regresiile somnului și rolul lor în dezvoltarea copilului
Este normal ca bebelușii să aibă regresii ale somnului în jurul vârstelor de 4 luni, 8-10 luni și 18 luni, adesea asociate cu dezvoltări ca rostogolirea, dentiția sau învățarea mersului. Diaspora dintre somnul REM și non-REM la copii poate alterna în funcție de vârstă și de tiparele individuale de somn. Faza REM poate reprezenta un procent semnificativ din somnul copiilor mici, fiind critică pentru consolidarea memoriei și reglarea emoțională.
tags: #ce #inseamna #somnul #rem #la #bebelusi
Postări populare:
- Povestea lui Bebe Carabină
- Ghid complet alimentație naturală bebeluși
- Sarcina singură: cum să găsești sprijin emoțional și social în timpul sarcinii
- Eficacitatea Clexane în ultimul trimestru de sarcină: ce spune literatura
- Procesul de organizare a cursurilor pentru atestat asistent maternal DGASPC Prahova: condiții și pași