Alimentele pe care o femeie le consuma in timpul alaptarii sunt importante atat pentru sanatatea ei, cat si a copilului. Cu siguranta, toate mamicile au auzit ca alaptarea este super sanatoasa pentru bebelus, insa ea are beneficii si pentru sanatatea lor. Alaptarea poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta anumite afectiuni medicale mai tarziu in viata, cum ar fi boli de inima si diabet. Alimentele bogate in nutrienti ajuta la sustinerea productiei de lapte matern.
Necesitatea unei alimentații echilibrate în timpul alăptării
In primul rand, este absolut nerecomandat ca proaspata mamica sa inceapa o dieta stricta in perioada de alaptare. Chiar daca a acumulat kilograme in plus in timpul sarcinii, acestea se vor pierde cu timpul sau vor trebui sa devina o preocupare dupa primul an de alaptat si nu mai devreme. In al doilea rand, in perioada de alaptare este important ca mama sa aiba minim trei mese pe zi si, la nevoie, doua gustari. O alta regula de alimentatie la alaptare este hidratarea. Daca in mod normal o femeie ar trebui sa consume doi litri de apa pe zi, in perioada alaptarii aceasta cantitate trebuie sa creasca pentru ca apa contribuie la producerea laptelui matern. Astfel, suplimentarea meniului la alaptare cu aproximativ opt pahare cu apa este recomandata. Hidratarea nu este o povara pentru proaspetele mamici pentru ca alaptarea provoaca sete, dar pentru a se asigura ca-si mentin nivelul optim de lichide, este ideal daca dupa fiecare episod de alaptare sa consume cate un pahar sau doua de apa.
Chiar daca nu este o regula de alimentatie, in alaptare organismul poate fi mai slabit si este necesara cat mai multa odihna. Dieta in alaptare este la fel de importanta ca alimentatia din timpul sarcinii pentru ca, de asemenea, ceea ce mananca mama ajunge la bebelus si contribuie la cresterea si dezvoltarea sa sanatoasa. In perioada alaptarii, corpul consuma substantele nutritive intai pentru a produce laptele matern si apoi pentru intretinerea organismului mamei. In primele luni de alaptare organismul femeii produce aproximativ 750 ml lapte pe zi, iar acest aspect se traduce printr-un consum caloric mai mare. Din aceste considerente, este nevoie ca meniul unei femei care alapteaza sa fie mai bogat cu aproximativ 500 de calorii fata de perioada de dinainte de sarcina. Proteinele de origine animala sunt esentiale in cresterea si intarirea organismului bebelusului, in primul rand gratie aportului de fier pe care-l aduc atat pentru mama, cat si pentru copil, si in al doilea rand pentru ca au un rol decisiv in formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor necesari pentru formarea sistemului imunitar al bebelusului. Bebelusii alaptati la san au un risc mult mai scazut de a dezvolta anemia feripriva datorita lactotransferinei din laptele matern care asigura asimilarea optima a fierului pentru bebelus. Dieta potrivita in alaptare trebuie sa contina in proportie de 15-20% proteine de origine animala, adica aproximativ 80-100 grame proteine/zi.
Dincolo de proteine, lactatele contin calciu, iar acest mineral este indispensabil in alimentatia din perioada de alaptare. Pentru o femeie care alapteaza, necesarul zilnic de calciu luat din alimentatie trebuie sa fie de 1000-1200 mg. Fructele oleaginoase si semintele, consumate pe post de gustari, vor contribui mult la asigurarea necesarului de calciu din timpul alaptarii. O femeie care alapteaza trebuie sa manance in special legume cu frunze verzi, acestea fiind bogate atat in fier, cat si in calciu, dar si in alte vitamine si minerale esentiale in perioada alaptarii. Sunt preferate salatele, andive, stevia, loboda, spanacul, frunzele de patrunjel, varza, fasolea verde.
Acizii grasi esentiali sunt necesari pentru buna dezvoltare neurologica a bebelusului si nu ar trebui sa lipseasca din meniul de alaptare. Grasimile fac parte din dieta potrivita in alaptare, insa acestea trebuie sa reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic, adica aproximativ 50-60 grame de grasimi/zi. Glucidele pot fi o capcana pentru proaspetele mamici pentru ca in aceasta categorie intra si produsele de patiserie si dulciurile, alimente care ar trebui introduse cu moderatie in meniul de alaptat. Glucidele, insa, se pot gasi si in alimente mult mai sanatoase si mai putin procesate si ar fi ideal ca femeile care alapteaza sa le introduca in meniu cu intaietate.
Din aceasta categorie fac parte mult ravnitii cartofi, mazarea, fasolea boabe, lintea si nautul. Fibrele se gasesc in fructe si legume, dar si in cerealele integrale si sunt esentiale in perioada de alaptare pentru ca previn constipatia mamei si sustin buna functionare a sistemului digestiv. In plus, fructele si legumele crude contin vitaminele necesare bebelusului pentru a creste si a-si intari sistemul imunitar, iar cerealele integrale aduc organismului necesarul de acid folic. Carenta de acid folic sau vitamina B9, asa cum mai este cunoscut, conduce la incetinirea cresterii bebelusului.
Exista o serie de alimente care sunt absolut interzise in meniul de alaptare pentru ca pot cauza bebelusului. Mamicile care alapteaza trebuie sa evite conservele si mezelurile, fructele de mare, pestele afumat si icrele pentru ca ar putea fi contaminate cu listeria, dar si pestele bogat in mercur, cum ar fi rechinul, pestele-spada si tonul rosu. De asemenea, trebuie evitate alimentele care contin oua crude pentru a preveni infectia cu salmonela, dar si lactatele nepasteurizate pentru ca pot provoca listerioza. Cafeaua este recomandata intr-o cantitate foarte mica in timpul alaptarii, maxim o ceasca pe zi, pentru ca poate conduce la scaderea lactatiei si poate agita bebelusul. Alcoolul trebuie exclus in perioada alaptarii pentru ca poate afecta bebelusul, favorizandu-i stari de somnolenta, somn profund, slabiciune si cresterea anormala in greutate, dar si posibilitatea de a refuza laptele mamei. Colicile reprezinta un disconfort al bebelusului, insa, din pacate pentru proaspetele mamici care sunt nevoite sa se confrunte cu plansul de neoprit al bebelusului, acestea nu pot fi combatute doar din alimentatie.
Din categoria alimentelor de evitat in timpul alaptarii fac parte citricele, guliile, telina, ceapa, usturoiul, condimentele iuti si foarte aromate, varza, conopida, broccoli, prazul, mazarea, fasolea si laptele de vaca. Condimentele pot schimba gustul laptelui, iar daca bebelusul nu este obisnuit inca din sarcina cu acestea, s-ar putea sa evite alaptatul. Mamele care au adoptat un stil de viata vegetarian sau vegan trebuie sa asigure, suplimentar celor scrise mai sus, un aport de vitamina B12, calciu si zinc, acestea regasindu-se din plin in alimentele de origine animala. Daca zincul si calciul mai pot fi luate si din alimente de origine vegetala, vitamina B12 poate fi procurata doar din carne, lapte si oua.
Ce se poate face pentru a evita diareea la bebeluș când mama este la lactație
Să fii mămică nu este ușor, mai ales în perioada postpartum și cu atât mai mult dacă alăptezi. Căci atenția la alimentele permise și cele interzise nu se încheie odată cu nașterea. Alăptarea presupune încă un consum suplimentar de energie și resurse din organismul tău, pentru a-i transmite bebelușului tot ce are nevoie să crească armonios. Așadar tot ce mănânci afectează în mod direct atât ritmul de refacere a corpului tău și starea ta de sănătate, cât și calitatea laptelui matern și a nutrienților pe care îi transmiți celui mic. Probabil că ai auzit deja că tot ce mănâncă mama, se transmite mai departe și la bebeluș prin laptele matern. Dar te-ai întrebat vreodată cum așa? Cu alte cuvinte, alăptarea și producția laptelui presupun un consum foarte mare de energie și resurse din corpul mamei. Deci cu toate că nu este necesar să urmezi o dietă specială și strictă pe perioada alăptării, este esențial să ai o alimentație cât mai echilibrată. Asigurându-ți funcționarea optimă a organismului și evitând deficiențele, îți oferi o viață sănătoasă nu doar ție, ci și bebelusului.
Haide să vorbim mai întâi despre alimentele interzise în alăptare, pentru că există multe zvonuri care amplifică teama de mâncare și demonizează anumite alimente. Într-adevăr, există anumite alimente care pot schimba aroma laptelui matern: condimente, băuturi etc. De asemenea, se spune că mâncărurile ce provoacă gaze intestinale (mai ales legumele crucifere) îți pot balona bebelușul, de exemplu conopida sau broccoli. Da, ele sunt bogate în rafinoză și oligozaharide care se digeră mai greu, motiv pentru care apare balonarea. Deci cu excepția cazurilor în care ai alergii sau intoleranțe, poți să mănânci cam orice aliment pe perioada alăptării atâta timp cât nu faci exces și ai o alimentație echilibrată per ansamblu.
Sunt de fapt alimente care de cele mai multe ori se recomandă a fi evitate sau limitate nu doar pe perioada alăptării, ci și în general, din cauză că pot conține anumite bacterii sau nutrienți mai puțin benefici pentru corp. La ouăle crude sau care nu au fost gătite suficient, există un risc crescut să fie contaminate cu salmonella și să provoace toxiinfecție alimentară. Atenție însă, ouăle NU sunt interzise în alăptare, ci din contră. Sunt alimente bogate în proteine, grăsimi și o mulțime de micronutrienți benefici pentru organism, motiv pentru care este recomandată chiar o ușoară creștere a consumului de ouă fierte când alăptezi. Este vorba, mai exact, despre conținutul de lapte nepasteurizat care este folosit în general la prepararea brânzeturilor moi (ex: brie, camembert etc.). Verifică eticheta. La fel, se aplică tot timpul, nu doar în alăptare. Salmonella, toxoplasmoza, trichinella și e-coli, toate acestea pot fi cauzate și de consumul diverselor tipuri de carne crudă. Există specialiști care sfătuiesc evitarea ciupercilor pe perioada alăptării, în special în primele 3 luni de viață ale bebelușului. Dulciurile și zahărul nu sunt interzise pe perioada alaptarii, dar se recomandă un consum redus.
Din această perspectivă, alcoolul și cofeina necesită moderație. O mamă la alăptare poate consuma cafea decofeinizată ca alternativă. Aproape 1% din cantitatea de cofeină consumată se transferă în laptele matern, iar impactul asupra sugarului variază. Se recomandă să nu se depășească 200-300 mg cafeină pe zi și să se monitorizeze comportamentul bebelușului. Alcoolul, pe de altă parte, ar trebui exclus în perioada alăptării, deoarece poate afecta somnul și dezvoltarea sugarului, iar o scadere a producției de lapte poate apărea chiar și după 1-2 băuturi. Regula practică este să aștepți 2-3 ore pentru fiecare băutură standard înainte de a alăpta din nou. Pomparea laptelui și aruncarea acestuia nu accelerează eliminarea alcoolului din lapte. Alcoolul se elimină din lapte în același ritm în care se elimină din sânge.
Alimente permise și recomandate în perioada alăptării
Peștele este o sursă excelentă de acizi grași Omega-3, esențiali pentru dezvoltarea creierului bebelușului. Recomandări: alege pești cu conținut scăzut de mercur (somon, păstrăv, sardine, scoici). Alături de proteinele animale, ce oferă fier, aceste alimente contribuie la o dietă echilibrată. De asemenea, alege cerealele integrale și semințele (in, cânepă, susan, ovăz) pentru fibre, energie și reglementarea tensiunii arteriale. Sucurile naturale pot susține aportul de vitamine, dar preferă cele cu conținut scăzut de zahăr și aciditate redusă, pentru a nu provoca reflux la sugar.
Fructele și legumele proaspete sau congelate aduc vitamine, fibre și antioxidanți, întărind imunitatea mamei și a copilului. Acizii grași Omega-3, esențiali pentru sănătatea pielii și a sistemului nervos, pot necesita suplimente dacă nu consumi suficient peste. Ceaiurile calmante, cum ar fi ceaiul de mușețel, sunt permise și pot susține sistemul imunitar al mamei și al bebeului. Important este să menții o hidratare adecvată, să te bazezi pe o dietă variată și să eviți excesele.
Slabeste prin alaptare - Beneficii si recomandari de nutritie - Qbebe.ro
Alimente interzise sau de evitat cu prudentă în timpul alăptării
Ciupercile pot fi evitate în primele luni, deoarece pot afecta digestia sugarului. Citricele pot crește aciditatea laptelui și pot irita tractul gastrointestinal al sugarului, în timp ce alimentele foarte condimentate pot schimba gustul laptelui. Dulciurile si zaharul nu sunt interzise, dar un consum moderat este recomandat. O dietă bazată pe lactate poate fi justificată doar dacă bebelușul are alergii confirmate la APLV și este indicată de medic. Este esențial să păstrezi igiena alimentelor - legume și fructe spălate, carne gătită complet, lapte pasteurizat. Nu exista o listă universală de „interzise”, ci recomandări bazate pe monitorizarea reacțiilor sugarului.
Diareea la bebeluș: cum se conectează cu alimentația mamei
Diareea la bebeluș poate fi influențată de alimentația mamei în anumite situații, dar este de obicei o parte din dezvoltarea uzuală a sugarului. Identificarea alimentelor problematic se face prin observare sistematică: păstrează un jurnal alimentar, notează ce mănânci, ce bei și simptomele bebelușului. Dacă observi îmbunătățiri după eliminarea unui aliment (de exemplu produse lactate), poți testa reintroducerea treptată după 2-3 săptămâni. Abordările drastice sau auto-diagnosticarea pot fi periculoase; consultă medicul pediatru sau alergolog înainte de diete restrictive. O dietă variată, cu aport adecvat de proteine, lipide, carbohidrați, vitamine și minerale, susține atât mama, cât și bebelușul în perioada alăptării.
Printre alimentele permise și recomandate pentru stimularea lactației se află legumele verzi (spanac, salată, patrunjel), fasolea verde și galbenă, morcovii, vinetele, rubarba și andivele. Pestele și fructele de mare, în special somonul, sunt surse excelente de Omega-3. Cerealele integrale și semințele asigură o eliberare susținută de energie, în timp ce o cantitate adecvată de proteine susține organismul și dezvoltarea bebelușului.
Suplimente și micronutrienți în alăptare
Suplimentele pot juca un rol important, dar doar la recomandarea medicului. Aportul de vitamină C, Omega-3, fier, calciu și vitamina A poate sprijini atât mama, cât și bebelușul. Deficiențele de vitamine și minerale sunt obișnuite în perioada postpartum, iar o dietă echilibrată este fundamentală. Omega-3 ajuta dezvoltarea sistemului nervos al bebelușului, iar fierul este esențial în primul an pentru oxigenarea corpului. Ceaiurile, cu excepția celor ce conțin cofeină, pot avea efect calmant și pot sprijini somnul la sugar.
tags: #ce #sa #nu #mananci #aa #nu
Postări populare:
- Fișa postului: reglementări, obiective clare și bune practici
- cum să îngrijești corect bontul ombilical la nou-născuți
- Paternitatea în afara căsătoriei: interpretări contemporane
- Protecția drepturilor femeilor însărcinate la muncă și obligațiile angajatorului
- Avortul în muzică: semnificații și mesaje dintr-o perspectivă pastorală