Diversificarea alimentației la sugari reprezintă introducerea treptată a alimentelor în meniul bebelușului, în completarea hrănirii prin alăptare la sân, formulă de lapte sau alimentația mixtă. Diversificarea începe în general la vârsta de 6 luni. De la această vârstă, laptele devine insuficient ca unică sursă de nutriție pentru sugar, iar dezvoltarea dentiției la copii permite introducerea treptată a alimentelor noi, inclusiv solide. La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Diversificarea corectă este esențială în dezvoltarea și creșterea în greutate a sugarului.
După vârsta de 6 luni, depozitele de fier scad, iar laptele matern sau formula de lapte nu oferă o cantitate suficientă de fier pentru prevenția anemiei feriprive. Introducerea timpurie a alimentelor în regimul unui sugar reduce semnificativ riscul de reacții alergice. Adăugarea de noi alimente la sugari poate fi o provocare pentru părinți. Nu este recomandat ca părintele să întârzie diversificarea atunci când copilul este bolnav, este răcit, are diaree sau alte manifestări care-i creează disconfort. O altă regulă generală în diversificare la bebe este hrănirea copilului cu alimente nesărate în primul an de viață. Rinichii sunt încă imaturi la sugar, iar sarea poate să afecteze sistemul renal la această vârstă. Momentul de diversificare la 6 luni nu corespunde cu înțărcarea copilului.
Alimentele noi se introduc o dată la 2-3 zile, pentru a realiza diversificarea pas cu pas. În acest mod, părinții pot observa dacă apar intoleranțe sau alergii alimentare. O altă regulă generală într-o schemă pentru diversificarea alimentară este evitarea nucilor, alunelor sau semințelor, până la vârsta de un an, deoarece riscul de înec sau aspirare este mare la sugar. La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Legumele sunt în general alimentele recomandate de medicii pediatri, atunci când mama întreabă cu ce se începe diversificarea. Legumele (morcov, păstârnac, cartof, dovlecel) sunt pregătite sub formă de piure. Urmează fructele (mere, pere, caise, piersici), care vor fi consumate tot ca piure, combinate cu brânză de vaci sau cereale.
Carnea de pui sau curcan trebuie introdusă și ea în alimentație, datorită fierului din componența lor. Iaurtul proaspăt, precum și gălbenușul de ou, fac și ele parte din alimentația diversificată a sugarului. De mare ajutor pentru părinți poate fi și un tabel pentru diversificare. Bebelușii acceptă mai ușor alimentele cu gust mai dulce, motiv pentru care diversificarea se începe cu legume. Răbdarea este elementul cheie în diversificare. Există multiple rețete pentru diversificare de preparat acasă, precum și borcănele cu mâncare pasată gata preparată, special pentru diversificare, care se pot cumpăra de la magazin sau de la farmacie. Una dintre cele mai folosite rețete în diversificare este piureul de legume sau de fructe.
Primele legume introduse în alimentație sunt de obicei morcovul, păstârnacul, cartoful sau dovlecelul, iar fructele preferate inițial sunt mărul, piersica, para sau banana. Spre exemplu, piureul de morcov și cartof se face prin fierberea legumelor sau gătirea lor la abur. După fierbere, ele sunt date prin blender sau pasate cu furculița. Piureul de legume poate fi consumat și împreună cu carne mixată (pasată). În jurul vârstei de 9-10 luni, sugarului îi poate fi oferită ciulama (pui cu sos alb), pilaf dietetic, sau pâine.
Cele 4 etape ale diversificării
În funcție de indicație, la SANADOR bebelușii au acces și la consultații de gastroenterologie pediatrică, pentru diagnosticul și tratamentul corect al unor tulburări digestive, precum diaree, constipație la sugar, alergii, intoleranțe alimentare, infecții digestive sau probleme de nutriție, cum sunt malnutriția, tulburările de creștere, obezitatea la copii. La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Alimentația bebelușilor și a copiilor este esențială pentru dezvoltarea lor ulterioară. De altfel, problema alimentației este importantă și pe timpul sarcinii, nu numai după nașterea bebelușului. Explicăm, în acest articol, ce este diversificarea alimentației bebelușilor, când se începe diversificarea alimentației la sugari, câte tipuri există și, cel mai important, care sunt principiile diversificării alimentației, în funcție de vârsta bebelușului.
Cel mai important lucru în ceea ce privește alimentația unui bebeluș este legat de hrănirea cu lapte matern. Cel puțin în primele luni de viață (4-6) alăptatul la sân este esențial. Diversificarea alimentației la sugar se mai numește ablactare (înlocuirea laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului), sau alimentație complementară și presupune trecerea de la alimentația exclusiv pe bază de lapte, la o alimentație variată. Diversificarea alimentației unui bebeluș nu ar trebui să înceapă mai devreme de 6 luni, dar există excepții de la această regulă: de exemplu, atunci când bebelușul nu ia în greutate/nu se dezvoltă corect, sau dacă este mereu înfometat, chiar și după masă.
Sistemul digestiv al unui bebeluș se dezvoltă nu numai în viața uterină, dar și în primii 2 ani de viață. Aceste semnale apar în jurul vârstei de 6 luni. Diversificarea alimentației se face în funcție de greutatea bebelușului. dacă sugarul are o greutate corporală mai mică în raport cu vârsta, diversificarea alimentației presupune la început introducerea în alimentație a cerealelor fără gluten, pentru că acestea sunt mai ușor de asimilat de organismul copilului și în plus sunt hip-alergenice. Ulterior se vor putea introduce și cerealele cu gluten (grâu, orz, secară), pentru că în acest fel se reduce riscul dezvoltării diabetului și a bolii celiace, care nu este altceva decât o alergie la grâu.
dacă sugarul are o greutate normală sau mai mare în raport cu vârsta, diversificarea alimentației presupune introducerea de supă de legume. Acest aliment este important pentru că este o sursă de vitamine, săruri, fibre, amidon. Există o serie de reguli recomandate în cazul diversificării alimentației bebelușului și care trebuie respectate indiferent dacă laptele mai face parte sau nu din dieta sugarului. bebelușul își dezvoltă reflexul de a înghiți în jurul vârstei de 4-6 luni. nu se recomandă sucuri de fructe sau băuturi îndulcite înainte de 6 luni. De fapt zahărul nu ar trebui să intre în dieta copilului mai devreme de 2 ani. diversificarea alimentației trebuie să înceapă la momentul oportun, atunci când copilul este pregătit pentru asta. laptele face în continuare parte din dieta bebelușului, chiar dacă s-a trecut la diversificarea alimentară. Cu toate acestea, din momentul în care se optează pentru diversificarea alimentară două dintre mese trebuie să fie pe bază de alte alimente, nu lapte.
Diversificarea alimentației la sugarii care sunt hrăniți cu lapte praf nu este foarte diferită. atunci când se trece la diversificarea alimentară, alimentele trebuie să fie foarte bine pasate, pentru ca bebelușul să le poată înghiți cu ușurință. se introduce un aliment nou în alimentația sugarului numai în cazul în care copilul este într-o stare de sănătate bună. în multe cazuri, bebelușul respinge alimentul introdus nu pentru că nu i-ar placea, ci pentru că are o textură cu care nu este obișnuit, este ceva nou pentru el. La această vârstă se poate introduce în alimentația copilului carne de vită, sau carne de pește. Se poate da bebelușului ficat de pasăre fiert, dar și un ou fiert tare. Atenție însă la introducerea oului în alimentație, mai întâi se introduce gălbenușul și abia după un timp albușul.
Fructele sunt foarte importante în alimentație, dar nu introduc decât câte unul pe zi și în cantități mici, pentru a se observa eventualele reacții alergice. Fructele nu se amestecă decât cu iaurt sau brânză de vaci, nu cu un produs fainos (cum ar fi biscuitii). La această vârstă, alimentația bebelușului este și mai mult diversificată. În jurul vârstei de 10 luni se pot introduce în alimentație bucățele de alimente: fructe precum banane, mere, avocado, pere, piersici. Dietele vegetariene nu sunt recomandate copiilor cu vârsta sub 2 ani. Unele alimente au potențial alergen. Sucurile de fructe nu sunt recomandate din cauza aportului caloric (fructoză, zaharină). Nu se recomandă condimentarea alimentelor din dieta bebelușului. Este esențială monitorizarea copilului de către medicul pediatru și trebuie ținut cont de faptul că fiecare bebeluș este diferit, prin urmare va tolera anumite alimente, iar pe altele nu.
Diversificarea alimentară este un proces care se desfășoară pe parcursul a numeroase luni. Este nevoie de răbdare, perseverență, atenție și o bună colaborare cu medicul pediatru. Acest articol nu înlocuiește consultul medical. Totul despre mame: Ce am de făcut, ca viitoare mămică, pentru a avea un start bun în alăptare? Cum ar trebui să mă pregătesc? Laptele matern are o compoziție unică și asigură toate substanțele nutritive necesare copilului în primele 6 luni. El rămâne sursă nutritivă principală până la un an.
În apropierea nașterii, se recomandă achiziția de sutiene și bustiere de dimensiuni potrivite pentru a susține sânul în perioada alăptării. Nu se recomandă frecarea mameloanelor cu prosopul pentru a le pregăti pentru alăptare. Acest sfat este doar un mit. Totul despre mame: Dacă mi se face anestezie la naștere, mai pot alăpta după? Laptele meu mai bun? Dacă mama naște natural, poate alăpta imediat după naștere. De obicei, medicația administrată în timpul travaliului este compatibilă cu alăptarea. În cazul unei operații de cezariană, alăptarea imediată depinde de tipul de anestezie folosit: dacă naște prin cezariană cu rahianestezie, mama poate alăpta fără niciun risc; dacă naște prin cezariană cu anestezie generală, mama nu poate alăpta în primele 24-48 de ore.
Cele 4 etape ale diversificării
Totul despre mame: Pot lua medicamente dacă alăptez sau e nevoie să întrerup alăptarea? Medicamentele în alăptare pot fi luate doar dacă este neapărat necesar. Anumite medicamente nu sunt compatibile cu alăptarea (ex: metronidazol, tetraciclină, anumite anticoagulante etc.). Medicul poate recomanda tratamente alternative sau, dacă nu există această posibilitate, se va întrerupe temporar alăptarea. În perioada în care mama nu alăptează, aceasta trebuie să se mulgă frecvent, laptele fiind aruncat.
Există situații în care mama nu ar trebui să alăpteze: contraindicații absolute sau temporare. Contraindicații absolute includ: septicemie, HIV, hepatite, TB activ, insuficiență cardiacă/renală/hepatică severă, boli neoplazice, afecțiuni psihice grave, consum de droguri etc. Contraindicații temporare pot apărea în cazul tratamentelor medicamentoase incompatibile cu alăptarea sau după naștere prin cezariană cu anestezie generală. La copil pot exista galactozemie, intoleranță la lactoză, boli metabolice etc. Totul despre mame oferă detalii extinse despre aceste situații.
tags: #ce #se #intampla #daca #nu #incepem
Postări populare:
- Rolul Responsabilului Tehnic cu Execuția în proiecte de construcții
- Înregistrarea nașterii la maternitatea din Oradea: pași esențiali
- Cum influențează stilul de viață fertilitatea
- Pelican Oradea: vizita la maternită, servicii, facilități și standardele de naștere
- Tot ce trebuie să știi despre dinții bebelușilor