Ceasul biologic și fertilitatea feminină: informații esențiale despre vârstă, Rezervă ovariană și impactul asupra concepției

Deși, în general, se consideră că fereastra de oportunitate biologică pentru femeia care-și dorește să fie mamă este mai mică, nici aceea pentru tați nu este foarte mare. Amânarea vine cu un cost. Care nu se traduce doar în bani, ci în sănătatea nou-născutului. De departe, vârsta este cea mai importantă. Experții în fertilitate atrag atenția că, în cazul femeilor, de cele mai multe ori capacitatea de a aduce pe lume copii scade gradual după vârsta de 32 de ani și rapid după 37 de ani. Iar femeia trebuie să fie conștientă, informată și consiliată asupra acestui aspect, dacă își propune să devină mamă.

Odată cu depășirea pragului de 30 de ani nu doar că scade fertilitatea, dar există și riscul de a nu putea duce sarcina la termen sau de a aduce pe lume copii cu diverse afecțiuni. Înaintarea în vârstă face ca numărul de ovocite din ovare să se diminueze în mod natural și progresiv. Și chiar dacă la naștere rezerva ovariană poate fi constituită dintr-un milion sau două milioane de ovocite, la vârsta pubertății aceasta scade la jumătate. La 37 de ani, femeia va mai avea doar 25.000 de ovocite în rezerva ovariană și doar 1.000 la vârsta de 51 de ani, vârsta media a menopauzei în SUA. Din întreaga rezervă ovariană a unei femei, doar circa 300 de ovocite vor ajunge la maturitate, fiind astfel eliberate dintr-un ovar.

Odată cu depășirea vârstei de 30 de ani apar și modificări în concentrația unor hormoni în circulația sangvină. Astfel, crește nivelul hormonul foliculostimulant (FSH), necesar funcționării ovarelor și maturării foliculilor ovarieni. Odată cu înaintarea în vârstă calitatea rezervei ovariene se diminuează, iar femeia poate dezvolta afecțiuni care pot afecta fertilitatea, precum fibroamele uterine sau endometrioză. De asemenea, cresc riscurile de a avea complicații în sarcină, mai ales la femeile către 40 de ani și peste. Riscurile de avort spontan și de nașterea a unui copil mort cresc și ele la gravidele după 35 de ani. De asemenea, sarcina multiplă este mai frecventă, pentru că, pe măsură ce ovarele îmbătrânesc, tind să elibereze mai mult de un ovul în fiecare lună. Tratamentele de fertilitate cresc și ele riscul de sarcini multiple. Nu în ultimul rând, femeilor de 40 de ani și peste care aduc pe lume copii li se recomandă inducerea nașterii în săptămâna 39 pentru a evita riscul aducerii pe lume a unui bebeluș mort.

Adesea, bărbații consideră că la ei vârsta lor nu contează la nașterea unui copil și că importantă este doar vârsta mamei. Ca și la femei, și la bărbați materialul genetic inclus în produsul de concepție se deteriorează odată cu avansarea în vârstă. Studiile au arătat că tații cu o „vârstă paternă avansată” pot avea mai multe riscuri în a avea copii cu tulburări neurologice. Calitatea spermei poate depinde de diverși factori care influențează șansele de fertilitate ale cuplului.

Rezumând, fertilitatea maximă a unui bărbat este între 22 și 25 de ani, recomandarea fiind de a avea copii înainte de 35 de ani. Dacă există o vârstă întârziată pentru a deveni tată, nici prea devreme nu e prea bine. O cercetare publicată în Journal of Epidemiology & Community Health a constatat că a deveni tată înainte de vârsta de 25 de ani crește riscul de deces mai devreme în viață, comparativ cu cei care au amânat paternitatea până la 30-44 de ani. Decizia de a avea un copil este una dintre cele mai importante. Cei mai mulți care planifică aducerea pe lume a unui copil se gândesc mai întâi dacă-și pot permite financiar, dacă au jobul dorit, dacă sunt pregătiți emoțional să-și asume responsabilitatea. Toate aceste răspunsuri contează. Însă, un criteriu care nu poate fi schimbat este acela al vârstei. Ceasul biologic are aceeași însemnătate și pentru bărbați ca și pentru femei. Ca și noi, conform studiilor, bărbații trebuie să își facă griji odată cu trecerea timpului și simt nevoia să procreeze.

Ceasul biologic: definiție, principiul circadian și efectele asupra fertilității

Un studiu publicat recent în revista Fertilitate și Sterilitate a demonstrat că femeile în vârstă de aproximativ 35 de ani ce au parteneri în vârstă de 45 de ani sau chiar mai mult, au nevoie de un timp de cinci ori mai mare pentru a concepe un copil, decât acelea care au parteneri de 25 de ani. În plus, femeile de 25 de ani sau mai tinere, cu parteneri de 45 de ani, au avut nevoie de un timp de 4 ori mai mare pentru a concepe un copil, decât acelea cu parteneri mai tineri. Dr. Andreas Vythoulkas: „Vârsta este una dintre cele mai importante cauze ale infertilității.”

Cercetătorii de la Columbia University School of Public Health au descoperit că riscul de avort spontan este cu 60% mai mare la femeile care rămân însărcinate cu un partener de peste 40 de ani, în comparație cu cele care concep un copil cu un partener sub 25 de ani, indiferent de vârsta femeilor. În plus, studii realizate în Marea Britanie, SUA și Suedia au ajuns la concluzia că acei copii cu tați mai în vârstă prezintă un risc crescut de a dezvolta autism, schizofrenie, sindrom Down, nanism și alte probleme genetice și cromozomiale.

În ce privește ceasul biologic masculin, „Există motive serioase de îngrijorare” potrivit Dr. Daniel E. Stein. Barbatii produc spermă pe tot parcursul vieții, însă calitatea scade odată cu vârsta: volumul, motilitatea și morfologia spermatozoizilor se deteriorează treptat. Pentru vârsta între 30-50 de ani, volumul de spermă scade cu 30%, motilitatea cu 37% iar riscul ca spermatozoizii să fie diformi crește de cinci ori. Pe lângă aceste efecte, se asociază riscuri mai mari de tulburări genetice la urmași.

Studiile arată că vârsta tatălui influențează și durata concepției, având impact asupra ratei avorturilor spontane și a nașterilor vii prin FIV. În cupluri în care tatăl avea 45 de ani sau mai puțin, rata avorturilor spontane a fost 16,3%, iar pentru tatăl peste 45 de ani - 23,8%. Rata nașterilor vii prin FIV a fost 41% pentru tați tineri și 35,1% pentru tați mai în vârstă. Datele provin din cicluri de donare între 2019 și 2023 în 6 centre de FIV din Italia și Spania.

Se subliniază necesitatea unei abordări echilibrate în fertilitate, recunoscând rolul vârstei paterne chiar și în ciclurile cu ovule donate. Clinicile ar trebui să informeze pacienții de sex masculin despre cum vârsta paternă avansată poate afecta potențialul de fertilitate, succesul sarcinii și riscul de avort spontan. Se consideră că există un risc mai mare de fragmentare a ADN-ului în sperma bărbaților mai în vârstă, ceea ce poate afecta integritatea genetică și calitatea funcțională a spermei, contribuind la un risc mai mare de avort spontan.

La femei, rezerva de ovule scade cu vârsta, iar dincolo de 35 de ani scăderea devine semnificativă. Ecografia de ovar poate estima numărul de foliculi antrali, indicând cât de aproape este femeia de ceasul său biologic. Femeile se nasc cu un număr finit de ovule; în luna a 5-a de viață intrauterin avem aproximativ 4 milioane de ovocite, iar la naștere aproximativ 2 milioane. Majoritatea mor în timpul vieții, iar numărul de ovocite ROMÂNIA despre 300.000-400.000 în adolescență, cu pierderi continue către menopauză. Rezerva ovariană și capacitatea de concepție pot fi evaluate prin testele de sânge (FSH, CCCT, Inhibin B) și ultrasonografia transvaginală.

Deși termenul de ceas biologic se referă în general la ciclul de funcționare a tuturor proceselor ereditare, în contextul fertilității feminine el descrie în special capacitatea de a concepe/năște (generarea hormonilor, procesele hormonale, de la pubertate până la menopauză). În ceea ce privește ritmul circadian, acesta este manifestarea acestor procese într-un ciclu de aproximativ 24 de ore, influențat de lumină, alimentație și activitate. Centrul de comandă al ceasului biologic este nucleul suprachiasmatic (SCN) din hipotalamus, care primește semnale despre lumină de la retină și sincronizează întreaga organismul.

Stilul de viață modern poate perturbă ritmul circadian și astfel fertilitatea. Expunerea la lumina albastră seara, programul neregulat de somn, jet lag-ul, consumul de mese la ore târzii, stresul cronic - toate acestea afectează atât fertilitatea, cât și sănătatea generală. Pentru menținerea unui ceas biologic sănătos, este recomandat un program regulat de somn, expunere la lumină naturală dimineața, limitarea luminii artificiale seara, alimentație la ore potrivite, activitate fizică regulată și tehnici de relaxare pentru reducerea stresului.

Relația între ceasul biologic și fertilitatea masculină

Deși femeile primesc atenția principală în discuțiile despre infertilitate, bărbații au și ei un ceas biologic reproductiv: calitatea spermei scade odată cu vârsta, iar efectele includ scăderea volumului, motilității și creșterea riscului de defecte genetice. Studii arată că fertilitatea masculină intră într-un declin în jurul vârstei de 24-25 de ani, iar capacitatea de concepere în 6 luni scade cu aproximativ 2% pe an după vârsta de 25 de ani. Vârsta tață rezultă în creșterea riscului de avort spontan și scăderea ratei de nașteri vii prin FIV, mai ales când tatăl are peste 45 de ani.

Există și diferențe în percepția responsabilității: multe cupluri resimt presiunea de a concepe, iar femeile simt mai acut comparația între vârste, în timp ce bărbații pot să-și analizeze propriul rol în contextul financiar, emoțional și social. Studiile menționează că partenerul feminin poate maximiza șansele de concepție în prezența unui partener tânăr, iar în cazuri cu parteneri de vârstă apropiată, diferențele pot fi ajustate prin abordări medicale adecvate.

În plus, unele studii indică că în cicluri de donare cu ovule, vârsta medie a femeilor donatoare este în jur de 26 de ani, iar cea a femeilor care primesc ovule este în jur de 43 ani. Aceste date subliniază necesitatea unei abordări echilibrate în fertilitate, recunoscând importanța vârstei paterne chiar și în ciclurile cu ovule donate.

Îngrijiri practice și strategii pentru gestionarea ceasului biologic

• Menținerea unui program de somn regulat: culcarea și trezirea la aceeași oră zilnic, inclusiv în weekend.
• Expunerea la lumină naturală în timpul zilei și reducerea luminii albastre seara pentru a facilita somnul.
• Alimentație echilibrată și regulară, adaptată ritmurilor circadiane; evitarea meselor abundente seara.
• Activitate fizică moderată, preferabil în orele de dimineață sau după-amiaza, pentru sincronizarea ceasului.
• Tehnici de relaxare și gestionarea stresului pentru a menține echilibrul hormonal.
• Discuții deschise în cuplu despre planificarea parentalității și opțiuni precum crioconservarea ovulelor/ embrionilor pentru conservarea materialului genetic la o vârstă potrivită.

tags: #ceasul #biologic #maternitate

Postări populare:

• Cum ajută centura cu gel la calmarea colicilor bebelușilor
• Despre Căsuța Bebelusului și Toaleta Publică
• Consultatii cu Dr. Toma, medic pediatru nefrolog în Timiș
• De ce scot bebeii sunete în timpul somnului și cum să răspundem corect
• Specializările în pediatrie la Spitalul din Timișoara - Dragoescu și colaboratorii