Anual, la nivel mondial, în data de 5 decembrie, este marcată Ziua Mondială a Solului. În acest an, campania lansată de Organizația Națiunilor Unite urmărește să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța și relația dintre sol și apă în realizarea unor sisteme agroalimentare durabile și rezistente. Tema propusă pentru acest an, în contextul zilei, este „Pământul și apa: o sursă de viață”.
Fertilitatea solurilor: ierarhii și date globale
Publicația Britannica notează că cernoziomurile din centrul Ucrainei se numără printre cele mai fertile soluri din lume și ocupă aproximativ două treimi din suprafața țării. Conform Aakash Institute, există 10 țări cu cele mai fertile soluri: India, Bangladesh, Comore, Danemarca, Gambia, Ungaria, Republica Moldova, Rwanda, Republica Togorelor, Ucraina. Conform datelor statistice, India și Statele Unite ale Americii dețin cele mai multe terenuri arabile din lume, deși pozițiile se pot modifica în timp.
În 2023, SUA s-a clasat pe primul loc în ceea ce privește terenurile arabile, cu 157,7 milioane de hectare, India ocupând locul al doilea cu 156,1 milioane de hectare, iar Rusia pe trei cu 121,6 milioane. Groenlanda este considerat cel mai mare teritoriu fără teren arabil, iar Vaticanul, cea mai mică națiune, nu deține hectare de teren arabil. Ucraina se află în topul celor 10 țări cu cele mai multe terenuri arabile, având 32,9 milioane de hectare, ocupând locul 8. România are nouă milioane de hectare, iar Republica Moldova 1,7 milioane.
Potrivit World Population Review, terenul arabil din lume s-a ridicat la 1,38 miliarde de hectare în ultimii ani, iar suprafața arabilă totală a scăzut cu aproape o treime față de anul 1961. Solurile stochează mai mult carbon decât atmosfera și toate plantele și pădurile din lume. În total, solurile din Marea Britanie stochează aproximativ 130 de trilioane de litri de apă, depășind volumul tuturor lacurilor și râurilor Regatului Unit la un loc.
Tipuri de sol și particularitățile acestora
România este una dintre țările cu potențial semnificativ în ceea ce privește fertilitatea terenurilor, iar în lume există o diversitate ridicată de ecosisteme, caracterizate de tipul de sol, climă și condițiile de mediu. Solul este compus din roci, argilă, nisip, humus și minerale. Humusul este un material organic ce se descompune și creează soluri fertile, de la uscarea frunzelor până la descompunerea cadavrelor de insecte.
Tipuri principale de sol:
- Solul nisipos: textura abrazivă, format din nisip, argilă și lut; ideal pentru legume, bulbi, plante anuale și conifere; necesită atenție în pregătire și tratare.
- Solul argilos: conținut ridicat de particule fine de argilă (>40%); textură fină, devine lipicios când umed, se întărește în condiții de secetă; reține bine apa și nutrienții, dar drenajul este deficitar; fertilitatea mare, dar cu necesitate de aerare și drenaj.
- Solul nămolos: combinație de nisip, argilă și materie organică; bogat în nutrienți, reține apa, textura moale; ușor de lucrat și foarte fertil; se întâlnește în zonele de luncă sau de-a lungul râurilor.
- Solul negru, cernoziomul: unul dintre cele mai fertile tipuri; bogat în humus; capacitate ridicată de reținere a apei și a nutrienților; ideal pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și legume; necesită protecție împotriva eroziunii și degradării din monocultură.
- Soluri loessice: depuneri eoliene de praf fin, bogate în minerale; textură poroasă, foarte fertile, bune pentru aerare și retenția apei; întâlnite în zone temperate, sprijină grâul și vița-de-vie.
- Solurile podzolice: regiunile reci și umede; profil stratificat, orizont superior albicios; acide și sărace în nutrienți; fertilitate redusă pentru agricultură fără amendamente.
- Solurile lateritice: regiunile tropicale; ploaia abundentă spală nutrienții, lăsând oxizi de fier și aluminiu; slab fertile, necesită îmbogățire cu materie organică.
- Solurile saline: conțin cantități mari de săruri solubile; inadecvate pentru majoritatea culturilor; se formează în zone aride sau semiaride; pot fi ameliorate prin spălare intensivă și îmbunătățirea drenajului.
Cel mai fertil sol este considerat a fi cernoziomul (solul negru). Acesta este bogat în humus și substanțe nutritive esențiale, cu capacitate excelentă de reținere a apei și a mineralelor. Se găsește în special în regiunile de stepă din Europa de Est, America de Nord și Asia Centrală, susținând culturi precum grâul, porumbul, floarea-soarelui și legumele. Datorită fertilității sale naturale, acest sol necesită mai puține îngrășăminte artificiale, însă trebuie protejat împotriva eroziunii și degradării cauzate de monocultura intensivă.
Îmbunătățirea fertilității solurilor: practici esențiale
Îmbogățirea cu materie organică este unul dintre cele mai eficiente moduri de a îmbunătăți orice tip de sol: compostul, gunoiul de grajd și mulciul sporesc porozitatea, structura solului și capacitatea de reținere a apei și nutrienților. Corectarea pH-ului solului este critică, deoarece diferitele plante au preferințe specifice; var pentru soluri acide și sulf pentru soluri alcaline pot aduce echilibrul necesar. Gestionarea apei și drenajul sunt vitale în solurile argiloase sau saline, prevenind stagnarea apei. Aerarea solului, prin arăt sau greblat ușor, stimulează circulația aerului și dezvoltarea rădăcinilor. Fertilizarea echilibrată este esențială: chiar și solurile foarte fertile pot necesita suplimente organice sau chimice în funcție de nevoi.
Rotirea culturilor este o practică importantă pentru prevenirea epuizării nutrienților și reducerea bolilor și dăunătorilor. Protecția solului de eroziune este crucială în zonele cu soluri ușor erodabile sau în regiunile montane; plantele de acoperire și terasamentele oferă soluții eficiente. Când solul este prea acid sau prea alcalin, se aplică săruri subtile (pulbere de sulfit, sulfat de fier) cu observații asupra pH-ului pentru a evita efecte adverse. În grădinărit, solul ideal este fertil, aerat și bine drenat, iar cernoziomul și solurile loessice sau nămoloase sunt alegeri excelente.
Solul pentru grădinărit și culturile decorative
Pentru grădinărit, alegerea solului este crucială: solurile argiloase și nămoloase sunt foarte fertile; cel mai potrivit pentru grădină este solul cu textură medie, pentru a facilita creșterea rădăcinilor și reducerea necesarului de îngrășăminte chimice. Se recomandă utilizarea îngrășăminților organice și organo-minerale pentru a promova microbiologia solului și creșterea durabilă a plantelor. Plantele de acoperire, mulciul și terasamentele protejează solul de eroziune. Plantarea afine, mure, azalee sau rhododendron pe soluri mai acide este obișnuită, în timp ce legumele prosperă pe soluri cu texturi echilibrate și bune condiții de drenaj.
Diferite tipuri de sol și importanța lor în agricultură
Table de date despre soluri (rezumat)
| Tip de sol | Caracteristici principale | Utilizări agricole |
|---|---|---|
| Cernoziom | Humus bogat, reținere mare a apei | Grâu, porumb, legume, floarea-soarelui |
| Sol nisipos | Textură abrazivă, drenaj bun | Legume, bulbi |
| Sol argilos | Reține apă, drenaj slab | Fertile, necesită aerare |
| Sol nămolos | Bogăt în nutrienți, reține apă | Lunci, terenuri lutoase |
| Sol loessic | Textură poroasă, foarte fertil | Grâu, viță-de-vie |
| Sol podzolic | Sărac în nutrienți, acid | Necesită amendamente |
| Soluri saline | Conținut ridicat de săruri | Adecuat doar cu ameliorări |
Per ansamblu, cel mai fertil sol este considerat a fi cernoziomul, dar fertilitatea reală a fiecărui teren depinde de gestionarea apei, aerării, pH-ului și practicilor agricole durabile. Rotirea culturilor, protecția solului de eroziune, utilizarea materiei organice și monitorizarea constantă a stării solului sunt fundamentale pentru menținerea fertilității în timp.
tags: #cel #mai #fertil #sol #de #pe