Centru Social Multifuncțional pentru comunitatea romă din cartierul Lacu Dulce: rol, funcționare și impact în Braila

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila este institutie publica, in subordinea Consiliului Judetean Braila. Care realizeaza si aplica, la nivel judetean, masurile, politicile si strategiile de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului. Din anul 2014, în conformitate cu prevederile Legii nr.197/2012 privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila este autorizata sa ofere servicii sociale pe durata nedeterminata, in baza Certificatului de Acreditare AF nr. Scopul serviciului social “Centrul Social Multifuncțional pentru comunitatea romă din cartierul Lacu Dulce” este de prevenire a abandonului şi a instituţionalizării copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie informală și non-formală, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională etc. pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare etc.

Centrul Social Multifuncțional pentru comunitatea romă, este organizat și funcționează în subordinea Direcției de Asistență Socială Brăila, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr.20 din 31 ianuarie 2011, având ca scop desfășurarea unor activități privind incluziunea socială a comunității de romi. Centrul Social Multifuncțional răspunde nevoilor sociale ale comunitătii Lacu Dulce, în care numeroase familii sunt afectate de sărăcie, de lipsa locurilor de muncă. Acesta are capacitatea de 40 de locuri și functioneaza în imobilul situat în cartierul Lacu Dulce, str. Mina Minovici nr. - Serviciul social „Centrul Social Multifuncțional pentru comunitatea romă” funcționează cu respectarea prevederilor cadrului general de organizare și funcționare a serviciilor sociale reglementat de Legea asistentei sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, OG nr.68/2003 privind serviciile sociale, Hotărârea nr. - Standard minim de calitate aplicabil: Ordinul nr. - HCLM nr. VIITORUL ARE VOCE.

A. Participarea copiilor la deciziile care îi privesc

Direcția de Asistență Socială implementează prevederile Ordinului nr. 1541/2025 pentru aprobarea Ghidului privind organizarea şi desfăşurarea consultărilor cu copiii de către autorităţile publice centrale şi locale. Acest cadru stabilește: obligația de a consulta copiii, necesitatea unui proces structurat și transparent, integrarea opiniilor exprimate în deciziile instituționale. Participarea copiilor contribuie la: creșterea calității deciziilor, dezvoltarea unui mediu instituțional deschis, consolidarea încrederii între copii și autorități. Consultarea copilului reprezintă o responsabilitate instituțională.

B. Pentru adulți

Consultarea copiilor nu este un gest de bunăvoință. Este o responsabilitate instituțională și profesională. Ne asumăm: să informăm copiii într-un limbaj clar și accesibil, să organizăm consultări reale, nu formale, să ascultăm activ opiniile copiilor, să ținem cont de ceea ce spun în procesul decizional, să oferim feedback, astfel încât copiii să știe că vocea lor contează. Fără participarea copiilor, deciziile nu sunt complete.

C. Pentru copii/adolescenți

Vocea ta contează. Ai dreptul: să fii întrebat, să spui ce gândești, să fii ascultat, să participi la deciziile care te privesc. Nu trebuie să fii „prea mare” ca să ai o părere. Opinia ta este importantă. Dacă ai o idee, o întrebare sau vrei să spui ceva: Spune-ne. Noi te ascultăm. De ce este important: Participarea copiilor înseamnă decizii corecte, servicii mai bune, o comunitate mai deschisă și responsabilă. Copiii nu sunt doar beneficiari. Copiii sunt participanți direcți. Mesajul nostru: Viitorul are voce. Se numește copil. Iar responsabilitatea noastră este să o ascultăm.

Consecințele neascultării copilului

Neascultarea copilului trebuie analizată în contextul actual al drepturilor copilului, mai ales prin prisma principiilor introduse și consolidate prin Ordinul 1541/2025 privind consultarea copilului. Acest ordin pune accent pe participarea activă a copilului la deciziile care îl privesc, ceea ce schimbă modul în care interpretăm „neascultarea”: nu mai este doar un comportament problematic, ci poate neascultarea copilului nu trebuie interpretată exclusiv ca un comportament problematic, ci și ca o posibilă formă de exprimare a nevoilor, emoțiilor sau opiniilor sale, mai ales atunci când acesta nu se simte suficient consultat sau înțeles.

La nivelul copilului

1. nu mai are încredere să vorbească
2. devine retras sau, dimpotrivă, opozant
3. simte că nu contează
4. nu își dezvoltă capacitatea de a lua decizii

Palier psihologic

Din perspectivă psihologică, neascultarea poate reflecta nevoia copilului de autonomie, afirmare și participare activă. Atunci când copilul nu este ascultat sau implicat în deciziile care îl privesc, pot apărea: scăderea stimei de sine, anxietate sau frustrare, sentiment de nedreptate, neîncredere în adulți. Mesajul transmis copilului: „Vocea ta nu contează.” Consultarea copilului, conform Ordinului nr. 1541/2025, contribuie la dezvoltarea echilibrată a personalității și la consolidarea încrederii în sine.

Palier educațional

În mediul educațional, neascultarea constantă poate influența negativ parcursul școlar al copilului: dificultăți de adaptare la reguli, neascultarea poate duce la dificultăți de integrare; poate afecta procesul de învățare și relația cu autoritatea. Consecințe: sancțiuni disciplinare; etichetare negativă ("copil problemă"); scăderea motivației școlare. Abordarea centrată pe copil, care presupune explicarea regulilor și implicarea acestuia în procesul decizional, reduce comportamentele opozante și susține participarea activă la actul educațional. Ordinul impune consultarea copilului, ceea ce înseamnă că regulile trebuie explicate și negociate într-o anumită măsură, nu doar impuse.

Palier social

Palier juridic și al protecției copilului

Ordinul nr. 1541/2025 consolidează dreptul copilului de a fi ascultat, în concordanță cu principiul interesului superior al copilului. Ignorarea opiniei copilului poate avea consecințe precum: decizii inadecvate interesului superior al copilului; posibile abuzuri instituționale sau familiale; încălcarea drepturilor copilului. Instituțiile au obligația de a crea mecanisme adecvate de consultare, adaptate vârstei și gradului de maturitate al copilului.

Palier familial

În familie, neascultarea copilului poate genera tensiuni și dificultăți de comunicare: conflicte frecvente între copil și părinți; deteriorarea relației afective; scăderea nivelului de încredere reciprocă. Aplicarea principiului consultării copilului: îmbunătățește comunicarea; reduce comportamentele opozante; construiește încredere și cooperare. Implicarea copilului în luarea deciziilor familiale contribuie la dezvoltarea unei relații bazate pe respect, cooperare și responsabilitate.

Concluzii

În lumina prevederilor Ordinului nr. 1541/2025, neascultarea copilului trebuie înțeleasă nu doar ca o abatere de la reguli, ci și ca un posibil semnal privind nevoia acestuia de a fi ascultat și implicat. Adoptarea unei abordări echilibrate, bazate pe dialog, respect și participare activă, conduce la: prevenirea comportamentelor opozante; dezvoltarea armonioasă a copilului; consolidarea relațiilor dintre copil și adulți. Abordarea modernă recomandă: echilibru între autoritate și dialog; reguli clare, dar explicate; implicarea copilului în luarea deciziilor. Instituțiile și profesioniștii din domeniu au responsabilitatea de a asigura un cadru în care vocea copilului este auzită, respectată și integrată în procesul decizional.

Sfaturi pentru părinți

Relația părinte-copil se construiește pe echilibru între ghidare și respectarea autonomiei. În contextul actual, în care dreptul copilului de a fi ascultat este esențial, neascultarea nu trebuie privită doar ca o problemă de disciplină, ci și ca o oportunitate de înțelegere și conectare.

• Ascultați activ și cu răbdare. Un copil care se simte ascultat va coopera mai ușor. Acordați timp pentru a-i înțelege punctul de vedere, fără a-l întrerupe sau judeca imediat.
• Stabiliți reguli clare, explicate pe înțelesul copilului. Explicați de ce există o regulă și ce rol are ea. Când copilul înțelege sensul, este mai dispus să o respecte.
• Implicăți copilul în luarea deciziilor. Ex.: alegerea activităților zilnice, stabilirea unui program, negocierea unor responsabilități.
• Mențineți consecvența. Regulile trebuie aplicate constant; aplicați consecințe într-un mod calm și echilibrat.
• Folosți consecințe constructive, nu pedepse excesive. Explicați efectele comportamentului, încurajați repararea greșelii, evitați umilirea sau etichetarea negativă.
• Oferiți exemple personale. Modul în care părinții comunică influențează direct comportamentul copilului.
• Încurajați exprimarea emoțiilor. Creați un spațiu sigur pentru discuții; evitați minimalizarea trăirilor copilului.
• Consolidați relația afectivă. Petreceți timp de calitate împreună; arătați apreciere și încurajare.

Concluzie: Gestionarea neascultării copilului presupune mai mult decât impunerea regulilor - implică dialog, înțelegere și respect reciproc. În spiritul Ordinului nr. 1541/2025 și ale legilor relevante, vocea copilului trebuie să fie auzită, iar deciziile să reflecte interesul superior al copilului, cu sprijinul instituțiilor responsabile.

tags: #centru #maternal #braila

Postări populare:

• Informații utile pentru părinți: interviu cu Dr. Mihai Craiu
• Quinny 3 în 1: landou pentru papusi – beneficii și detalii
• Aspecte obstetricale esențiale în îngrijirea pacientei cu sarcină – ghid practic
• expertiza medicală a dr. Raicu Adriana Ionela în pediatrie
• Transformările mamei în săptămâna 27 de sarcină