Ioan Hăidăuţu cunoaşte bine proprietăţile cernoziomului de Mileanca. Specialiştii în agricultură spun că în comuna botoşăneană Mileanca se află un pământ unicat în lume, atât de fertil încât poate susţine recolte de câteva tone de cereale fără să fie aplicat niciun fel de îngrăşământ. Poartă numele de cernoziomul cambic de Mileanca şi este unul dintre cele mai productive soluri din România. Mileanca este o zonă exclusiv agrară din nordul judeţului Botoşani, cu aproape 6.000 de hectare arabile, intrând în legenda lumii agricultorilor din Moldova.
Caracteristici și structura solului
În termeni ştiinţifici, pământul din Mileanca este descris ca „cernoziom cambic de Mileanca”. Principalul lui atu este conţinutul mare de humus, adică acizi huminici, care-l fac valoros, cu un conţinut mare ce ajunge la 46%. Ceea ce îl recomandă în mod special pentru fertilitatea sa este faptul că humusul fertil se află până la adâncimi de 1 - 1,5 metri, chiar 2 metri. Astfel, pentru agricultori, acest cernoziom este ideal, fiind capabil să producă înmod natural recolte mari fără îngrăşăminte artificiale: 4-5 tone de grâu pe hectar şi 8-10 tone de porumb pe hectar.
Momentul optim de prelucrare al acestui sol are loc în perioada ploilor; în afara acestui interval, execuţia lucrărilor este considerată inutilizabilă. Este un sol foarte valoros, dar şi foarte pretenţios la lucrări: „Pe cât de valoros este, pe atât de preteţios la executarea lucrărilor.”
Conţinutul organic influenţează în mod direct capacitatea de reţinere a apei. Acest cernoziom are humus şi materie organică care stimulează activitatea microorganismelor humificatoare, asigurând o bună structură a solului, porozitate și rezistenţă la secetă. În perioadele de udare optimă, solul poate susţine culturile cu o hidratare constanta, iar în perioadele de secetă, necesitatea irigării prin împrăştie este discutată de specialişti.
Profilul cernoziomului cambic este caracterizat prin straturile Am, Bv şi Cca (sau C). Am are 40-50 cm grosime, este închis la culoare, brun-negricios sau brun-cenusie, cu agregate mijlocii; Bv are grosimi între 20-60 cm, culoare brunie cu nuanţe roscate sau ruginii, textură luto-argiloasă şi structură micprismatică; Cca se extinde de la 70-120 cm în jos, cu culoare brun-galbuie, textură lutoasă fin poroasă şi numeroase pete de carbonat de calciu. Activitatea biologică este intensă, iar argilizarea se menţine continuu, cu o creştere a procentului de argilă.
Entrele relațiilor cu mediul, apa freatică din Campia Română poate apărea la niveluri diferite; în unele zone, apa freatică poate creşte până la 2,5-3 m sub nivelul terenului, influenţând profilul de sol, în special în zona sudică a Moldovei şi în Câmpia Jijiei. Izolaţii lumbricide, miriapode şi alte organisme contribuie la omogenizarea materiei organice cu cea minerală, iar humiferizarea este susţinută de activitatea microorganismelor.
Importanţa agricolă și potentialul de producţie
Producţiile pot fi impresionant de ridicate chiar şi fără fertilizanţi: 4-5 tone de grâu/ha şi 8-10 tone de porumb/ha, în condiţii optime, cu pământul lucrat în momente favorabile. Studiile din Mileanca au demonstrat că terenul este capabil să susţină culturi variate datorită fertilităţii naturale ridicate şi a capacităţii sale de a reţine apa, ceea ce reduce nevoie de amendamente artificiale în perioadele de vegetaţie.
Autorităţile locale şi specialiştii subliniază valoarea strategică a cernoziomurilor cambice pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii botoşănene. Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani, afirmă: „Şansa dezvoltării Botoşaniului, sunt aceste cernoziomuri care trebuie exploatate.” În context regional, lotoarea terenurilor fertile către străini este criticată de localnici, care consideră terenul o resursă naţională ce trebuie păstrată.
Chiar dacă pământul din Mileanca este extrem de valoros, mulţi străini au iniţiat afaceri în zonă, iar unii dintre aceştia au înregistrat exploatarea unor porţiuni semnificative. Sistemele de exploatare şi proprietate variază, ceea ce impune o reglementare atentă pentru a nu compromite fertilitatea solului în viitor.
Perspectiva științifică asupra cernoziomului cambic
În literatura geopedologică românească, cernoziomurile cambice se diferenţiază prin conţinutul în humus de înaltă calitate, reacţie neutruă sau uşor acidă şi o bună aprovizionare cu nutrienţi asimilabili. Aceste soluri, dezvoltate pe loess sau depozite loessoide, au o evoluţie dinamică influenţată de depozitele nisipoase fine remaniate eolian. Sub nivelul freatic, profilurile rămân stabile, iar în zonele de câmpie, apa poate afecta par integral partea inferioară a profilului, dar nu compromite fundamentul fertil al solului cambic.
De asemenea, cernoziomul cambic este adesea asociat cu o biodiversitate bogată în lumbricide, miriapode, insecte și rozătoare, contribuind la humificarea materiei minerale. În cadrul practică agronome, acest tip de sol indică necesitatea unei gestionări atente a apei, a lucrării solului și a rotației culturilor pentru a menţine fertilitatea pe termen lung.
Factori agronomici și bune practici de îngrijire
Ghidurile de ameliorare a solurilor includ următoarele măsuri, adaptate tipului de sol: îmbogătirea cu materie organică (compost, gunoi de grajd, mulci), corectarea pH-ului (var pentru soluri acide, sulfat pentru soluri alcaline), gestionarea apei și drenajul, aerarea solului, fertilizarea echilibrată, rotirea culturilor și protecția solului împotriva eroziunii. Pentru soluri argiloase, se recomandă adăugarea de nisip și materie organică pentru a îmbunătăți aerarea și drenajul; în plus, plantele de acoperire și terasele ajută la prevenirea eroziunii. Plantele care preferă soluri acide includ afinele, murele, azaleele și rhododendronii.
În contextul cernoziomurilor cambice din România, este evidenţiat faptul că ele se întind pe o arie extinsă în Câmpia de Vest, în zona Timișoara - Arad, continuând spre nord în zona Salonta, Oradea, Carei, și ocupând zone majore în Câmpia Română și sudul Moldovei. În această lucrare, se subliniază frecvenţa prezenței precipitațiilor anuale între 560-600 mm în zonele unde s-a format cernoziom cambic, iar temperaturile medii anuale variază între 9,2 și 11,2 grade Celsius, scăzând în nord-est.
Concluzii despre relevanța pentru agricultură românească
Solul negru, cunoscut drept cernoziom, rămâne cel mai fertil dintre soluri, datorită humusului și a capacității sale de reținere a apei și a nutrienților. El susţine culturi precum grâul, porumbul, floarea-soarelui și legumele, în special în regiunile de stepă din Europa de Est, America de Nord și Asia Centrală. Deși fertilitatea sa naturală reduce necesitatea îngrăşămintelor artificiale, protecţia împotriva degradării prin monocultură și eroziune este esenţială pentru durabilitatea producţiei.
Solurile | EFECTELE ÎNCĂLZIRI GLOBALE
În concluzie, cernoziomul cambic de Mileanca reprezintă un exemplu aparte de fertilitate naturală, capabil să susțină producții ridicate în condiții de minimă intervenție chimică. Gestionarea atentă a acestor soluri, prin irrigationare eficientă, rotație a culturilor și protecția de eroziune, poate transforma această bogăție geologică într-un pilon al dezvoltării durabile a sectorului agricol din nordul Moldovei și din întreaga țară.
| Caracteristică | Valoare/Observație |
|---|---|
| Tip de sol | Cernoziom cambic |
| Profila Am | 40-50 cm, culoare închisă |
| Profila Bv | 20-60 cm, culoare brunie |
| Profila Cca | 70-120 cm, carbonat de calciu |
| Conținut humus | Până la 46% |
| Adâncime de humus | 1-2 metri |
tags: #cernoziom #cel #mai #fertil #sol #din